Mișcare drastică a economiștilor unei bănci celebre. Au scăzut la jumătate prognoza economică pentru România, după anunțul că țara este în recesiune
Economiștii de la Erste Group, proprietarul BCR, au scăzut la jumătate prognoza de creștere economică a României pentru 2026 de la 2,1% la 1%. Noua estimare vine după ce datele semnal pentru trimestrul IV 2025, publicate de Institutul Național de Statistică, au arătat o contradicție peste așteptări și au confirmat intrarea economiei românești în recesiune tehnică. Conform estimărilor premilinare, PIB-ul României a scăzut, în termeni reali, cu 1,9% față de trimestrul anterior în trimestrul 4 și a crescut cu doar 0,1% în ritm anual, mult sub așteptările pieței, care anticipa o scădere de 0,3% trimestru la trimestru și un avans de 1,3% an/an. În trimestrul III, economia scăzuse deja cu 0,2% comparativ cu trimestrul II. Două trimestre consecutive de scădere înseamnă, din punct de vedere tehnic, recesiune. „Produsul intern brut în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025. În trimestrul IV 2025, faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 0,1% pe seria brută și o scădere de 1,6% pe seria ajustată sezonier”, arată datele publicate de INS. Pe ansamblul anului 2025, economia a crescut cu 0,6%, sub ritmul de 0,9% înregistrat în anul anterior și a pierdut din avânt înspre finalul anului. Economiștii Erste estimează că structura pe partea de cerere va indica un consum al gospodăriilor modest, afectat de măsurile fiscale și de condițiile financiare încă restrictive. Care sunt estimările experților cu privire la economia României în 2026 Economiștii Erste Group cred că investițiile ar putea să accelereze, susținute de fondurile europene disponibile pentru țara noastră în acest an. Totuși, aceștia avertizează că există riscul ca importurile să accelereze odată cu relansarea investițiilor și a consumului, ceea ce ar putea limita contribuția netă a exporturilor la creșterea economică. RECOMANDAREA AUTORULUI: A îngropat guvernul Bolojan economia sau nu? Cu cifrele pe față. Gândul prezintă indicatorii economici la preluarea conducerii guvernului și cum arată acum inflația, șomajul și creșterea economică România intră oficial în recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut cu 1,9%. Bolojan: Face parte din costul anticipat / Grindeanu: E timpul să oprim acest tăvălug
Ce înseamnă creșterea economică. Cum se măsoară, de ce contează și ce impact are asupra oamenilor
În urechile românilor răsună de cel puțin un an termenul de „creștere economică”, o cifră preferată de guvern, cel puțin atunci când vrea să arate că lucrurile „merg bine”. Definiția din manualul de economie spune că aceasta reprezintă creșterea durabilă a valorii totale a bunurilor și serviciilor produse într-o economie pe o anumită perioadă, de obicei exprimată prin evoluția Produsului Intern Brut (PIB) real, ajustat cu inflația. Acesta este unul dintre cei mai importanți indicatori macroeconomici deoarece reflectă capacitatea unei economii de a produce mai mult, de a crea locuri de muncă și de a îmbunătăți nivelul de trai al populației. Mai simplu spus, creșterea economică se referă la capacitatea tot mai mare a unei economii de a satisface dorințele oamenilor, oricare ar fi acestea, practic, să producă bunăstare într-un stat. Pe termen lung, creșterea economică este motorul dezvoltării unei țări, iar o economie sănătoasă alternează perioade de expansiune cu corecții naturale în cadrul ciclului economic. În practică, creșterea economică este asociată cu factori precum investițiile, productivitatea muncii, progresul tehnologic, educația sau stabilitatea instituțională. Atunci când firmele investesc în tehnologii mai eficiente, când forța de muncă este mai bine pregătită sau când statul creează un mediu predictibil pentru mediul de afaceri, economia are capacitatea de a produce mai mult cu aceleași resurse sau chiar cu mai puține. Creșterea economică este un obiectiv central al politicilor economice deoarece generează locuri de muncă, salarii mai mari și îi dă libertate guvernului să cheltuiască mai mulți bani pentru servicii precum sănătatea, educația sau infrastructura, dar poate și să îmbunătățească standardul de viață al oamenilor. De regulă, această creștere este măsurată prin evoluția PIB-ului real, care reflectă creșterea producției economice după eliminarea efectului inflației. Totuși, creșterea economică nu se traduce direct printr-o distribuție echitabilă a veniturilor sau într-o creștere uniformă a bunăstării, motiv pentru care calitatea și structura acesteia contează la fel de mult ca ritmul în sine. Cum arată creșterea economică în cazul României În ultimii ani, economia României s-a confruntat cu o creștere economică mult mai slabă decât o arătau prognozele Ministerului de Finanțe. În anul 2024, de exemplu, economia țării noastre a înregistrat o creștere reală de circa 0,9%, mult sub prognoza inițială de peste 3%. În 2025, ritmul a rămas modest, iar datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că România a avut o creștere economică de 1,4% în prima jumătate a anului, față de aceeași perioadă a anului precedent. Pentru 2026, ritmul de creștere al economiei va rămâne modest, cu un avans al PIB-ului de la 0,9 cât a fost anul precedent la 1,0% în acest an. Raportat la PIB-ul de 1.909 mld. lei în 2025, creșterea reală de doar 1% din 2026 se traduce printr-un avans de aproximativ 19 mld. lei, mult sub estimări. Sursa: Ministerul Finanțelor În cazul României, problema nu o constituie doar evoluția lentă a economiei, ci și structura acesteia. Măsurile de austeritate aplicate de Guvernul Bolojan prin care se încearcă reducerea deficitului bugetar au scăzut consumul și au temperat investițiile. De altfel, economiștii au avertizat încă de la momentul în care au fost anunțate măsurile fiscale că acestea vor încetini economia sau că vor adânci o răcire deja existentă. Creșterea economică în 2025 a fost de aproximativ 1%, motiv pentru care se preconizează că și în acest an economia românească va merge cu frâna de mână trasă. Exporturile au fost și ele afectate de scăderea competitivității și a tarifelor comerciale internaționale și un rol important l-a jucat și absorbția sub așteptări a fondurilor europene, unde întârzierile în implementarea proiectelor au amânat efectul investițiilor finanțate din bani europeni. Unde se duce creșterea economică Când vine vorba de „unde se duce creșterea economică”, în general, în anii de ieșire din crize, economia se recuperează iar creșterea economică nu poate fi la fel de incluzivă precum în perioadele de normalitate. Pot exista evoluții pozitive precum reducerea ratei șomajului, creșterea numărului mediu de salariați și chiar creșterea câștigului salarial mediu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce este, de fapt, inflația. Controversa economiei românești: taxa mascată care scade doar în statistici, în realitate lovește în fiecare dintre noi și umple buzunarele statului Vine furtuna economică? Norii negri s-au adunat deja: se închid fabrici, mii de oameni rămân fără loc de muncă și consumul scade. Ce arată principalii indicatori economici: industria, construcțiile, consumul