EXCLUSIV MEDIAFAX. Cristian Socol: Lecția de macroeconomie. Strict confidențial ce argumente am pus pe masă la negocieri contra creșterii TVA
Am scris în analiza trecută că pachetul fiscal-bugetar nu are legătură cu negocierile și argumentele susținute în grupul tehnic de lucru. Da, ceea ce s-a prezentat de către Guvern este în realitate o „rețetă” prestabilită în grupuri de lucru informale și dialogul cu Comisia Europeană. Să se asume asta!, arată, într-o analiză făcută pentru MEDIAFAX, prof.univ. Cristian Socol. Grupul social-democrat înțelege nevoia de consolidare fiscal-bugetară calitativă, echitabilă social și sustenabilă pe termen mediu și lung. Am explicat la tablă, cu grafice, în grupul de lucru de la Cotroceni că modelul economic actual nu mai poate susține viteza de convergență ridicată din ultimii 25 de ani – amintind că România a avut cea mai ridicată viteză de convergență dintre țările europene postaderarea la UE. Am argumentat Președintelui României și colegilor de la celelalte partide că tranziția către un nou model de dezvoltare presupune introducerea impozitului progresiv (măsură structurală de creștere a veniturilor, pentru a reduce faliile din societate și polarizarea economică și socială dramatică), presupune o rată mai mare de ocupare, investiții în educație, cercetare – dezvoltare – inovare, o arhitectură instituțională modernizată și programe de stimuli pentru sectoarele cu valoare adăugată crescută – din intensitatea tehnologică medie / ridicată și orientate spre export. Tranziția de la o economie bazată pe factori (de tip ”ajungere din urmă”) la una bazată pe inovare nu se poate face decât prin investiții în tehnologie și capital uman și printr-o reformă fiscală echitabilă. Nevoile de dezvoltare actuale și viitoare ale României nu mai pot fi susținute de un regim fiscal bazat pe cotă unică, un experiment specific unor economii mici. Contra propagandei interne, sunt instituții prestigioase (Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și OECD) care arată că regimul exotic al cotei unice și-a finalizat potențialul de ani buni și ține în loc dezvoltarea României (fixând-o în capcana venitului mediu, stagflație). Am susținut acolo că sunt de acord ca negocierile din grupul tehnic să fie total transparente, chiar dacă au existat puncte de vedere diferite, argumentate. Deoarece nu s-a putut realiza acest lucru, voi prezenta în câteva analize punctele de vedere susținute de grupul nostru, detaliind argumentele din spate. Este un exercițiu de respect pentru cei care ne-au trimis acolo – cei care gândesc și votează social-democrat și decidenții politici aleși să îi reprezinte. Argumentele lui Cristian Socol împotriva creșterii cotei generale de TVA Astăzi, voi prezenta argumentele pentru care ne-am opus creșterii TVA general și unele cote de TVA redus, propunând în schimb, cu același impact bugetar, introducerea unui impozit diferențiat echitabil până la 31 decembrie 2025 și a impozitului progresiv cu globalizarea veniturilor de la 1 ianuarie 2026. 1. Am susținut că pentru a fi echitabilă și a avea șanse de succes, consolidarea fiscal-bugetară trebuie să fie echitabilă, cu povară mai mare pe cei care ”pot suporta” și povară mai redusă pusă pe cei vulnerabili. Asta arată toate lecțiile de consolidare fiscal-bugetară din țările europene realizate în ultimii 30 de ani. Creșterea TVA general și mai ales mărirea TVA redus urcă povara fiscală pe umerii celor cu venituri mici. TVA este un impozit regresiv, suportat într-o măsură mai mare de către cei cu o pondere mai mare în coșul de consum la alimente medicamente utilități etc. Deci, cu cât ești mai sărac, cu atât suporți o povară mai mare. 2. Am dovedit că o creștere a TVA general și a cotelor reduse la produsele de bază va avea un puternic impact inflaționist și va conduce la deprecieri consistente ale puterii de cumpărare. Circa 2,8-3 puncte procentuale în plus la inflație și manifestarea efectelor de runda a doua conduc la evoluții/cifre îngrijorătoare privind reducerea puterii de cumpărare a tuturor românilor (dar cu precădere a celor vulnerabili). La pachet cu creșterea explozivă a prețurilor la energie (efect al liberalizării prețului de la 1 iulie 2025 – căci iată, în România liberalizarea = exclusiv creșteri de prețuri, virtuțile pieței libere funcționează doar în teoria libertariană în cazul monopolurilor / oligopolurilor naturale) și cu creșterea accizelor la combustibil, atingerea unei cifre de 10-12% a inflației nu mai pare o surpriză. Suprapusă înghețării salariilor bugetarilor (în fapt reducerea veniturilor prin Pachetul fiscal) și a pensiilor precum și impunerii CASS la pensiile mai mari de 3000 lei, măsura va conduce la o scădere estimată a puterii de cumpărare de 22-25% în rândul pensionarilor, de 18-22% în rândul bugetarilor și de 9-12% pentru ceilalți lucrători. Mai mult, va apărea un efect psihologic consistent pornind de la percepția de ”prețuri toxice” – se va intra într-o spirală inflaționistă cauzată de anticipările privind explozia prețurilor. 3. Am argumentat că o creștere a TVA va avea și un puternic impact contracționist. Pachetul de măsuri propus (cu pilon în creșterea cotelor de TVA) va conduce la o cădere economică cuprinsă între 0,4 și 0,9% – scenariu de simulare cu un grad ridicat de probabilitate. Am arătat că ”socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg”, argumentând că un calcul mecanic al impactului bugetar adus de măsura creșterii TVA nu poate fi credibil, trebuind să fie aplicați coeficienți de corecție. Valul contracționist al pachetului de măsuri poate provoca și o reducere a veniturilor bugetare reale la buget, nu putem exclude acest scenariu! Măsura creșterii TVA va reduce competitivitatea producătorilor români pe piață; apar scumpiri în cascadă și dificultăți pentru IMM-uri. Creșterea TVA poate mări evaziunea. Creșterea TVA poate induce o schimbare de comportament de tip ”cumpără înainte de a fi mărită taxa”, putându-se ajunge la un ”boom” al cererii înainte de mărirea TVA și o prăbușire a consumului după 1 august. 4. Am susținut argumentat că în Romania, pensionarii vor suporta dublu ca povară creșterea TVA față de cei de vârsta medie și tineri. Datele Eurostat arată că procentul din venit plătit ca TVA de către persoanele trecute de 65 de ani este de 17,5% (vârsta cuprinsă între 65 și 74 ani) și 19,4% (vârsta mai mare de 75 ani), față de 9,1-9,8% la persoanele cu vârsta mai mică de 54 ani. 5. Am adus un al doilea argument aici – gospodăriile
Interviu | Cristian Socol: România nu a fost și nu va fi în incapacitate de plată/ Cum manipulează prin omisiune fostul ministru Marcel Boloș
Guvernul Bolojan a adoptat – vineri, 4 iulie 2025 – primul pachet cu măsurile fiscale destinate a rezolva ecuația complicată a deficitului bugetar al României, iar Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au convocat plenul comun al Parlamentului luni, la ora 15.00, pentru asumarea răspunderii Executivului pe primul pachet de măsuri fiscale. „Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, și, pe de altă parte, prin creșterea veniturilor, astfel încât să se poată susține, din fonduri publice, finanțarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor”, s-a precizat într-un comunicat de presă al Guvernului. (alte informații AICI) Specialiștii avertizează că pachetul de măsuri fiscale – care include creșterea TVA la alimente și medicamente de la 9 la 11%, creșterea TVA generală de la 19% la 21%, CASS pe diferența de pensii ce depășește 3.000 de lei și creșterea accizelor la combustibil – este diferit față de ceea ce s-a discutat în grupurile tehnice de lucru la nivel de partide. Pachetul de măsuri fiscale menit să redreseze deficitul bugetar al României ar fi unul pur „ideologic”, care ar duce la scăderea veniturilor și puterii de cumpărare a românilor. (mai multe detalii AICI) Suplimentar, noul pachet fiscal nu ar respecta principiul echității sociale și ar „lovi” direct în românii vulnerabili – cei cu venituri mici și medii. Intempestiv, Marcel Boloș – fost ministru de Finanțe – a declarat că a informat lunar, din luna septembrie a anului 2024, asupra riscurilor de dezechilibru bugetar și că a fost singurul care a atras atenția. La solicitarea MEDIAFAX, economistul Cristian Socol a răspuns întrebărilor referitoare la subiectul „fierbinte” al momentului – deficitul bugetar și reducerea cheltuielilor – și a explicat, în exclusivitate, detaliat și punctual, cum este construit bugetul public, de ce nu se află România în incapacitate de plată și cum au procedat alte țări în astfel de situații. Totuși, Cristian Socol a atras, la rândul său, atenția, că pachetul de măsuri fiscale prezentat de Guvernul Bolojan este un plan inechitabil, cu povară aproape exclusivă pe cei cu venituri mici și medii, iar fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș – care a declarat că s-au cheltuit 8 miliarde lei în ultima săptămână din 2024 – a „manipulat prin omisiune”. „Treaba cu incapacitate de plată este o exagerare” Domnule Cristian Socol, Europa Liberă a publicat documente confidențiale care semnalează riscurile bugetare în contextul noului pachet de măsuri fiscale luate de Guvernul Bolojan. Cum interpretați acest demers jurnalistic? „Demersul jurnalistic este legitim, să oferi informație publică este scopul principal al profesiei respective. Dar, pentru orice român care este minim alfabetizat economic, documentele invocate nu reprezintă o știre. Bugetul este public în detaliu (deși încă este stufos și greu de analizat), execuțiile bugetare sunt publice pe 26 ale lunii pentru luna anterioară, rapoartele ANAF (inclusiv buletinele statistice lunare) sunt publice, execuția bugetelor componente ale bugetului general consolidat este publică. Bugetul public este fundamentat de Guvern, este propus Parlamentului pentru analiză, dezbatere și vot, dar și promulgat de Președintele României. Bugetul este însoțit de Legea privind aprobarea Plafoanelor unor indicatori specificați precum și, pe partea de macro, de Raportul macro de fundamentare a bugetului pentru anul curent și încă 3 ani, corespunzător programării bugetare multianuale, dar și de Strategia Fiscal Bugetară cu proiecție multianuală. Totul este transparent, nu există aici secrete sau ceva de ascuns, nici măcar «bugete paralele» – asta poate crede doar cineva care nu are habar de finanțe. Și mai important în acest proces, toate aceste documente sunt trimise spre analiză și opinie Consiliului Fiscal – «câinele de pază» al responsabilității fiscal-bugetare, conform Legii 69/2010. Opinia Consiliului Fiscal este și ea publică, sunt acolo experți de mare calitate profesională. Totul este public, cuantificabil, verificabil, transparent. Informările pe care le vedeți în acele documente sunt fundamentate de directorii din Ministerul Finanțelor, ele nu sunt făcute de ministru. Sunt informări care se fac uzual pentru orice țară europeană care se află în Procedura de Deficit bugetar excesiv, adică se află în apropierea a 3% deficit bugetar în PIB și peste. Acestea sunt regulile fiscal – bugetare europene. Treaba cu incapacitate de plată este o exagerare, România nu a fost și nu va fi în incapacitate de plată, în insolvență fiscal-bugetară, precum Grecia, Argentina sau alte țări la nivel global. Chiar și în perioada 2009-2020 România a avut criză de lichiditate, nu criză de solvență fiscal-bugetară. Deci nicio știre. În plus dacă vă uitați cu atenție, multe dintre informări sunt trimise după alegerile prezidențiale din decembrie, când România a avut un salt în costurile de împrumut, din cauza instabilității politice”, a explicat economistul Cristian Socol. „Cine trebuie să pună frână la cheltuieli și să crească veniturile bugetare, nu ministrul de Finanțe?” Totuși, fostul ministru al Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat că a informat lunar, din luna septembrie a anului 2024, asupra riscurilor de dezechilibru bugetar și că a fost singurul care a atras atenția. Și a mai spus Marcel Boloș că deficitul bugetar a fost în exclusivitate generat de deciziile de creștere a cheltuielilor atât din recalcularea pensiilor, creșterea salariilor dar și a cheltuielilor cu investițiile, decizii care au fost luate de Coaliția de Guvernare de la acea vreme. Cum comentați aceste declarații? „Pentru a vă răspunde, vreau să convenim un lucru. Ce spun nu este contra unei persoane sau spuselor sale. În toate analizele mele nu veți găsi atacuri la adresa cuiva, injurii sau etichete. Deci vorbim de principiu. Și atunci, analog dialogurilor Socratice, nu ministrul de finanțe, oricine ar fi el, trebuia să informeze? Ba da, deci nicio știre! Cine trebuie să pună frână la cheltuieli și să crească veniturile bugetare, nu ministrul de Finanțe? Cine trebuia să nu semneze bugetul dacă are informații că nu este realist? Cine trebuia să ajusteze bugetul conform cu opiniile specializate ale Consiliului Fiscal? Ministrul de Finanțe, deci, din nou, nicio știre! Sincer vorbind, oricine a avut vreo funcție în apropierea unui prim-ministru cunoaște și … nu poate fi ipocrit … primul om din Guvern se ocupă
Interviu exclusiv | Cristian Socol: România nu a fost și nu va fi în incapacitate de plată/ Cum manipulează prin omisiune fostul ministru Marcel Boloș
Guvernul Bolojan a adoptat – vineri, 4 iulie 2025 – primul pachet cu măsurile fiscale destinate a rezolva ecuația complicată a deficitului bugetar al României, iar Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au convocat plenul comun al Parlamentului luni, la ora 15.00, pentru asumarea răspunderii Executivului pe primul pachet de măsuri fiscale. „Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, și, pe de altă parte, prin creșterea veniturilor, astfel încât să se poată susține, din fonduri publice, finanțarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor”, s-a precizat într-un comunicat de presă al Guvernului. (alte informații AICI) Specialiștii avertizează că pachetul de măsuri fiscale – care include creșterea TVA la alimente și medicamente de la 9 la 11%, creșterea TVA generală de la 19% la 21%, CASS pe diferența de pensii ce depășește 3.000 de lei și creșterea accizelor la combustibil – este diferit față de ceea ce s-a discutat în grupurile tehnice de lucru la nivel de partide. Pachetul de măsuri fiscale menit să redreseze deficitul bugetar al României ar fi unul pur „ideologic”, care ar duce la scăderea veniturilor și puterii de cumpărare a românilor. (mai multe detalii AICI) Suplimentar, noul pachet fiscal nu ar respecta principiul echității sociale și ar „lovi” direct în românii vulnerabili – cei cu venituri mici și medii. Intempestiv, Marcel Boloș – fost ministru de Finanțe – a declarat că a informat lunar, din luna septembrie a anului 2024, asupra riscurilor de dezechilibru bugetar și că a fost singurul care a atras atenția. La solicitarea Gândul, economistul Cristian Socol a răspuns întrebărilor referitoare la subiectul „fierbinte” al momentului – deficitul bugetar și reducerea cheltuielilor – și a explicat, în exclusivitate, detaliat și punctual, cum este construit bugetul public, de ce nu se află România în incapacitate de plată și cum au procedat alte țări în astfel de situații. Totuși, Cristian Socol a atras, la rândul său, atenția, că pachetul de măsuri fiscale prezentat de Guvernul Bolojan este un plan inechitabil, cu povară aproape exclusivă pe cei cu venituri mici și medii, iar fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș – care a declarat că s-au cheltuit 8 miliarde lei în ultima săptămână din 2024 – a „manipulat prin omisiune”. „Treaba cu incapacitate de plată este o exagerare” Domnule Cristian Socol, Europa Liberă a publicat documente confidențiale care semnalează riscurile bugetare în contextul noului pachet de măsuri fiscale luate de Guvernul Bolojan. Cum interpretați acest demers jurnalistic? „Demersul jurnalistic este legitim, să oferi informație publică este scopul principal al profesiei respective. Dar, pentru orice român care este minim alfabetizat economic, documentele invocate nu reprezintă o știre. Bugetul este public în detaliu (deși încă este stufos și greu de analizat), execuțiile bugetare sunt publice pe 26 ale lunii pentru luna anterioară, rapoartele ANAF (inclusiv buletinele statistice lunare) sunt publice, execuția bugetelor componente ale bugetului general consolidat este publică. Bugetul public este fundamentat de Guvern, este propus Parlamentului pentru analiză, dezbatere și vot, dar și promulgat de Președintele României. Bugetul este însoțit de Legea privind aprobarea Plafoanelor unor indicatori specificați precum și, pe partea de macro, de Raportul macro de fundamentare a bugetului pentru anul curent și încă 3 ani, corespunzător programării bugetare multianuale, dar și de Strategia Fiscal Bugetară cu proiecție multianuală. Totul este transparent, nu există aici secrete sau ceva de ascuns, nici măcar «bugete paralele» – asta poate crede doar cineva care nu are habar de finanțe. Și mai important în acest proces, toate aceste documente sunt trimise spre analiză și opinie Consiliului Fiscal – «câinele de pază» al responsabilității fiscal-bugetare, conform Legii 69/2010. Opinia Consiliului Fiscal este și ea publică, sunt acolo experți de mare calitate profesională. Totul este public, cuantificabil, verificabil, transparent. Informările pe care le vedeți în acele documente sunt fundamentate de directorii din Ministerul Finanțelor, ele nu sunt făcute de ministru. Sunt informări care se fac uzual pentru orice țară europeană care se află în Procedura de Deficit bugetar excesiv, adică se află în apropierea a 3% deficit bugetar în PIB și peste. Acestea sunt regulile fiscal – bugetare europene. Treaba cu incapacitate de plată este o exagerare, România nu a fost și nu va fi în incapacitate de plată, în insolvență fiscal-bugetară, precum Grecia, Argentina sau alte țări la nivel global. Chiar și în perioada 2009-2020 România a avut criză de lichiditate, nu criză de solvență fiscal-bugetară. Deci nicio știre. În plus dacă vă uitați cu atenție, multe dintre informări sunt trimise după alegerile prezidențiale din decembrie, când România a avut un salt în costurile de împrumut, din cauza instabilității politice”, a explicat economistul Cristian Socol, în exclusivitate pentru Gândul. „Cine trebuie să pună frână la cheltuieli și să crească veniturile bugetare, nu ministrul de Finanțe?” Totuși, fostul ministru al Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat că a informat lunar, din luna septembrie a anului 2024, asupra riscurilor de dezechilibru bugetar și că a fost singurul care a atras atenția. Și a mai spus Marcel Boloș că deficitul bugetar a fost în exclusivitate generat de deciziile de creștere a cheltuielilor atât din recalcularea pensiilor, creșterea salariilor dar și a cheltuielilor cu investițiile, decizii care au fost luate de Coaliția de Guvernare de la acea vreme. Cum comentați aceste declarații? „Pentru a vă răspunde, vreau să convenim un lucru. Ce spun nu este contra unei persoane sau spuselor sale. În toate analizele mele nu veți găsi atacuri la adresa cuiva, injurii sau etichete. Deci vorbim de principiu. Și atunci, analog dialogurilor Socratice, nu ministrul de finanțe, oricine ar fi el, trebuia să informeze? Ba da, deci nicio știre! Cine trebuie să pună frână la cheltuieli și să crească veniturile bugetare, nu ministrul de Finanțe? Cine trebuia să nu semneze bugetul dacă are informații că nu este realist? Cine trebuia să ajusteze bugetul conform cu opiniile specializate ale Consiliului Fiscal? Ministrul de Finanțe, deci, din nou, nicio știre! Sincer vorbind, oricine a avut vreo funcție în apropierea unui prim-ministru cunoaște și … nu poate fi ipocrit … primul om
Cristian Socol: Ce lasă în urmă guvernul Ciolacu, din perspectiva situației economico-financiare, la nivel micro și macroeconomic? Ce lasă în urmă Guvernul în vistieria țării?
Prof. univ. dr. Cristian Socol detaliază, într-o analiză pentru Gândul, evoluția României din punct de vedere micro și macroeconomic, în timpul mandatului Cabinetului Marcel Ciolacu. „Economia nu trebuie să fie terenul de joacă electorală sub nicio formă. Panica nu este justificată, România are reziliență economică și financiară pe termen scurt. Nu există motive temeinice de îngrijorare. Pe termen mediu însă, instabilitatea politică trebuie să înceteze, deoarece impactul la nivel economic și social este dăunător. a) Din punctul de vedere macroeconomic: În perioada 2021-2024, economia României nu a intrat în recesiune, nici măcar în recesiune tehnică. PIB-ul României a crescut de la 242 miliarde euro în anul 2021 la 354 miliarde euro în anul 2024. Înseamnă un plus de 46%. România și-a continuat viteza de convergență față de media UE27, egalând Polonia, fiind peste Ungaria, Slovacia, Croația, Grecia, Letonia și Bulgaria. În anul 2024, România a ajuns la 79% din media UE, în cee ace privește convergența reală – Produs Intern Brut (PIB) pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Guvernul a preluat guvernarea cu un buffer (o rezervă financiară pentru vremuri grele) în Trezorerie de 4,6 miliarde euro și lasă un buffer dublu (10,6 miliarde euro), după ce în toamnă a fost și de trei ori mai mare. Nu era această rezervă, România intra în criză de lichiditate în decembrie 2024 sau în această perioadă. A preluat guvernarea în condițiile în care rezervele valutare internaționale la BNR (aur și valute) erau de 45 miliarde euro iar în prezent, prin buna cooperare cu BNR, acestea sunt la 72 miliarde euro (+60%). Nu erau aceste rezerve, cursul de schimb ajungea la 5,5-6 lei la un euro din decembrie 2024 sau în această perioadă de instabilitate politică accentuată. Prin buna cooperare cu BNR, cursul de schimb leu / euro s-a menținut stabil. Leul a fost cea mai stabilă monedă din regiune. A preluat guvernarea la o datorie externă în PIB de 54,9% din PIB și o lasă la 57,5% din PIB. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare la BNR a crescut de la 82,3% la 100,3% în prezent (compatibil cu recomandarea FMI privind adecvarea rezervelor). Nu exista adecvarea corectă a rezervelor, România avea probleme grave de finanțare. A preluat guvernarea la un deficit de cont curent de 7,3% din PIB și o lasă la 8,3% din PIB, cu un grad de finanțare din fluxuri nepurtătoare de dobândă care poate fi crescut prin absorbția de fonduri europene și din PNRR de natura investițiilor și din investiții străine. Aici trebuie mai mult încurajată producția internă, prin Productivism. A preluat guvernarea la investiții publice (finanțate din surse interne și fonduri europene) de 59 miliarde lei și a ajuns în anul 2024 la dublu, la 120 miliarde lei investiții publice. Sunt investiții prioritizate în autostrăzi, școli, spitale etc, strict necesare pentru modernizarea României. În 2025, alocarea pentru investiții publice este de 149 miliarde lei, un nivel record. Deficitul bugetar a avut o evoluție sinuoasă, de la 9,2% din PIB în anul 2021, a scăzut la 7,1% din PIB în anul 2022 și la 6,6% din PIB în anul 2023 pentru a crește la 9,3% din PIB în anul 2024 (prima notificare a Comisiei Europene). Am arătat într-o analiză anterioară detaliată că deficitul bugetar se află mult peste pragul de sustenabilitate, că este nevoie de consolidare fiscal-bugetară pentru a duce deficitul bugetar la 7% din PIB, conform cu angajamentul luat în Planul Național Bugetar Structural 2025-2031. Un prim pachet de măsuri de consolidare fiscală a fost luat și impactul acestora în reducerea deficitului se vede deja în execuția estimată la luna aprilie, acolo unde ponderea deficitului în PIB a scăzut față de anul trecut. Este principala provocare pentru noul Guvern – implementarea unui pachet suplimentar de consolidare fiscal-bugetară de 0,5-0,7% din PIB. Investițiile publice au reprezentat 75-85% din deficit în toată această perioadă. A preluat guvernarea de la o pondere a datoriei guvernamentală în PIB de 48,5% și s-a ajuns în prezent la 54,6% din PIB (plus 6,1pp din PIB, mai puțin de jumătate din creșterea din perioada 2021 față de 2019, adică + 13,1pp din PIB). Chiar dacă suntem sub 60% din PIB (criteriul de la Maastricht), nevoia de consolidare fiscal-bugetară vine și din necesitatea reintrării ponderii datoriei în PIB pe o cale descendentă. Am detaliat în analiza publicată aici. Probabil, nu se va putea realiza, în condițiile continuării războiului din Ucraina, nevoii de cofinanțare sporită a absorbției de fonduri europene și PNRR, a creșterii explozive a cheltuielilor militare și a escaladării incertitudinii geoopolitice. Din împrumuturile efectuate în ultimii 3 ani, o pondere de 46% medie pe an s-a dus pentru rambursarea ratelor de capital la datoria veche (rostogolirea datoriei vechi), față de o medie anuală de 36% în perioada 2020-2021. A preluat o guvernare în care acordarea de stimuli economici era la 2-3% din PIB și o lasă la 6-8% din PIB, cu prioritate în scheme de ajutor de stat și garanții pentru creșterea producției aici, în România, în industrii cu efect multiplicator. Efectivul salariaților din economie a atins un maximum istoric postdecembrist, de 5.182.000 în februarie 2025 (ultimele date oficiale), plus 178.700 noi locuri de muncă față de noiembrie 2021. b) Din punctul de vedere microeconomic: Banii s-au mișcat în economie. S-a și consumat, dar s-a și economisit. S-a și creditat, dar s-a și investit la nivel de gospodării. Iată, s-a preluat guvernarea la o valoare a depozitelor populației de 278 miliarde lei și se lasă guvernarea la 382 miliarde lei. Creditele populației au crescut și ele de la 164 miliarde lei la 193 miliarde lei. Sănătatea financiară a crescut în economie. Îndatorarea totală a companiilor și populației a scăzut de la 53% la 44,2% în anul 2024 iar rata creditelor neperformante în sectorul bancar a scăzut de la 3,35% la 2,41% la finalul anului trecut”, arată prof. univ. dr Cristian Socol. Citiți și: ANALIZĂ Cristian Socol: România se dezvoltă prin investiții publice masive Despre consecințele economice ale tarifelor lui Trump. Cum ar trebui să reacționeze UE? Care sunt
Cristian Socol: „Să ne bucurăm că s-a încheiat acordul pentru mineralele dintre SUA si Ucraina. Să sperăm că se încheie un război”
Prof.univ. Cristian Socol consideră că semnarea acordului pentru mineralele rare dintre SUA si Ucraina poate duce la încheierea războiului, care a provocat pierderi economice devastatoare, în special în estul Europei. Prezența investițiilor, adică a intereselor, americane în Ucraina reprezintă un scut de securitate și o garanție că Rusia nu va avansa militar. Zic să ne bucurăm că s-a încheiat acordul pentru mineralele rare dintre SUA si Ucraina și să sperăm că se încheie un război care ne-a costat și pe noi imens. Pe lângă ajutorul dat Ucrainei și Republicii Moldova, toate țările aflate la granița cu războiul au fost afectate. În cazul României, înainte de invazie, randamentele la imprumuturile pe 10 ani erau cuprinse între 5-6%. După invazie, în urmatoarele 6 luni, randamentele la aceeasi mauritate a împrumuturilor au explodat chiar până la 9%, imens! În 2023 au scăzut în jurul a 6,5% iar după decembrie 2024, din cauza instabilității politice au crescut la 7,2-7,5%, spune Socol. Administrația Trump si guvernul de la Kiev au anunțat miercuri semnarea unui acord economic, privind accesul la resursele naturale ale Ucrainei, o mișcare prin care se dorește consolidarea relațiilor dintre cele două țări, în contextul negocierilor de pace cu Rusia, transmite Associated Press. Cât credeți că a afectat contagiunea negativă a războiului din Ucraina din creșterea cheltuielilor bugetare cu dobânzile, luând în considerare că în anul 2021 acestea erau în cazul României de 18 miliarde lei, au explodat la 29 miliarde lei în anul 2022, s-au dus la 30,6 miliarde lei în anul 2023 și au ajuns la 36 miliarde lei în anul 2024. Cât să fie efectul?, încheie postarea Cristian Socol. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a prezentat joi acordul într-un videoclip publicat pe platforma X: „Mulțumită eforturilor asidue din partea președintelui Donald Trump de asigurare a unei păci de lungă dură, sunt încântat să anunț semnarea unui acord economic istoric între Statele Unite și Ucraina pentru stabilirea Fondului de Reconstrucție și Investiții Statele Unite-Ucraina, menit să accelereze reabilitarea economică a Ucrainei. Acest parteneriat permite Statelor Unite să investească alături de Ucraina, să deblocheze activele de creștere ale Ucrainei, să mobilizeze talentul american, capitalul și standardele de guvernanță care vor îmbunătăți climatul de investiții și vor accelera redresarea economică a Ucrainei. Siguranța economică înseamnă siguranță națională.” Citiți și: Prof.univ. Cristian Socol: Analiza sustenabilității datoriei guvernamentale a României. Comparație cu țările UE / EXCLUSIV Mediafax
Analiză Cristian Socol: România se dezvoltă prin investiții publice masive
Statul trebuie să ajute economia prin cât mai multe investiții publice, care să stimuleze mai departe investițiile private, cu atât mai mult în actualul context, explică economistul Cristian Socol într-o analiză pentru Gândul. „Viziunea corectă pentru economia românească este cea bazată pe investiții masive. Investițiile în producție, infrastructură, educație și sănătate au efecte de antrenare în economie, creează locuri de muncă și contribuie la o creștere economică sănătoasă. Mai ales în condițiile economice dificile din prezent, statul trebuie să ajute economia prin cât mai multe investiții publice, care să stimuleze mai departe investițiile private. „Anul 2025 este al treilea an în care Guvernul Ciolacu alocă peste 100 miliarde lei din buget și fonduri europene pentru investiții. Execuția bugetară indică investiții publice în 2024 de 120 miliarde lei (dublu față de anii 2020-2021), iar proiecția bugetară pentru anul 2025 este de circa 150 miliarde lei, o sumă echivalentă cu investițiile publice cumulate din anii 2019, 2020 și 2021. În 2023 și 2024, Guvernul României a respectat cele două reguli privind finanțele publice sustenabile. De exemplu, anul trecut, investițiile publice (120 miliarde lei) au fost mai mari decât deficitul bugetar primar (calculat ca deficit bugetar total minus cheltuielile cu dobânzile) (116 miliarde lei). Mai mult, un procent semnificativ din deficit a fost direcționat către investiții. În 2024, în România 80% din deficitul bugetar al României a mers către investiții publice (față de 69% în anul 2021 și 54% în anul 2020). Anul 2025 va continua modernizarea prin investiții publice masive și respectarea regulilor fiscal-bugetare din această perspectivă. Efectele de multiplicare ale investițiilor publice vor contribui la îmbunătățirea ratei de creștere economică și la sustenabilitatea finanțelor publice. Acest proces va conduce la menținerea unei viteze crescute privind convergența reală a României cu țările dezvoltate din Uniunea Europeană”, arată prof. univ. dr. Cristian Socol. Citiți și: Despre consecințele economice ale tarifelor lui Trump. Cum ar trebui să reacționeze UE? Care sunt implicațiile pentru România și ce soluții avem? Profesorul universitar dr. Cristian Socol, ASE București: Trei considerații și trei concluzii despre PACHETUL de CONSOLIDARE BUGETARĂ Lucrează de 12 ani în presa centrală și este autorul unor investigații jurnalistice centrate pe domeniul Justiției, dar și pe conexiunile dintre mediul politic și cel de afaceri. S-a alăturat … vezi toate articolele
Analiză | Economistul Cristian Socol: Cum ar fi arătat România în afara UE? 10 indicatori economici și sociali
Economistul Cristian Socol a analizat cum ar fi arătat România dacă s-ar fi aflat în afara Uniunii Europene (UE) și precintă 10 indicatori economici și sociali relevanți. „Unele opinii izolate pun la îndoială beneficiile nete ale aderării la Uniunea Europeană”, notează Cristian Socol la începutul analizei sale, publicate de MEDIAFAX. Lipsa argumentelor face ca doar o mică parte a populației României să îmbrățișeze astfel de abordări. De altfel, în ultimul EuroBarometru – Socio-Demographic Trends (2024), 53% dintre români au o imagine pozitivă despre UE (media UE 44%) și 70% dintre români consideră că țara noastră a avut beneficii nete ca urmare a calității de membru UE. Mai mult, în ultimul Eurobarometru – Provocări și priorități pentru UE: opiniile tinerilor (2024), 88% dintre tinerii români intervievați se declară Foarte optimiști / Mai degrabă optimiști cu privire la viitorul UE (mult deasupra mediei de 61% la nivelul UE). „Principalele 10 beneficii enumerate de respondenți sunt: UE aduce noi oportunități de muncă pentru români; UE contribuie la menținerea păcii și întărirea securității; UE îmbunătățește standardul de viață al românilor; apartenența la UE îmbunătățește cooperarea între România și alte țări europene; UE contribuie la creșterea economică în România; UE oferă românilor un cuvânt mai puternic de spus în lume; UE contribuie la democrația din România; UE îmbunătățește cooperarea României cu țările din afara clubului european; UE ajută România să combată schimbările climatice; Românii au o influență importantă în deciziile luate la nivelul UE”, notează economistul Cristian Socol. „Integrarea în UE a adus bunăstare și creștere economică” Este adevărat, continuă Cristian Socol, „aderarea la Uniunea Europeană și integrarea în acest club aduc și câteva dezavantaje/costuri: o concurență mai puternică pentru firmele românești; migrația forței de muncă, creând un deficit de personal în anumite domenii din România; adaptarea costisitoare la standardele europene – atât statul, cât și mediul privat au trebuit să investească mult pentru a se conforma acquis-ului comunitar și normelor UE; pierderea parțială a suveranității, unele decizii/competențe fiind partajate sau chiar exclusive la nivel supranational; creșterea prețurilor după aderare, în unele domenii, liberalizarea piețelor și alinierea la prețurile europene conducând la scumpiri”. „Totuși, beneficile nete ale aderării și integrării României în UE sunt evidente. Integrarea în UE a adus bunăstare și creștere economică. România în afara UE ar fi avut o rată de creștere economică medie anuală în perioada 2007-2024 cu 2 pp mai mică (având în vedere și efectul multiplicator). PIB-ul României ar fi fost de 1213 miliarde lei față de 1765 miliarde lei înregistrat în anul 2024. Adică cu 552 miliarde lei (111 miliarde euro) mai mic. Integrarea în UE a adus convergență economică reală. România în afara UE ar fi însemnat o convergență redusă – am fi fost pe ultimul loc între țările actual membre UE. În loc să fim la 79% din PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare (EU27=100) (la egalitate cu Polonia și în fața Ungariei, Croatiei, Letoniei, Slovaciei, Greciei și Bulgariei), am fi fost la 54%, pe ultimul loc, în urma Bulgariei (64%) și a celorlalte țări integrate în UE. Integrarea în UE a însemnat absorbția de fonduri europene, ceea ce a condus la investiții mari în economia României. Astfel, cu peste 313 miliarde lei au crescut cumulat în perioada 2007-2024 investițiile publice din România finanțate din fonduri europene nerambursabile. Integrarea în UE a însemnat un efect net de creare de comerț, investiții și crearea de locuri de muncă. România integrată în UE are un număr mediu de salariați de 5.412.000 persoane, cu 703.560 mai mult decât ar fi existat într-o Românie în afara UE. Integrarea României în UE a adus bunăstare pentru salariații români. Prin creșterea economică redusă și investițiile mai mici, salariații români ar fi obținut un câștig salarial mediu net mai mic cu 1666 lei față de situația din prezent (3662 lei față de 5328 lei, în prezent). Integrarea României în UE a adus câștiguri de bunăstare pentru salariații români cu venituri mici. Prin creșterea economică redusă și investițiile mai mici, salariații români ar fi obținut un salariu minim brut mai mic cu 1266 lei față de cel din prezent (2784 lei față de 4050 lei, în prezent). Integrarea României în UE a adus câștiguri de bunăstare pentru pensionarii români. Prin creșterea economică mai ridicată, încasările mai mari la buget și crearea mai multor locuri de muncă urmare a integrării în UE, pensia medie este mai mare cu 46% (plus 879 lei) față de cea existentă într-o Românie în afara UE (2811 lei în prezent, față de 1932 lei în situația nonaderare). România în afara UE ar fi însemnat 2.409.000 români săraci în plus față de situația din prezent. În interiorul UE, România a reușit să reducă numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială în ultimii 10 ani, de la 8.842.000 în anul 2015 la 5.294.000 persoane în anul 2024 (cu peste 3,5 milioane persoane). Mai mult, integrarea în UE a adus românilor creșteri de putere de cumpărare cuprinse între 28% si 50%, față de situația existentă în România în afara UE. Postderare, România a beneficiat de la Uniunea Europeană de o finanțare totală netă de 67 miliarde euro = Sume totale primite de la Comisia Europeană (100 miliarde euro) – Sumele totale ce reprezintă contribuția României la bugetul Uniunii Europene (33 miliarde euro). România este un beneficiar net al bugetului comunitar, finanțarea totală primită de la Comisia Europeană este de 3 ori mai mare decât contribuția națională plătită la bugetul Uniunii Europene. România este unul dintre principalii beneficiari ai Politicii de Coeziune a Uniunii Europene, situând-se pe locul 5 ca alocare financiară și pe locul 4 ca sume încasate. România a reușit să reducă decalajele regionale față de regiunile dezvoltate din UE. În anul 2007, România avea 6 regiuni printre cele mai sărace 20 euroregiuni (Nord Est cu un PIB / locuitor la Paritatea puterii de cumpărare de 28% din media UE, Sud Vest 33%, Sud Est și Sud cu 36%, Nord Vest cu 42% si Centru cu 45% din media UE). Regiunea București-Ilfov era la nivelul mediei