Gâlceava salariului minim continuă. Adrian Câciu (PSD) insistă pe creșterea salariului. Bolojan spune că în principiu nu va crește în 2026
Guvernul nu ia în calcul o majorare a salariului minim pentru 2026. Anunțul vine de la purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, care precizează că „în principiu, nu va crește”. Așa a răspuns purtătorul de cuvânt când a fost întrebată de variantele luate în calcul la nivelul Guvernului în privinţa salariului minim şi dacă se are în vedere o eventuală majorare, în condiţiile în care patronatele au transmis că nu pot susţine acest lucru şi doresc îngheţarea salariului minim pentru anul 2026. „Subiectul este în analiza premierului şi în momentul în care l-am întrebat mi-a răspuns: în principiu, subliniez, în principiu salariul minim nu va creşte. Dar subiectul este în acest moment în analiza premierului”, a declarat Ioana Dogioiu, joi, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria. Întrebată dacă acest lucru a fost discutat în cadrul coaliţiei de guvernare, ea a precizat: „Ce se întâmplă în coaliţie se întâmplă în coaliţie”. Replica lui Adrian Câciu (PSD) Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Adrian Câciu, deputat PSD, dezice spusele purtătoarei de cuvânt al Guvernului: „Salariul minim va crește de la 1 ianuarie 2026. Că vrea sau nu vrea doamna Dogioiu chiar nu contează în actul decizional. Referitor la doamna Dogioiu: N-ar pune mâna pe carte, unul dintre ei… Salariul minim este jalon PNRR. Avem Directiva Europeană, avem Legea 283/2024, avem jalonul 392 îndeplinit. (…) Eu zic că va crește, iar ei, cei care spun că nu crește, pot pleca acasă sau, mă rog, la patronii lor. Pentru că ei nu susțin oamenii, ei execută ordine! Aștept să își revină! Dacă nu, să plece! PSD susține ferm creșterea salariului minim brut de la 1 ianuarie 2026”, scrie Câciu. Directiva Uniunii Europene În baza Legii care transpune Directiva UE 2022/2041, Guvernul poate lua în calcul mai multe variante pentru majorarea salariului minim. O creștere minimă ar fi de 4.325 lei, iar cea mai mare majorare ar ajunge la 4.778. Legea care transpune Directiva UE prevede ca salariul minim să se încadreze între 47% şi 52% din cel mediu, rezultând astfel o creștere între 300 şi peste 700 de lei. Salariul minim pe economie este în prezent 4.050 lei brut, însă 300 de lei sunt scutiţi de la plata taxelor, astfel că Executivul trebuie să ia o decizie și aici, după ce a prelungit măsura anul acesta. RECOMANDAREA AUTORULUI Crește sau nu crește salariul minim? PSD vrea să crească, patronatele se opun Ședință la Palatul Victoria. Pe agendă: Extinderea programului INVESTALIM și bugetele aferente anului 2025 ale Metrorex, CNAIR, Romsilva și RA-APPS
Cu cât ar putea fi majorat SALARIUL minim din 2026. Două scenarii pe masa Guvernului/ SURSE: Discutiile sunt departe de a fi încheiate
Salariul minim brut pe economie ar putea crește anul viitor până la 4.752 de lei. Potrivit informațiilor Gândul, Ministerul Muncii analizează în prezent două scenarii de majorare, care urmează să fie discutate cu premierul Ilie Bolojan. În primul scenariu, venitul minim ar urca de la 4.050 de lei brut (2.574 de lei net), la 4.315 lei brut. Dacă nu s-ar menține și deducerea de 300 de lei, angajații nu ar resimți însă o creștere netă semnificativă. A doua variantă este mai ambițioasă: un salariu minim de 4.752 de lei brut. „Discutiile sunt departe de a fi încheiate”, spun surse guvernamentale, în exclusivitate pentru Gândul. Cine ar câștiga din această creștere Aproximativ un milion de români sunt plătiți în prezent cu salariul minim pe economie, cei mai mulți în mediul privat. O eventuală creștere ar aduce mai mulți bani la bugetul de stat, deoarece ar crește contribuțiile și taxele colectate. În schimb, mediul de afaceri privește cu rezerve măsura, mai ales dacă ar dispărea și scutirea de taxe pentru cei 300 de lei din salariul minim, ceea ce ar ridica și mai mult costurile angajatorilor. Impactul nu s-ar opri aici. Mărirea salariului minim ar duce automat la recalcularea unor plăți legate de acesta, cum sunt contribuțiile pentru contractele part time sau pe drepturi de autor. Și punctul de amendă, de exemplu, este stabilit în funcție de salariul minim pe economie. Propunerile vor fi analizate în perioada următoare într-o întâlnire între ministrul Muncii Florin Manole și premierul Ilie Bolojan. Foto: Shutterstock – caracter ilustrativ
Cu cât ar putea fi majorat SALARIUL minim din 2026. Două scenarii pe masa Guvernului
Salariul minim brut pe economie ar putea crește anul viitor până la 4.752 de lei. Potrivit informațiilor Gândul, Ministerul Muncii analizează în prezent două scenarii de majorare, care urmează să fie discutate cu premierul Ilie Bolojan. În primul scenariu, venitul minim ar urca de la 4.050 de lei brut (2.574 de lei net), la 4.315 lei brut. Dacă nu s-ar menține și deducerea de 300 de lei, angajații nu ar resimți însă o creștere netă semnificativă. A doua variantă este mai ambițioasă: un salariu minim de 4.752 de lei brut. „Discutiile sunt departe de a fi încheiate”, spun surse guvernamentale, în eclusivitate pentru Gândul. Cine ar câștiga din această creștere Aproximativ un milion de români sunt plătiți în prezent cu salariul minim pe economie, cei mai mulți în mediul privat. O eventuală creștere ar aduce mai mulți bani la bugetul de stat, deoarece ar crește contribuțiile și taxele colectate. În schimb, mediul de afaceri privește cu rezerve măsura, mai ales dacă ar dispărea și scutirea de taxe pentru cei 300 de lei din salariul minim, ceea ce ar ridica și mai mult costurile angajatorilor. Impactul nu s-ar opri aici. Mărirea salariului minim ar duce automat la recalcularea unor plăți legate de acesta, cum sunt contribuțiile pentru contractele part time sau pe drepturi de autor. Și punctul de amendă, de exemplu, este stabilit în funcție de salariul minim pe economie. Propunerile vor fi analizate în perioada următoare într-o întâlnire între ministrul Muncii Florin Manole și premierul Ilie Bolojan. Foto: Shutterstock – caracter ilustrativ
De ce nu se resimte creșterea de TVA în încasările de la bugestul de stat. Explicația premierului Ilie Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a explicat de ce după primele opt luni ale lui 202, încasările la bugetul de stat au crescut doar cu 6,9%, deși TVA-ul crescuse. Primul ministru a precizat că această creștere de TVA își va face simțită prezența mai târziu față de când a fost implementată. Deși TVA-ul a crescut din august, el s-a încasat abia din septembrie. Când își va face creșterea de TVA simțită prezența în bugetul de stat „TVA a crescut începând din august, dar el se încaseaza din septembrie. Nu vedem înca în încasari efectele cresterii de TVA, doar estimarile facute la început de an, aceste estimări au fost gândite prea optimist, nu au fost realizate aceste încasări care au fost estimate. În iulie și august am avut încasări suplimentare, e posibil ca o parte să fie dintr-o activitate mai buna a ANAF, dar e posibil să se fi făcut operațiuni comerciale care să limiteze taxele care se achită, sunt operațiuni normale. Vom vedea în următoarele luni care sunt efectele acestor măsuri, e nevoie de 2-3 luni să vezi cum se reașează plata impozitelor în noul context, deci cu noile valori ale TVA-ului sau ale accizelor.” Ca o estimare, premierul a precizat că luna octombrie va fi cea în care se va simți primul efect al acestui pachet de măsuri. „Luna octombrie va fi o lună în care vom putea evalua un prim efect al acestui pachet de măsuri.”
Guvernul Bolojan, un nou RECORD. Inflația crește necontrolat și se apropie de 10%. Acum o lună, era de 7,8%. Cea mai mare din UE
Inflația, sau, mai simplu spus, creșterea prețurilor, a ajuns la aproape 10% în august 2025, conform datelor de la Institutul Național de Statistică. Sunt primele cifre despre creșterea prețurilor, după măsurile fiscale ale guvernului Bolojan din Pachetul I, care, în cea mai mare parte, au intrat în vigoare de la 1 august. Este vorba de creșterea de TVA de la 19% la 21%, dar și de creșterea unor cote reduse de TVA la noua cotă standard de 21%. În aceste condiții, automat avansul prețurilor a sărit, într-o singură lună, de la 7% la 10%, adică o accelerare de aproape 50%. Ținta de inflație a Băncii Naționale a României este de 2,5%, plus / minus un punct. Banca centrală garantează valoarea monedei naționale și, cu cât inflația crește, cu atât leul se devalorizează. Inflația a depășit toate așteptările Deși la începutul anului se anticipa o inflație moderată, realitatea a depășit așteptările din mai multe direcții, potrivit celor mai recente rapoarte publicate de Banca Națională a României (BNR), instituții financiare internaționale și organisme ale Uniunii Europene. Uniunea Europeană, prin Direcția pentru Economie și Finanțe, estima la începutul lui 2025 o inflație medie pe anul curent de 5,1%. Previziunile BNR până de curând indicau valori relativ moderate, de până la 9% până la finalul anului, chiar și după creșterea din iulie. Acum, însă, instituțiile și analiștii își vor revizui în sus prognozele de inflație. În plus, se anticipa o temperare graduală a presiunilor inflaționiste spre sfârșitul anului și o revenire spre țintele băncii centrale. De ce cresc prețurile Revocarea plafonului la electricitate a dus la o creștere substanțială a prețului energiei electrice. De la tariful plafonat de 0,67 lei / kWh, prețurile au sărit, de la o factură la alta, la 1,5-1,7 lei / kWh. Măsuri fiscale, cum ar fi creșterea de TVA, a accizelor și alte taxe ce au fost introduse sau intensificate în a doua parte a anului au crescut automat prețurile. Care sunt prognozele de inflație BNR prevede o revenire spre țintă în 2026, cu inflația la final de 2026 la circa 3% în scenariul optimist, dacă nu apar alte șocuri mari. Analiștii avertizează însă că măsurile fiscale și de tarifare (în special cele legate de energie) vor continua să exercite presiune pe prețuri în perioada următoare. Foto: Gândul AUTORUL RECOMANDĂ: Că ești angajat la stat sau la privat, guvernul BOLOJAN ți-a tăiat salariul. Statul este cel mai mare câștigător al creșterii prețurilor Alimentele și energia electrică, printre cele mai lovite de noul val de SCUMPIRI. Vezi cu cât au crescut prețurile pentru produsele de bază
Previziuni pesimiste ale instituțiilor financiare. Prognoza de creștere pentru economia României în 2025, sub așteptări
Banca Mondială a revizuit în jos prognoza de creștere pentru economia României în 2025, arată cel mai recent raport al instituției, publicat miercuri. Instituția financiară estimează că economia României va crește cu numai 1,3% în 2025, o prognoză revizuită cu 0,8 puncte procentuale în scădere față de prognoză anterioară. Marți, și FMI a revizuit drastic prognoza privind creșterea economiei românești. Economia globală tinde să fie stabilă, dar se conturează incertitudine din cauza reorientării politicilor guvernamentale, arată un raport al Fondului Monetar Internațional (FMI), care anticipează o creștere economică de 2,8% pe plan mondial, de 0,8% pentru zona euro și de 1,6% pentru România, este estimarea un pic mai optimistă a FMI. Zona euro ar urma să aibă o creștere economică de 0,8% în 2025 și de 1,2% în 2026. Germania va stagna anul acesta (0,0%), Franța va avea o creștere de 0,6%, iar Italia de 0,4%. Statele Unite ar putea avea o creștere economică de 1,8% anul acesta, în scădere de la 2,8% în 2024. Economia României ar urma să înregistreze o creștere economică de 1,6% anul acesta și de 2,8% anul viitor, potrivit estimărilor FMI. Creșterea economică a Chinei va încetini de la 5,0% în 2024 la 4,0% în 2025, iar India va înregistra o creștere de 6,2% anul acesta, conform FMI. BM a revizuit în jos și estimarea de creștere economică pentru 2024, cu -0,4 puncte procentuale, la 0,9%. Deși a existat o redresare puternică a consumului privat, aceasta a fost contrabalansată de exporturile mai slabe, de reducerea cheltuielilor de investiții și de costurile ridicate ale împrumuturilor. Instituția mai subliniază că deficitul bugetar a crescut la 8,6% din PIB anul trecut, de la 6,5% în 2023, din cauza creșterilor mari ale salariilor din sectorul public și ale transferurilor sociale. Iar pentru anul viitor, Banca Mondială estimează că economia românească va crește cu 1,9%, cu 0,7 puncte procentuale mai puțin decât în estimarea precedentă. Citiți și: Tanczos Barna și Bogdan Ivan vor participa la reuniunile Băncii Mondiale și ale FMI, desfășurate în Washington Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele