Începutul Anului Nou bisericesc. De ce a fost aleasă data de 1 septembrie pentru această sărbătoare creștină
Biserica Ortodoxă sărbătorește începutul anului nou în prima zi a lunii septembrie. Data la care se sărbătorește Anul Nou bisericesc a fost stabilită de Sfinții Părinți la Sinodul I de la Niceea (325). La baza luării acestei decizii a stat considerentul că începutul activității de propovăduire a Evangheliei de către Mântuitorul Iisus Hristos s-a făcut la începutul aceste luni. „Acum a mers Domnul Iisus Hristos în Nazaret” „Acum a mers Domnul nostru Iisus Hristos în Nazaret, unde crescuse, și în zi de sâmbătă a intrat în adunarea evreilor, cum era obiceiul la ei, să se adune mai ales sâmbăta în sinagogă și să învețe poporul din cărțile prorocilor”, scrie în Viețile Sfinților. Loading … Atunci, intrând Iisus în sinagogă s-a sculat să citească și I s-a dat cartea prorocului Isaia pe care, deschizând-o, a aflat locul unde era scris: „Duhul Domnului este peste Mine, pentru care M-a uns să binevestesc săracilor; M-a trimis să vindec pe cei zdrobiți cu inima; să propovăduiesc robilor dezrobirea și celor orbi vederea; să slobozesc pe cei apăsați. Și să vestesc anul plăcut Domnului”. (Luca 4, 18, 19) Închizând apoi și dând cartea, a început să învețe, arătându-Se pe Sine că este adevăratul Mesia trimis oamenilor de Dumnezeu-Tatăl, spre mântuirea și înnoirea vieții, împlinindu-se astfel scriptura citită. În Legea Veche, din această lună începeau a se număra anii până la 50, precum a poruncit Domnul celor ce intraseră în pământul făgăduinței. Numărând 49 de ani, al 50-lea cu dinadinsul să-l prăznuiască, nu numai ei singuri și robii lor, boii și catârii lor, ci și pământul pe care locuiau să fie nearat și nesemănat; nici chiar spicele ce creșteau pe el să nu le strângă, nici strugurii din vii, nici roadele din grădini să nu se culeagă și să fie lăsate spre hrana oamenilor săraci, a animalelor și a păsărilor. „În al 50-lea an se iertau datoriile datornicilor, se dădea libertate robilor și cu mare grijă se păzea pe sine tot omul, să nu mânie pe Dumnezeu cu vreun păcat, nici să mâhnească pe aproapele, pentru că era anul iertării și al curățirii de păcate. Această poruncă a Domnului se întindea până la al 50-lea an, și se împărțea în șapte șeptimi de ani, adică de 7 ori câte 7 ani, și fiecare al 7-lea an se numea «sâmbătă» (sabat), adică odihnă”, mai arată Viețile Sfinților. Cine a fost Sfântul Cuviosul Dionisie Exiguul Tot în ziua de 1 septembrie, Biserica a rânduit să fie pomenit Sfântul Cuviosul Dionisie Exiguul, din Dobrogea. Numit și Cel Mic sau Smerit, el avea cunoștințe temeinice de astronomie și a stabilit la vremea lui pascalia sau data sărbătoririi Paștelui. Luând pentru prima dată ca punct de plecare pentru numărarea anilor Nașterea Mântuitorului ca anul 1 al erei creștine, a fixat cronologia erei creștine. După ce a petrecut o perioadă la Constantinopol, Sfântul Dionisie a mers la Roma, unde a fost hirotonit preot. A tradus în limba latină lucrările Sfinților Grigorie de Nyssa, Chiril al Alexandriei și Proclu al Constantinopolului.
Noapte de credință la Iași. Sfânta Parascheva și Sfântul Grigore Palama au fost purtați în rugăciune pe Calea Sfinților
Mii de persoane au fost prezente duminică seară, 12 octombrie, la procesiunea tradițională oficiată cu prilejul hramului Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Oamenii au mers pe străzile din centrul Iașului, alături de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul Părinte Filoteos, Mitropolitul Tesalonicului, și Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, aducând mulțumire Sfintei Cuvioase Parascheva și Sfântului Ierarh Grigorie Palama. Aproximativ 27.000 de oameni au fost purtați în rugăciune la Iași pe „Calea Sfinților” Anual, la mijlocul lunii octombrie, mii de ieșeni și pelerini din toată țara participă la tradiționala procesiune cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva. Preoții se îmbracă în veșminte albe de sărbătoare, împreună cu mulțimea care a purtat în mâini icoane ale sfinților, candele, buchete de busuioc și flori, au format „Calea Sfinților”. Procesiunea a pornit la ora 19:00, ca în fiecare an, din curea Catedralei Mitropolitane, alaiul a urmat traseul: Bulevardul „Ștefan cel Mare şi Sfânt” – Strada I. C. Brătianu – Strada Cuza-Vodă – Strada Armeană – Biserica „Sfântul Sava” – Strada Costache Negri – Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi”. Apoi, de pe pietonal, clerul și credincioșii au revenit la Catedrala Mitropolitană. Din estimările oferite de Jandarmerie, în jur de 27.000 de credincioși au participat în această seară la „Calea Sfinților”. Prima oprire a avut loc în fața Maternității „Cuza Vodă” din Iași, a doua – în faţa Bisericii „Sfântul Sava”, iar a treia – în dreptul Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi”. În jurul orei 20.00, moaștele celor doi sfinți au fost așezate din nou spre închinare. „Slavă lui Dumnezeu pentru toate! O seară frumoasă, simțim prezența lui Dumnezeu prin rugăciunile Sfintei Parascheva și ale Sfântului Grigorie Palama. Am remarcat o anumită cumințenie a credincioșilor, parcă mai multă seninătate pe chipul lor, semn că, chiar dacă sunt greutăți în viață, omul apreciază momentele de adâncime, de cuprindere, de înălțime. Nădăjduim în mila lui Dumnezeu că toți pelerinii se vor întoarce acasă cu bine după ce și-au împlinit dorința de a se reculege timp de o secundă în fața Sfintei Parascheva. Doamne ajută!”, a afirmat Părintele Mitropolit Teofan, la finalul pelerinajului. sursa FOTO: Doxologia Recomandările autorului: