România își consolidează vocea energetică la Bruxelles: investiții, cooperare și tranziție pragmatică în centrul dezbaterilor Gândul Energy Now
În această săptămână a avut loc, la Bruxelles, a patra ediție a evenimentului Gândul Energy Now, din seria Europa Connect, care-și propune să aducă laolaltă actori importanți din industria românească – companii din energie, autorități de la București – cu decidenții de la nivel european. La evenimentul desfășurat la sediul din Bruxelles al Parlamentului European au fost prezenți reprezentanți ai companiilor din energie, parteneri ai proiectului Gândul Energy Now, la invitația europarlamentarului Dan Nica, coordonatorului grupului S&D din Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE). De altfel, companiile din România au fost reprezentate la cel mai înalt nivel – Alexandru Chiriță (CEO Electrica), George Agafiței (director Departamentul Afaceri Instituționale și Reglementări, PPC), Ondrej Safar (CEO Evryo), Frank Hajdinjak (vicepreședinte Adrem), Giacomo Bili (CEO Alive Capital), Cristian Todea (deputy CEO Nova Power & Gas ). La dezbateri a luat parte și un număr important de europarlamentari din regiunea central și est europeană, dar nu numai, precum și reprezentanți ai unor asociații europene de profil. Printre membrii Parlamentului European din țara noastră s-au regăsit Vasile Dîncu, Andi Cristea, Maria Grapini, dar și Tudor Constantinescu de la DG Ener (Comisia Europeană). Discuțiile s-au concentrat pe nevoia de investiții în sistemul energetic din România, la fel cum nevoia de invesții în Uniunea Europeană este una dintre prioritățile majore. De asemenea, s-a discutat despre reducerea poverii administrative, reducerea birocrației, simplificarea procedurilor prin care proiectele în energie și investiile în energie pot să beneficieze. Nu în ultimul rând s-a discutat și despre o mai bună coordonare la nivel regional, o abordare mai pragmatică a tranziției prin folosirea tuturor surselor de energie. Un alt aspect importat scos în evidență a fost nevoia de a ne folosi de toate sursele de energie, de a fi pragmatici, focusul și prioritatea rămânând pe zona de regenerabile, soluții cu emisii zero sau emisii scăzute. Concluzia generală a evenimentului a fost că este nevoie de o complementaritate eficientă între decarbonizare și securitatea energetică, cu dimensiunea securității energetice și asigurarea de prețuri mai bune la energie pentru a păstra competitivitatea industriei româneti și europene. “Conectarea mai bună a companiilor și decidenților din Romînia cu zonele de decizie eurpeane trebuie să reprezinte o prioritate și în perioda următoare și toate aceste proiecte de facilitare a dialogului și de înțelegere mai bună a oportunităților la nivel european sunt absolut necesare”, a concluzionat la finele evenimentului secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București și Bruxelles. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cristian Bușoi la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a:”Mizele europene ale României sunt mai importante ca niciodată” Sebastian Burduja la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a: „România este într-o poziție mult mai bună decât acum câțiva ani” Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA, la Gândul Energy Now: „Trebuie să accelerăm investițiile pe întreg lanțul”
Lovitură de milioane dintr-o despăgubire ANRP. Cum a ajuns un drept litigios cumpărat cu 80.000 de euro să-i aducă lui Cristian Bușoi peste 12 milioane de lei
Actualul secretar de stat din cadrul Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a obținut peste 12 milioane de lei în urma unei despăgubiri analizate de Direcția Națională Anticorupție (DNA). Compensațiile au fost acordate de stat prin Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) pentru un teren de 2,5 hectare, relatează Fanatik. Drepturi de 77 de milioane de lei cumpărate cu 80.000 de euro Drepturile litigioase au fost achiziționate pentru aproximativ 80.000 de euro (circa 290.000 de lei) de persoane apropiate lui Bușoi, de la o femeie din Timișoara care nu reușea să obțină autorizațiile necesare pentru a încasa despăgubirile, potrivit sursei citate. În doar câteva luni, apropiații lui Bușoi – Daniel Groza și Marius Militaru – au ajuns să dețină drepturi în valoare de 77 de milioane de lei, constând în principal în acțiuni la Fondul Proprietatea. Ulterior, secretarul de stat de la Energie a declarat aceste acțiuni aferente terenului din Timișoara în propriile declarații de avere. Cu toate acestea, procurorii DNA au decis clasarea cauzei. De altfel, Cristian Bușoi a refuzat în mod constant să răspundă întrebărilor adresate pe acest subiect. Dosar penal deschis în 2015 Sursa citată menționează că Direcția Națională Anticorupție a deschis în 2015 un dosar penal în acest caz. Procurorul-șef de secție Gheorghe Popovici a solicitat, în cadrul anchetei ample privind despăgubirile acordate prin ANRP , verificarea unor dosare de retrocedare suspectate de supraevaluare. Conform unui răspuns transmis ulterior, dosarul a fost clasat în 2019. În această perioadă, Cristian Bușoi a evitat timp de mai multe săptămâni să răspundă întrebărilor privind acest caz. Printre altele, i s-a cerut să precizeze dacă a fost audiat sau dacă a depus o declarație scrisă prin care să explice proveniența acțiunilor de la Fondul Proprietatea menționate în declarațiile sale de avere. Acesta nu a răspuns niciuneia dintre întrebările transmise în mai multe mesaje. Nici procurorii DNA nu au confirmat dacă Bușoi a fost audiat în cadrul anchetei, argumentând că dosarul a fost deja clasat. „În dosarul la care faceți referire, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus, la data de 12 noiembrie 2019, clasarea cauzei, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) și f) din Codul de procedură penală”, se arată în răspunsul transmis de DNA sursei citate. Instituția a refuzat însă să ofere detalii despre eventualele audieri din dosar. Reprezentanții DNA au invocat prevederile Legii nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, potrivit cărora datele referitoare la persoanele audiate într-un dosar penal și identitatea procurorului care a dispus soluția au caracter confidențial. Traseul banilor începe în 2008 La finalul anului 2008, Daniel Groza și Marius Militaru – apropiați ai lui Cristian Bușoi – au intrat în topul celor mai mari despăgubiri acordate de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Într-un clasament publicat în 2014, cei doi ocupau locul 18 din 30. Daniel Groza apare și într-un raport al Curtea de Conturi, unde este menționat drept „cumpărător constant” de drepturi litigioase. În decembrie 2008, prin decizia emisă în dosarul 41988/CC, Groza și Militaru au primit despăgubiri de 77,5 milioane de lei, sumă acordată ulterior sub formă de acțiuni la Fondul Proprietatea. Reprezentanții ANRP au transmis că dosarul privind despăgubirea pentru terenul de 2,5 hectare prezintă elemente suspecte, însă procurorii DNA au decis clasarea. În mod normal, proprietara inițială, Valeria Hilda Preda, ar fi putut intra în posesia terenului în baza Legii fondului funciar, fără a fi nevoie de despăgubiri, însă Primăria Timișoara a adoptat o altă soluție în 2007. Notificarea prin care Preda solicita restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri fusese depusă cu 24 de ani înainte, perioadă în care aceasta primise deja o primă tranșă de bani și unele restituiri în natură. Dreptul la despăgubiri a fost stabilit printr-o decizie semnată în 2007 de fostul primar Gheorghe Ciuhandru. Proprietara a primit 80.000 de euro Între 2007 și august 2008, solicitarea Valeriei Hilda Preda nu a fost analizată de secretariatul ANRP. Abia după ce Militaru și Groza au cumpărat drepturile litigioase, dosarul a parcurs rapid etapele administrative până la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. În acea perioadă, vicepreședinte al ANRP era Cătălin Teodorescu, coleg de partid și prieten cu Cristian Bușoi. Familia Valeriei Preda a declarat că a primit aproximativ 290.000 de lei – echivalentul a aproape 80.000 de euro la acel moment – pentru teren, fiind informată că altfel nu ar fi obținut nicio despăgubire. După cesionarea drepturilor, dosarul a fost soluționat rapid. Prin decizia nr. 3659 din 4 decembrie 2008, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP a acordat lui Militaru și Groza suma de 77,5 milioane de lei, echivalentul a aproape 18 milioane de euro la cursul de atunci. Acțiunile apar în declarațiile de avere Între 2010 și 2014, ANRP a achitat cele 77 de milioane de lei sub formă de acțiuni la Fondul Proprietatea. În aceeași perioadă, Cristian Bușoi a început să raporteze în declarațiile sale de avere un număr semnificativ de acțiuni la acest fond. În declarația depusă în 2010 apare un drept de creanță pentru 15.765.634 de acțiuni, precum și mențiunea că 120.000 de acțiuni fuseseră deja vândute în 2009. Ulterior, numărul acțiunilor declarate a crescut constant, ajungând la aproximativ 14 milioane în 2014. Potrivit declarației de avere din 2015, Bușoi deținea 14.018.750 de acțiuni la Fondul Proprietatea. La o cotație medie de 0,8 lei pe acțiune la Bursa de Valori București, valoarea acestora era de aproximativ 11,8 milioane de lei. În declarația depusă în 2021, politicianul menționează că a vândut acțiunile pentru 8,28 milioane de lei. Pe lângă această sumă, a încasat și dividende de aproximativ 3,8 milioane de lei între 2013 și 2017, ceea ce indică un câștig total de aproximativ 12 milioane de lei rezultat din despăgubirea ANRP. Apropiații nu neagă transferul de acțiuni Daniel Groza și Marius Militaru sunt considerați apropiați ai lui Cristian Bușoi, fiind descriși în presă drept finii acestuia. Familiile celor doi nu au negat că o parte dintre acțiunile primite la Fondul Proprietatea ar fi fost cedate ulterior lui Bușoi. Militaru a avut legături cu Bușoi și în mediul de afaceri, fiind
Cristian Bușoi: Gazul din Marea Neagră nu poate să scadă prețul la gaz în toată Europa. Prețul european va influența prețul din România
Cristian Buşoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a explicat prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare, care este situația cu privire la efectul gazului din Marea Neagră asupra prețurilor pentru consumatorii români și europeni. De asemenea, acesta spune că prețul gazului din România va fi influențat de prețul european. Potrivit lui Cristian Bușoi, gazul extras cu ajutorul Neptun Deep nu va determina, de unul singur, scăderea prețurilor la gaz pentru întreg continentul. De asemenea, acesta a explicat că prețul gazului pentru consumatorii români trebuie să fie mai mic decât media europeană, deoarece România nu va mai suporta tarife suplimentare pentru tranzit, lichefiere sau rețele de gazeificare. În plus, susține Bușoi, proiectul Neptun Deep va aduce beneficii economice României prin taxe suplimentare, locuri de muncă și dividende pentru bugetul de stat din profiturile companiilor care exploatează gazul din Marea Neagră. „Gazul din Marea Neagră nu poate să scadă prețul la gaz în toată Europa. Și, cât timp suntem în piața unică europeană și suntem interconectați, prețul european va influența prețul din România. Evident că la noi prețul trebuie să fie mai mic, inclusiv din faptul că nu avem tarife de tranzit, de lichefiere și de gazeificare. În plus, proiectul Neptun Deep va aduce României taxe și locuri de muncă, iar bugetul de stat va primi mai mulți bani și din profiturile și dividendele companiilor care exploatează gazul în Marea Neagră.” Secretarul de stat a atras totuși atenția că prețurile din România ar putea scădea din cauza congestiilor pe infrastructura de export, generate de încheierea războiului din Ucraina sau de proiecte precum Coridorul Vertical și de fluxurile de gaz natural lichefiat american către centrul Europei. În final, Cristian Bușoi a precizat că guvernul condus de Ilie Bolojan și Ministerul Energiei, condus de Bogdan Ivan, vor lua toate măsurile necesare pentru ca țara noastră să valorifice potențialul gazului din Marea Neagră. „De asemenea, pot să apară și congestii pe infrastructura de export, generate de încheierea războiului din Ucraina sau de proiectul Coridorului Vertical și de fluxurile de LNG american către centrul Europei, iar atunci prețurile la gazul natural în regiune și în România vor scădea semnificativ. Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan și Ministerul Energiei, condus de Bogdan Ivan, precum și toată echipa de secretari de stat și specialiști din care fac parte vor lua toate măsurile necesare astfel încât, în final, România și românii să beneficieze la maximum de potențialul gazului natural din Marea Neagră, prin creșterea securității energetice, scăderea prețului gazului natural pentru populație și industrie și prin taxe și impozite către buget.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Ar putea România să-și apere singură, fără NATO, cea mai mare investiție energetică? Cum va fi protejat proiectul Neptun Deep și cine ne-ar putea ajuta Vom fi independenți energetic din 2028, cum a promis ministrul Energiei? Doi faimoși economiști susțin că ar fi un vis imposibil. ”România nu va fi independentă energetic în anul 2028. Și nici în anul 2030 și nici în anul 2040”
Conferința Europa Connect – România digitală: de la slogan la reforma reală a statului
La conferința Europa Connect România Digitală – Digitalizarea României în context european, organizată la InterContinental Athenee Palace, mesajul comun al oficialilor și reprezentanților mediului privat a fost clar: România are infrastructură și acces la fonduri europene, dar blocajele birocratice există în continuare, lipseste coordonarea și avem deficit de competențe digitale. Ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, a propus un model „1-1-1” – fonduri europene, bani naționali și investiții private – pentru a multiplica impactul finanțărilor și a transforma digitalizarea într-un motor real de dezvoltare. „Trebuie să ridicăm ambiția României și să participăm la marile proiecte europene privind datele și inteligența artificială”, a spus acesta, avertizând însă că România rămâne în urmă la competențe digitale. Din zona de reglementare, președintele ANCOM, Valeriu Zgonea, a susținut că „reglementarea nu este o frână a digitalizării, este direcția ei”, dar a admis că digitalizarea administrației este lentă și fragmentată, în ciuda unei infrastructuri performante. Conferința Europa Connect – România digitală Criticile la adresa statului au fost directe. Senatorul Ciprian Rus a spus că „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii”, iar deputatul Radu Mihaiu a avertizat că digitalizarea administrației este „lăsată voit pe ultimul loc”, întreținută de standarde duble și legi care conservă birocrația. În plan economic, Cristian Bușoi a subliniat că viitorul competitivității este digital, iar România riscă să piardă teren în competiția globală dacă nu accelerează investițiile în tehnologie. CEO-ul Hidroelectrica, Bogdan Badea, a sintetizat problema: „România nu duce lipsă de bani europeni, ci de capacitatea de a-i absorbi”, avertizând că digitalizarea va crește puternic cererea de energie. Pe zona de securitate, reprezentanți ai Banca Națională a României și ai Directoratul Național de Securitate Cibernetică au insistat asupra nevoii de coordonare și implementare concretă a legislației europene. Iar Asociația Română a Băncilor a atras atenția că interoperabilitatea și competențele digitale – doar 28% dintre români au competențe de bază – rămân vulnerabilități majore. Conferința Europa Connect – România digitală Concluzia comună: România nu mai are problema accesului la bani sau la tehnologie, ci a capacității administrative de a transforma strategiile în rezultate. Fără un plan coerent și responsabilități clare, digitalizarea riscă să rămână un slogan, nu o reformă reală a statului. Temele abordate: – Strategia digitală europeană în noul context geopolitic – Inițiative legislative și de politici publice la nivelul instituțiilor europene în domeniul digitalizării – Digital Networks Act, Cloud and AI Development Act, Chips Act, Quantum Act – Implementarea programelor de finanțare pentru digitalizare în România din fonduri europene – PNRR, programele de coeziune – Interesele României pentru finanțarea digitalizării în noul cadru financiar multianual 2028-2034 al Uniunii Europene – Investiții în infrastructură de comunicații și date în România – Securitatea cibernetică – face România ceea ce este nevoie? – Miza atragerii în România a investițiilor în centre de date AI Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul” Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm”
Cristian Bușoi, la conferința România Digitală: „Transformarea digitală trebuie să devină o prioritate strategică pentru competitivitatea României”
Cristian Bușoi, secretarul de stat în ministerul Energiei și fost președinte al Comisiei ITRE din Parlamentul European avertizează că, deși România a făcut progrese în procesul de digitalizare, ritmul actual rămâne insuficient în contextul competiției globale tot mai intense din domeniul tehnologic. „În ultimii ani s-au făcut progrese importante, atât în ceea ce privește aplicarea, implementarea și transpunerea legislației europene, cât și în avansarea unor proiecte, mai ales cele finanțate din fonduri europene și PNRR”, a declarat Bușoi, în cadrul conferinței Europa Connect România Digitală, comunicată de Gândul. Acesta a subliniat că a fost implicat direct în elaborarea unor acte normative europene în perioada în care a condus Comisia pentru Industrie și Energie din Parlamentul European. Cu toate acestea, oficialul consideră că nivelul actual al digitalizării nu este suficient pentru a susține competitivitatea economică a României. „Viitorul competitivității globale europene este cel digital. Ne aflăm în fața unei transformări profunde. Inteligența artificială va schimba complet felul în care funcționează economia, joburile și societatea”, a afirmat acesta. Bușoi a atras atenția asupra competiției tot mai puternice dintre Uniunea Europeană și marile puteri tehnologice globale. „Uniunea Europeană are o problemă în competiția cu SUA și China, iar în interiorul Uniunii Europene România are o problemă, pentru că nu suntem suficient de focusați ca transformarea digitală să fie cu adevărat o prioritate”, a spus fostul europarlamentar. Conferința „România Digitală” În opinia sa, dezvoltarea infrastructurii clasice rămâne esențială, dar trebuie dublată de investiții consistente în tehnologie. „Avem nevoie importante, trebuie să facem în continuare autostrăzi, șosele, spitale. Dar dincolo de aceste lucruri, un rol important trebuie să îl aibă investițiile în zona digitală, în telecomunicații și în inteligență artificială”, a explicat Bușoi. Acesta a evidențiat necesitatea unor politici care să stimuleze investițiile private în domeniul digital, nu doar finanțările publice. „Avem nevoie și de măsuri care să încurajeze investiții din bani privați, internaționali și naționali, în soluții digitale”, a precizat el. Cristian Bușoi a apreciat inițiativele de dialog public și colaborare între instituțiile statului și mediul privat, considerând că acestea pot contribui la conturarea unor strategii eficiente pentru perioada următoare. În contextul pregătirii pentru noul cadru financiar european de după 2028, Bușoi consideră că România trebuie să își definească mai clar prioritățile în domeniul transformării digitale, pentru a reduce decalajele față de alte state membre și pentru a valorifica oportunitățile economice generate de noile tehnologii. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: România Digitală – Digitalizarea României în context european Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm” Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private”