A ajutat sau nu creșterea TVA? Bolojan reacționează la afirmațiile lui Grindeanu: A fost o necesitate
Premierul Ilie Bolojan a reacționat joi seara, la Digi24, la ceea ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, a spus că majorarea TVA a fost o greșeală. Întrebat dacă TVA-ul majorat a ajutat sau nu, Bolojan a afirmat că acest lucru a fost „o necesitate”. „Creșterea TVA a fost o necesitate. Creșterea taxelor, în general, nu este un lucru bun, ca să ne înțelegem. Dar creșterea TVA, în luna iulie, când am adoptat primul pachet, a fost o necesitate”. Premierul a subliniat faptul că în cazul în care România nu s-ar fi prezentat în fața Comisiei Europene cu un pachet de măsuri, țara noastră ar fi riscat să piardă fonduri europene. „De ce a fost o necesitate? În primul rând, în luna iulie era evaluarea României. Dacă nu ne prezentam la Comisia Europeană cu un pachet, care a fost negociat în prealabil cu Comisia, ni s-ar fi suspendat fondurile europene”. Datele arată că TVA e la limita inferioară a UE Totodată, Bolojan subliniază că și cu „aceste majorări [de TVA – n.r.] pe care le-am făcut, suntem în limita inferioară din țările Uniunii Europene”. „Eram oricum printre cele mai mici taxe, ori toate datele pe care le aveam legat de veniturile bugetului de stat, arătau că avem printre cele mai mici venituri ale bugetului de stat din Uniunea Europeană. (…) Mult hulita creșterea de TVA de la 19% la 21% ne face ca și astăzi să fim pe ultimele locuri în țările Uniunii Europene, celelalte țări având TVA de 23%, 24%, Ungaria, 27%”, a spus Bolojan la Digi24. Premierul a subliniat că astfel de măsuri pentru a reduce deficitul bugetar au fost luate și de alte țări care s-au aflat în aceeași situație ca România. „Toate țările din păcate care au fost în deficit, așa cum a avut România, au luat măsuri asemănătoare. Parțial măsuri de creșterea veniturilor, parțial măsuri de scădere a cheltuielilor -ceea ce am făcut și noi”, a conchis premierul. Miercuri, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că, „la prima vedere”, majorarea TVA de la 19% la 21% pare să fi fost o greșeală, în contextul în care încasările bugetare nu ar reflecta creșterea cotei fiscale.
Gâlceava SALARIULUI minim din coaliție. Cine câștigă? Orice creștere de 100 de lei înseamnă 42 de lei direct în buzunarul guvernului Bolojan
Un nou scandal încinge spiritele în coaliție. De data aceasta, divergențele sunt cauzate de subiectul creșterii salariului minim pe economie. PSD cere creșterea salariului minim, în schimb, PNL, USR și UDMR se opun acestei măsuri. De asmenea, sindicaliștii cer creșterea salariului minim la 4.500 lei, dar patronatele solicită înghețarea la valoarea de 4.050 lei. Coaliția analizează mai multe variante a creșterii salariului minim. Sursele Gândul indică minim 3 scenarii de lucru la Guvern: 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); Sorin Grindeanu (al 2-lea din stanga) reactioneaza in timpul declaratiilor de sustinute de liderii coalitiei la finalul semnarii acordul politic intre PSD, PNL, USR, UDMR si Grupul Minoritatilor privind un nou guvern si un nou program de guvernare, la Palatul Parlamentului, luni, 23 iunie 2025, in Bucuresti. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO România a transpus în legislație, în luna februarie a acestui an, directiva europeană privind salariile minime adecvate. Potrivit acesteia, salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu brut și să permită lucrătorilor trai decent. Din calculele Gândul, orice creștere cu 100 de lei a salariului minim înseamnă un venit de 42 de lei în visteria guvernului din impozitele și taxele aferente (CAS, CASS și impozit pe venit). Reprezentanții sindicatelor și patronatelor au fost chemați luni la Ministerul Muncii, de la ora 13:00, pentru a discuta majorarea salariului minim pe economie. Sindicatele cer, patronatele se opun Sindicatul Național Forța Legii anunță că participă luni la consultările de la Ministerul Muncii privind salariul minim brut pe țară pentru anul 2026, propunerea sindicaliștilor fiind ca acesta să fie stabilit la un nivel de cel puțin 4.500 lei. „Organizația noastră subliniază cu fermitate că salariul minim reprezintă nu doar un indicator economic, ci o măsură socială de protecție a muncii decente, un instrument de coeziune și un barometru al respectului față de cetățeanul care muncește. În consecință, stabilirea nivelului pentru 2026 trebuie să reflecte nu doar datele macroeconomice, ci și realitatea dură a vieții de zi cu zi, marcată de inflație, creșterea prețurilor la alimente și utilități și scăderea puterii reale de cumpărare”, precizează reprezentanții sindicatului, potrivit Agerpres. De partea cealaltă, reprezentanții patronatelor susțin însă că majorarea nu este binevenită, pe motiv că nu pot susține creșteri de salarii, și cer înghețarea acestora la valoarea din prezent – 4.050 de lei brut. „O creștere cu 8–10% a costurilor pe cheltuiala forței de muncă înseamnă 39 de lei pe lună pentru fiecare angajat, față de aproximativ 300 de lei în plus pe care trebuie să îi suporte firma pentru fiecare angajat. Statul este, ca de obicei, câștigătorul net, în timp ce IMM-urile rămân dezavantajate. În acest an putem lua în calcul suspendarea creșterii salariului minim pentru un an de zile, pentru că, în ultima perioadă, am văzut doar creșteri de taxe suportate de mediul de afaceri, fără nicio reducere în aparatul bugetar”, a declarat Sterică Fudulea, prim-vicepreședinte IMM, într-o intervenție la Digi24. Secretarul general al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Sterica Fudulea, participa la o conferinta de presa la sediul partidului din Bucuresti, miercuri, 22 septembrie 2021. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Ce spun liderii politici Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că premierul Ilie Bolojan ia în calcul, de principiu, să nu majoreze veniturile în 2026. „Subiectul este în analiza premierului. Când l-am întrebat, mi-a răspuns: ‘În principiu — subliniez, în principiu — salariul minim nu va crește’. Totuși, decizia finală este încă în analiză”, a declarat Ioana Dogioiu pe 16 octombrie. Ioana Dogioiu, purtatorul de cuvant al Guvernului,, sustine o declaratie de presa la Palatul Victoria, avand ca tema reducerea cheltuielilor lunare cu parcul auto al institutiei, vineri, 3 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO De aceeași părere este și liderul UDMR: „Cu toții am fost de acord că nu vom crește salariul începând de anul viitor. Aceasta a fost discuția săptămâna trecută”, a declarat Kelemen Hunor, la Antena 3 CNN. Kelemen Hunor, liderul UDMR, asculta discursul sustinut de candidatului Aliantei electorale ‘Romania Inainte’ la alegerile prezidentiale, Crin Antonescu, dupa aflarea exit-poll-urilor, in Bucuresti, duminica, 4 mai 2025. MIHAI POP /GMN/ MEDIAFAX FOTO Și USR nu susține creșterea salariului minim. „Să nu crească salariul minim. Înghețarea e un lucru foarte bun în momentul ăsta. Dacă vrem să ajutăm cu adevărat oamenii, ar trebui redusă taxarea pe salariul minim”, a declarat Claudiu Năsui la Digi24. Claudiu Nasui participa la depunerea dosarelor candidatilor USR Bucuresti pentru alegerile parlamentare, la Biroul Electoral al Municipiului Bucuresti, vineri, 11 octombrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO De partea cealaltă, PSD cere creșterea salariului minim: „Ultima decizie în partid era că susținem creșterea salariului minim. Susținem că trebuie să respectăm directiva Uniunii Europene. Din punct de vedere economic, politic și social, înghețarea salariului minim este o greșeală enormă”, a spus Marius Budai, fost ministru al Muncii. Deputatul PSD, Marius Budai, participa la sedinta de plen a Camerei Deputatilor in sesiune extraordinara, la solicitarea premierului Marcel Ciolacu, pentru modificarea legislatiei privind vanatoarea de ursi, la Palatul parlamentului, in Bucuresti, luni, 15 iulie 2024. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.
Gâlceava salariului minim continuă. Adrian Câciu (PSD) insistă pe creșterea salariului. Bolojan spune că în principiu nu va crește în 2026
Guvernul nu ia în calcul o majorare a salariului minim pentru 2026. Anunțul vine de la purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, care precizează că „în principiu, nu va crește”. Așa a răspuns purtătorul de cuvânt când a fost întrebată de variantele luate în calcul la nivelul Guvernului în privinţa salariului minim şi dacă se are în vedere o eventuală majorare, în condiţiile în care patronatele au transmis că nu pot susţine acest lucru şi doresc îngheţarea salariului minim pentru anul 2026. „Subiectul este în analiza premierului şi în momentul în care l-am întrebat mi-a răspuns: în principiu, subliniez, în principiu salariul minim nu va creşte. Dar subiectul este în acest moment în analiza premierului”, a declarat Ioana Dogioiu, joi, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria. Întrebată dacă acest lucru a fost discutat în cadrul coaliţiei de guvernare, ea a precizat: „Ce se întâmplă în coaliţie se întâmplă în coaliţie”. Replica lui Adrian Câciu (PSD) Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Adrian Câciu, deputat PSD, dezice spusele purtătoarei de cuvânt al Guvernului: „Salariul minim va crește de la 1 ianuarie 2026. Că vrea sau nu vrea doamna Dogioiu chiar nu contează în actul decizional. Referitor la doamna Dogioiu: N-ar pune mâna pe carte, unul dintre ei… Salariul minim este jalon PNRR. Avem Directiva Europeană, avem Legea 283/2024, avem jalonul 392 îndeplinit. (…) Eu zic că va crește, iar ei, cei care spun că nu crește, pot pleca acasă sau, mă rog, la patronii lor. Pentru că ei nu susțin oamenii, ei execută ordine! Aștept să își revină! Dacă nu, să plece! PSD susține ferm creșterea salariului minim brut de la 1 ianuarie 2026”, scrie Câciu. Directiva Uniunii Europene În baza Legii care transpune Directiva UE 2022/2041, Guvernul poate lua în calcul mai multe variante pentru majorarea salariului minim. O creștere minimă ar fi de 4.325 lei, iar cea mai mare majorare ar ajunge la 4.778. Legea care transpune Directiva UE prevede ca salariul minim să se încadreze între 47% şi 52% din cel mediu, rezultând astfel o creștere între 300 şi peste 700 de lei. Salariul minim pe economie este în prezent 4.050 lei brut, însă 300 de lei sunt scutiţi de la plata taxelor, astfel că Executivul trebuie să ia o decizie și aici, după ce a prelungit măsura anul acesta. RECOMANDAREA AUTORULUI Crește sau nu crește salariul minim? PSD vrea să crească, patronatele se opun Ședință la Palatul Victoria. Pe agendă: Extinderea programului INVESTALIM și bugetele aferente anului 2025 ale Metrorex, CNAIR, Romsilva și RA-APPS
Cu cât ar putea fi majorat SALARIUL minim din 2026. Două scenarii pe masa Guvernului/ SURSE: Discutiile sunt departe de a fi încheiate
Salariul minim brut pe economie ar putea crește anul viitor până la 4.752 de lei. Potrivit informațiilor Gândul, Ministerul Muncii analizează în prezent două scenarii de majorare, care urmează să fie discutate cu premierul Ilie Bolojan. În primul scenariu, venitul minim ar urca de la 4.050 de lei brut (2.574 de lei net), la 4.315 lei brut. Dacă nu s-ar menține și deducerea de 300 de lei, angajații nu ar resimți însă o creștere netă semnificativă. A doua variantă este mai ambițioasă: un salariu minim de 4.752 de lei brut. „Discutiile sunt departe de a fi încheiate”, spun surse guvernamentale, în exclusivitate pentru Gândul. Cine ar câștiga din această creștere Aproximativ un milion de români sunt plătiți în prezent cu salariul minim pe economie, cei mai mulți în mediul privat. O eventuală creștere ar aduce mai mulți bani la bugetul de stat, deoarece ar crește contribuțiile și taxele colectate. În schimb, mediul de afaceri privește cu rezerve măsura, mai ales dacă ar dispărea și scutirea de taxe pentru cei 300 de lei din salariul minim, ceea ce ar ridica și mai mult costurile angajatorilor. Impactul nu s-ar opri aici. Mărirea salariului minim ar duce automat la recalcularea unor plăți legate de acesta, cum sunt contribuțiile pentru contractele part time sau pe drepturi de autor. Și punctul de amendă, de exemplu, este stabilit în funcție de salariul minim pe economie. Propunerile vor fi analizate în perioada următoare într-o întâlnire între ministrul Muncii Florin Manole și premierul Ilie Bolojan. Foto: Shutterstock – caracter ilustrativ
Cu cât ar putea fi majorat SALARIUL minim din 2026. Două scenarii pe masa Guvernului
Salariul minim brut pe economie ar putea crește anul viitor până la 4.752 de lei. Potrivit informațiilor Gândul, Ministerul Muncii analizează în prezent două scenarii de majorare, care urmează să fie discutate cu premierul Ilie Bolojan. În primul scenariu, venitul minim ar urca de la 4.050 de lei brut (2.574 de lei net), la 4.315 lei brut. Dacă nu s-ar menține și deducerea de 300 de lei, angajații nu ar resimți însă o creștere netă semnificativă. A doua variantă este mai ambițioasă: un salariu minim de 4.752 de lei brut. „Discutiile sunt departe de a fi încheiate”, spun surse guvernamentale, în eclusivitate pentru Gândul. Cine ar câștiga din această creștere Aproximativ un milion de români sunt plătiți în prezent cu salariul minim pe economie, cei mai mulți în mediul privat. O eventuală creștere ar aduce mai mulți bani la bugetul de stat, deoarece ar crește contribuțiile și taxele colectate. În schimb, mediul de afaceri privește cu rezerve măsura, mai ales dacă ar dispărea și scutirea de taxe pentru cei 300 de lei din salariul minim, ceea ce ar ridica și mai mult costurile angajatorilor. Impactul nu s-ar opri aici. Mărirea salariului minim ar duce automat la recalcularea unor plăți legate de acesta, cum sunt contribuțiile pentru contractele part time sau pe drepturi de autor. Și punctul de amendă, de exemplu, este stabilit în funcție de salariul minim pe economie. Propunerile vor fi analizate în perioada următoare într-o întâlnire între ministrul Muncii Florin Manole și premierul Ilie Bolojan. Foto: Shutterstock – caracter ilustrativ
De ce nu se resimte creșterea de TVA în încasările de la bugestul de stat. Explicația premierului Ilie Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a explicat de ce după primele opt luni ale lui 202, încasările la bugetul de stat au crescut doar cu 6,9%, deși TVA-ul crescuse. Primul ministru a precizat că această creștere de TVA își va face simțită prezența mai târziu față de când a fost implementată. Deși TVA-ul a crescut din august, el s-a încasat abia din septembrie. Când își va face creșterea de TVA simțită prezența în bugetul de stat „TVA a crescut începând din august, dar el se încaseaza din septembrie. Nu vedem înca în încasari efectele cresterii de TVA, doar estimarile facute la început de an, aceste estimări au fost gândite prea optimist, nu au fost realizate aceste încasări care au fost estimate. În iulie și august am avut încasări suplimentare, e posibil ca o parte să fie dintr-o activitate mai buna a ANAF, dar e posibil să se fi făcut operațiuni comerciale care să limiteze taxele care se achită, sunt operațiuni normale. Vom vedea în următoarele luni care sunt efectele acestor măsuri, e nevoie de 2-3 luni să vezi cum se reașează plata impozitelor în noul context, deci cu noile valori ale TVA-ului sau ale accizelor.” Ca o estimare, premierul a precizat că luna octombrie va fi cea în care se va simți primul efect al acestui pachet de măsuri. „Luna octombrie va fi o lună în care vom putea evalua un prim efect al acestui pachet de măsuri.”
Guvernul Bolojan, un nou RECORD. Inflația crește necontrolat și se apropie de 10%. Acum o lună, era de 7,8%. Cea mai mare din UE
Inflația, sau, mai simplu spus, creșterea prețurilor, a ajuns la aproape 10% în august 2025, conform datelor de la Institutul Național de Statistică. Sunt primele cifre despre creșterea prețurilor, după măsurile fiscale ale guvernului Bolojan din Pachetul I, care, în cea mai mare parte, au intrat în vigoare de la 1 august. Este vorba de creșterea de TVA de la 19% la 21%, dar și de creșterea unor cote reduse de TVA la noua cotă standard de 21%. În aceste condiții, automat avansul prețurilor a sărit, într-o singură lună, de la 7% la 10%, adică o accelerare de aproape 50%. Ținta de inflație a Băncii Naționale a României este de 2,5%, plus / minus un punct. Banca centrală garantează valoarea monedei naționale și, cu cât inflația crește, cu atât leul se devalorizează. Inflația a depășit toate așteptările Deși la începutul anului se anticipa o inflație moderată, realitatea a depășit așteptările din mai multe direcții, potrivit celor mai recente rapoarte publicate de Banca Națională a României (BNR), instituții financiare internaționale și organisme ale Uniunii Europene. Uniunea Europeană, prin Direcția pentru Economie și Finanțe, estima la începutul lui 2025 o inflație medie pe anul curent de 5,1%. Previziunile BNR până de curând indicau valori relativ moderate, de până la 9% până la finalul anului, chiar și după creșterea din iulie. Acum, însă, instituțiile și analiștii își vor revizui în sus prognozele de inflație. În plus, se anticipa o temperare graduală a presiunilor inflaționiste spre sfârșitul anului și o revenire spre țintele băncii centrale. De ce cresc prețurile Revocarea plafonului la electricitate a dus la o creștere substanțială a prețului energiei electrice. De la tariful plafonat de 0,67 lei / kWh, prețurile au sărit, de la o factură la alta, la 1,5-1,7 lei / kWh. Măsuri fiscale, cum ar fi creșterea de TVA, a accizelor și alte taxe ce au fost introduse sau intensificate în a doua parte a anului au crescut automat prețurile. Care sunt prognozele de inflație BNR prevede o revenire spre țintă în 2026, cu inflația la final de 2026 la circa 3% în scenariul optimist, dacă nu apar alte șocuri mari. Analiștii avertizează însă că măsurile fiscale și de tarifare (în special cele legate de energie) vor continua să exercite presiune pe prețuri în perioada următoare. Foto: Gândul AUTORUL RECOMANDĂ: Că ești angajat la stat sau la privat, guvernul BOLOJAN ți-a tăiat salariul. Statul este cel mai mare câștigător al creșterii prețurilor Alimentele și energia electrică, printre cele mai lovite de noul val de SCUMPIRI. Vezi cu cât au crescut prețurile pentru produsele de bază
Previziuni pesimiste ale instituțiilor financiare. Prognoza de creștere pentru economia României în 2025, sub așteptări
Banca Mondială a revizuit în jos prognoza de creștere pentru economia României în 2025, arată cel mai recent raport al instituției, publicat miercuri. Instituția financiară estimează că economia României va crește cu numai 1,3% în 2025, o prognoză revizuită cu 0,8 puncte procentuale în scădere față de prognoză anterioară. Marți, și FMI a revizuit drastic prognoza privind creșterea economiei românești. Economia globală tinde să fie stabilă, dar se conturează incertitudine din cauza reorientării politicilor guvernamentale, arată un raport al Fondului Monetar Internațional (FMI), care anticipează o creștere economică de 2,8% pe plan mondial, de 0,8% pentru zona euro și de 1,6% pentru România, este estimarea un pic mai optimistă a FMI. Zona euro ar urma să aibă o creștere economică de 0,8% în 2025 și de 1,2% în 2026. Germania va stagna anul acesta (0,0%), Franța va avea o creștere de 0,6%, iar Italia de 0,4%. Statele Unite ar putea avea o creștere economică de 1,8% anul acesta, în scădere de la 2,8% în 2024. Economia României ar urma să înregistreze o creștere economică de 1,6% anul acesta și de 2,8% anul viitor, potrivit estimărilor FMI. Creșterea economică a Chinei va încetini de la 5,0% în 2024 la 4,0% în 2025, iar India va înregistra o creștere de 6,2% anul acesta, conform FMI. BM a revizuit în jos și estimarea de creștere economică pentru 2024, cu -0,4 puncte procentuale, la 0,9%. Deși a existat o redresare puternică a consumului privat, aceasta a fost contrabalansată de exporturile mai slabe, de reducerea cheltuielilor de investiții și de costurile ridicate ale împrumuturilor. Instituția mai subliniază că deficitul bugetar a crescut la 8,6% din PIB anul trecut, de la 6,5% în 2023, din cauza creșterilor mari ale salariilor din sectorul public și ale transferurilor sociale. Iar pentru anul viitor, Banca Mondială estimează că economia românească va crește cu 1,9%, cu 0,7 puncte procentuale mai puțin decât în estimarea precedentă. Citiți și: Tanczos Barna și Bogdan Ivan vor participa la reuniunile Băncii Mondiale și ale FMI, desfășurate în Washington Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele