Etichetă: cristian socol

Dacă Delia Velculescu e în cărți pentru funcția de premier, înseamnă că suntem pe buza prăpastiei? Economiștii dau verdictul despre Doamna de fier a FMI și despre o posibilă intervenție a Fondului în România

În plină criză politică după căderea Guvernului Bolojan, președintele pare să încline către un premier tehnocrat. Așa cum Gândul a scris în premieră, preferata lui Nicușor Dan în această poziție este economista Delia Velculescu, tehnocrată cunoscută în cercurile financiare mondiale. Gândul a stat de vorbă cu doi economiști cunoscuți pentru a evalua dacă cea supranumită „Doamna de fier” ar putea fi o soluție viabilă pentru ieșirea din criză. Desemnarea acesteia ca premier nu pare că ar fi întâmplătoare, și ar putea fi un semnal că intervenția FMI, după modelul din 2008-2010, poate însemna o soluție pentru ieșirea României din recesiune. În prezent, România este campioană europeană la mai mulți indici-cheie precum inflație, deficit bugetar, preț la electricitate și înregistrează cea mai mare scădere a puterii de cumpărare din rândul țărilor membre și al treilea trimestru consecutiv de recesiune. România nu stă deloc bine, iar criza economică ia amploare, lucru confirmat de declarațiile de miercuri ale lui Mugur Isărescu. Șeful BNR a avertizat că economia traversează o perioadă de slăbire a activității economice, iar în luna iulie inflația ar putea ajunge la valoarea record de 11%. Potrivit Euronews.ro, președintele Nicușor Dan ar încerca să forțeze mâna liderilor partidelor parlamentare în favoarea tehnocratei. Delia Velculescu s-a format în SUA și deține master și doctorat în economie la renumita unitate academică Johns Hopkins. Fosta elevă a lui Iohannis a mai fost o variantă de premier și în 2025 Propunerea Deliei Velculescu ar fi un semnal de alarmă către politicieni ca România să nu repete soarta statului elen, care s-a confruntat o criză economică majoră în anul 2009. Fără intervenția FMI, Grecia ar fi intrat în faliment, mai spun sursele citate. De menționat că numele său a mai fost vehiculat și în 2025, în discuțiile liderilor PSD, PNL, USR și UDMR ca posibil premier tehnocrat al României. Delia Velculescu. Foto: Euronews.ro În vârstă de 50 de ani, Delia Velculescu este originară din Sibiu și a a absolvit Colegiul Național ”Gheorghe Lazăr”, unde l-a avut profesor pe fostul președinte Klaus Iohannis, în perioada când acesta preda fizica. În anul 1992, ea a obținut o bursă la Wilson College Pennsylvania din Stalele Unite ale Americii pentru a studia economia, obținând ulterior a diplomă de Master și un Doctorat la Universitatea „Johns Hopkins”, conform G4Media. Delia Velculescu are un CV imbatabil la vârful elitei financiare globale Delia Velculescu este o economistă română cu o carieră redutabilă la FMI, fiind un tehnocrat cunoscut mai degrabă în cercurile financiare. Cu o experiență de peste două decenii în cadrul Fondul Monetar Internațional (FMI), Velculescu s-a distins prin „rigoare” în gestionarea situațiilor economice dificile. Totuși, aceasta are o imagine controversată pentru rolul jucat în criza Greciei. Practic, Velculescu a condus și misiunea FMI în Grecia, forțând-o să ia măsuri extrem de dure pentru a evita colapsul economic total. A avut misiunea aproape imposibilă de a determina guvernele de la Atena să implementeze reforme foarte dure după criza financiară traversată de eleni, începând cu anul 2009. România ar putea apela la FMI în acest an În prezent, este șefă a misiunii Fondului Monetar Internațional în Africa de Sud. Adrian Negrescu: E un fel de iepure această candidatură/Ar face joc de glezne la Palatul Victoria Chestionat de Gândul, analistul economic Adrian Negrescu consideră că, în eventualitatea că președintele va reuși să o impună pe Delia Velculescu în calitate de viitor premier, aceasta nu va avea o mare putere concretă, căci nu are susținere la nivelul partidelor. De altfel, cunoscutul analist nu merge pe cartea unui premier tehnocrat, în care vede „cea mai proastă soluție. „Nu știu cum (Nicușor Dan) o va nominaliza pe doamna respectivă în condițiile în care și guvernatorul Băncii Naționale a ieșit azi (n.r. – ieri) . Ideea de a numi un premier tehnocrat este cea mai proastă soluție, în actualul context în care partidele trebuie să-și asume responsabilitatea guvernării. Să vină cu un program concret de măsuri menite să scoată țara din situația în care se află”, ne-a spus Adrian Negrescu. Lipsa de susținere politică pentru experta FMI ar fi cu atât mai agravantă cu cât nu i-ar permite să facă reformele necesare, în viziunea lui Negrescu, pentru deblocarea urgentă a crizei și ieșirea din recesiune.   „Doamna de la FMI probabil va veni la Palatul Victoria și ar face joc de glezne pentru că nu știu în ce măsură ar avea susținere politică din partea partidelor din Parlament pentru a lua niște măsuri necesare, dar măsuri impopulare de a reduce cheltuielile publice, de a tăia din finanțarea, practic de a reduce factura statului român”, continuă acesta. Altfel spus, mai mult ca sigur că e un fel de iepure această candidatură ca să-i determine pe politicieni să vină cu propuneri concrete de premieri care să-și asume calendarul extrem de dificil pe care îl avem în față. Cristian Socol nu crede într-o intervenție a FMI În opinia profesorului universitar de economie Cristian Socol, nu se pune problema intervenției Fondului în țara noastră, deși admite că statisticile economice arată rău. Totuși, specialistul consideră că România îndeplinește, în momentul de față, cerințele pentru a nu fi nevoie de ajutorul in extremis al FMI, așa cum s-a întâmplat în timpul mandatului de premier al lui Emil Boc. Economistul Cristian Socol FMI vine pentru echilibrarea balanței de plăți, a rezervelor internationale. Ori România are rezerve mari și adecvate conform tuturor criteriilor. Inclusiv cele ale FMI, a declarat acesta pentru Gândul. AUTORUL RECOMANDĂ Cine este Delia Velculescu, posibila propunere de premier tehnocrat a lui Nicușor Dan. Vine de la FMI și are o imagine controversată pentru rolul jucat în criza Greciei. Presa elenă a botezat-o „Draculescu” Bolojan a trecut linia roșie, FMI pândește după colț. Ce efecte a avut intervenția temutului Fond în timpul recesiunii din epoca Boc – Băsescu

Economistul Cristian Socol a observat trei noi recorduri negative pentru România, după ce15 țări din UE au transmis deja datele către Eurostat

Economistul Cristian Socol a observat trei noi recorduri negative pentru România, după ce  15 țări ale Uniunii Eureopene (UE) au transmis deja datele către Eurostat, „Datele lunare indică un minus consistent al PIB real în România și în trimestrul 1 2026 (estimare între -1,3 și -1,8). Având în vedere că 15 țări UE au transmis deja datele către Eurostat, vom observa 3 noi recorduri negative. România va fi singura țara UE cu ultimele 3 trimestre negative, consecutive; România va fi pe locul 2 în ceea ce privește căderea economică, după Irlanda (economie offshore, outlier, volatilitate mare a PIB real); Doar noi și Irlanda suntem în recesiune, cu probabilitate ridicată, ceea ce determină o criză economică profundă”, a scris economistul Cristian Socol. Autorul mai recomandă: Profesorul Cristian Socol. Efectele războiului din Iran pe termen scurt, mediu și lung asupra economei globale Economistul Cristian Socol arată că reducerea deficitului s-a făcut prin scăderea investițiilor. Gândul a semnalat de asemenea anomalia în urmă cu trei săptămâni Cristian Socol: „Avem cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor din ultimii 10 ani. Tinerii sunt cei mai afectați de programul de consolidare fiscal-bugetară incorect fundamentat” Cristian Socol: „Următorii 10 ani aduc incertitudine și risc extrem”. Analiză despre tranziția spre superciclul Kondratieff

Euro, dar la vecini. Cum îi afectează pe români intrarea Bulgariei în zona euro. Pentru Gândul, economistul Cristian Socol explică schimbările

Bulgaria devine astăzi, în mod oficial, al 21-lea stat care intră în zona euro, o etapă istorică pentru țară, dar și pentru Uniunea Europeană. Paradoxal, o economie care rămâne pe ultimele locuri în UE la numeroși indicatori structurali reușește să intre în clubul monedei unice înaintea unor state mai mari și mai dezvoltate, precum Cehia, Polonia sau Ungaria și nu pentru că le-ar depăși economic, ci pentru că a bifat criteriile nominale cerute de tratatele europene. Pentru vecinii noștri, mai săraci și cu o populație mai mică, miza nu se rezumă doar la schimbarea bancnotelor și a monedelor, ci accesul la masa deciziilor de politică monetară ale Băncii Centrale Europene. Asta înseamnă participarea la stabilirea ratelor dobânzilor, a politicilor de lichiditate și a regulilor de stabilitate financiară care guvernează întreaga zonă euro. Odată cu dispariția leva, România rămâne singurul stat din regiune cu o economie relevantă care nu face parte nici din zona euro, nici din mecanismul decizional al acesteia. Practic, țara noastră rămâne cu o poziție mai slabă decât vecinii bulgari în competiția pentru investiții și ar putea resimți mai adânc șocurile externe și eventualele costuri de finanțare. Trecerea Bulgariei la euro a fost marcată de proteste și instabilitate politică Intrarea Bulgariei în „clubul comun” a venit cu provocări importante, mai ales după protestele anticorupție care au răsturnat guvernul conservator de coaliție aflat la putere de mai puțin de un an. Mii de oameni au ieșit în stradă în Sofia și în alte orașe pentru a-și exprima nemulțumirile față de corupție, față de propunerile de majorare a taxelor și contribuțiilor sociale incluse în proiectul de buget pe 2026, dar și de teama scumpirilor pe care le-ar suporta odată cu trecerea la moneda europeană. În consecință, premierul Rosen Zhelyazkov și guvernul său au demisionat cu doar 3 săptămâni înainte de intrarea Bulgariei în zona euro. Lagarde: Bulgaria își reafirmă statutul de națiune mândră, suverană și europeană Deși Bulgaria intră în zona euro într-un context marcat de tensiuni politice interne și de dezinformare, câștigurile legate de această adoptare vor fi „substanțiale”, a asigurat Christine Lagarde, președinta BCE. Aceasta a spus că „schimburile vor fi mai fluide, costurile de finanțare mai mici și prețurile mai stabile”. Acum, decidenții de la Bruxelles și Sofia speră că acest pas istoric va impulsiona economia celei mai sărace țări din Uniunea Europeană și va consolida traiectoria sa pro-occidentală. Totuși, există voci sceptice care avertizează cu privire la riscurile economice și sociale ale tranziției la moneda europeană. Cristian Socol: „Tendința va fi de convergență către nivelul prețurilor din Zona Euro” Întrebat de Gândul dacă vor exista schimbări în ceea ce privește prețurile din Bulgaria, economistul Cristian Socol a explicat că, pentru românii care obișnuiesc să-și facă cumpărăturile în magazinele bulgărești sau aleg să-și petreacă vacanțele pe litoralul bulgăresc, lucrurile vor rămâne în mare parte neschimbate. Pe termen scurt, românii nu vor simții diferențe mari, dar pe termen lung, Bulgaria ar putea să devină mai scumpă decât în prezent dacă țara se aliniază la nivelul prețurilor din Zona Euro. „Din perspectiva românilor care alegeau să meargă în concedii sau la shopping în Bulgaria, lucrurile vor rămâne relativ la fel. Pe termen scurt, prețurile în Bulgaria foarte probabil vor crește, dar marginal, având în vedere experiența istorică a țărilor care au aderat la Zona Euro. Teoretic, pe termen mediu și lung, tendința va fi de convergență către nivelul prețurilor din Zona Euro”, a transmis economistul pentru Gândul.  Vacanțele continuă să fie mai ieftine pe litoralul bulgăresc Cele mai recente date arată că Bulgaria rămâne destinația mai atractivă pentru românii care vor să-și petreacă concediul la mare, chiar și după trecerea la euro. Cazarea pe litoralul bulgăresc, într-un hotel de 3-4 stele pentru 7 nopți, ar urma să fie între 170 și 700 de euro, în timp ce în România, un sejur similar costă între 250 și 900 de euro. Și costurile cu transportul sunt mai mici: pentru un drum dus-întors din București până la litoralul bulgăresc, turiștii vor plăti între 80 și 100 de euro pentru combustibil, în timp ce pentru un traseu similar în România, costul crește cu 10-20%. De asemenea, turiștii care vor vizita Bulgaria nu vor mai fi nevoiți să treacă pe la schimbul valutar și vor putea compara prețurile direct cu alte țări din zona euro. Această schimbare face ca experiența străinilor să fie mai simplă și mai fluentă, încurajând practic vizitele mai dese și cheltuielile mai mari. Bulgaria rămâne „supermarketul” mai ieftin al românilor Un alt punct de interes pentru românii care aleg să treacă granița este shopping-ul. Vecinii noștri continuă să aibă prețuri la alimente și bunuri de bază mai mici decât în România chiar și după adoptarea euro. De exemplu, 1 kg de piept de pui costă cu 2 euro mai puțin în Bulgaria, iar o sticlă de bere costă 0,90 de euro, în timp ce în România prețul ajunge la 2 euro. De asemenea, prețul țigărilor rămâne semnificativ mai mic decât la noi. Un pachet de țigări costă între 3,5 și 4 euro în Bulgaria, în timp ce în România prețurile sunt între 4,3 și 6 euro. În plus, cumpărăturile făcute de români în Bulgaria devin mai simple și rămân atractive pentru că românii vor continua să economisească. Trecerea Bulgariei la moneda europeană vine însă și cu dezavantaje pentru România, în special din punct de vedere economic și fiscal. O parte din investițiile care ar fi putut să vină în țara noastră ar urma să fie direcționate acum spre vecinii noștri datorită costurilor de finanțare mai mici și a stabilității oferite de mecanismele Băncii Centrale Europene. Firmele românești profită pe seama avantajelor fiscale pentru că în Bulgaria, impozitul pe profit este de 10%, mai mic cu 6% decât în România, iar cel pe dividende este de 5%, față de 10-15% la noi. În prezent, aproximativ 7.400 de firme cu capital românesc sunt înregistrate în Bulgaria, dintre care aproape 200 cu cifre de afaceri de peste 5 milioane de euro anual și trendul continuă să fie ascendent. În primele 7 luni

Cristian Socol: Despre situația fiscal-bugetară și datoria guvernamentală a României în anul 2025 și estimări pentru 2026. Țara implementează cea mai dură austeritate din UE

România intră în 2025 cu un buget fragil și cu una dintre cele mai dificile situații fiscale din Uniunea Europeană. Deși guvernul a anunțat măsuri ferme pentru reducerea deficitului, presiunea pe economie și pe populație rămâne ridicată. Potrivit unei analize realizate de economistul Cristian Socol pentru Mediafax, țara noastră aplică una dintre cele mai dure politici de austeritate din UE, într-un moment în care spațiul de manevră bugetar este extrem de limitat. Despre dublul standard și deficitul bugetar din 2024.  Nevoia de a da vina pe greaua moștenire și a justifica imaginea „eroului salvator” a generat dezbateri aprinse privind cauzele deficitului bugetar efectiv de 8,7% din PIB (metodologie cash) și 9,3% din PIB (metodologie ESA) din anul 2024, cel mai înalt dintre țările UE. Într-un mod ipocrit, aceste discuții erau în toi când mașina se deplasa pe autostrăzile și drumurile expres construite (număr record de kilometri de drumuri rapide date în folosință și aflate în lucru, mai mare decât tot ce s-a construit în ultimii 33 de ani), atunci când copiii mergeau să învețe în școli și universități renovate iar pacienții primeau un plus (chiar dacă nu suficient) de calitate în spitale prin investițiile masive în acestea și cabinetele de medicină de familie renovate/ modernizate. Sau la masă cu profesori cărora, pentru prima dată după Revoluție, li s-a redat demnitatea socială prin acordarea unor venituri mai aproape de complexitatea muncii lor. De altfel, am văzut și auzit mulți „părerologi” care vorbesc despre munca profesorilor, fără să fi intrat vreodată într-o sală de clasă/ amfiteatru sau să înțeleagă efortul depus de cadrele didactice în afara orelor de predare. Și mai ipocrit, discuțiile despre deficit se făceau de către „personaje” care în același timp vorbeau despre sprijinul ridicat pe care trebuie să îl acordăm Republicii Moldova și Ucrainei. Desecretizarea documentelor despre acest sprijin și înțelegerea costurilor contagiunii războiului asupra costurilor de finanțare ale țărilor aflate în proximitatea războiului (inclusiv asupra României) ar fi schimbat cu siguranță calitatea dezbaterilor despre deficit.   Că mai există corupție și fraude în fondurile publice? Da. Că nu sunt prioritizate eficient unele investiții publice? Da. Că încă există evaziune de 8-10% din PIB în România și că pare a se manifesta o rezistență puternică la reducerea acesteia? Da.  Că vrem o țară ca afară cu liberalism la venituri (România fiind o țară cu ponderea veniturilor fiscale în PIB specifică grupului de țări offshore) și paternalism la cheltuieli dar așa ceva nu se poate realiza economic decât pe deficite și datorie? Da. Că ne uităm cu invidie la infrastructura și calitatea serviciilor publice din Germania, Franța, Italia, Spania și Portugalia dar uităm că cel puțin ultimele 4 din listă au avut perioade de 5-7 ani cu deficite de peste 6% ajungând chiar la 10-11% din PIB ca să se dezvolte? Da. Dar nu mai contează trecutul. Ne-am dat seama cu toții că nevoia de reducere a deficitului bugetar în 2025 și următorii ani are o componentă macroeconomică la vedere – pentru a asigura o finanțare rezonabilă a datoriei, rațional de altfel și două componente relativ ascunse publicului – politic, pentru crearea unei imagini a eroului salvator iar economic, pentru respectarea angajamentelor privind înarmarea, ajutorul acordat Ucrainei și Moldovei precum și costurilor în creștere ale îmbătrânirii demografice. Am mai scris. Consolidarea fiscal-bugetară trebuie realizată. Problema se pune la modul în care se face această consolidare – prin austeritate cu barda exclusiv pe populația săracă și cea cu venituri medii – clasa de mijloc și prin impunerea de noi taxe și impozite / majorarea celor existente mai ales pe companiile corecte din punct de vedere fiscal și capitalul autohton. Modul greșit de fundamentare și implementare a măsurilor de consolidare fiscală a condus la explozia inflației, scăderea consumului și blocarea investițiilor, concedieri și cea mai mare scădere a puterii de cumpărare a veniturilor din ultimii 25 de ani pentru 91% din populație. O consolidare inechitabilă, cu puternic efect contracționist în economie, incorect fundamentată economic și care repetă greșelile trecutului, părând că nu vrea să învețe nimic din lecțiile de consolidare bugetară smart realizată de țările UE în ultimii 20 de ani (explicate aici acum 6 luni) Conștientizăm cu toții că din motive ideologice s-a respins planul alternativ propus privind introducerea impozitării progresive, creșterea progresivității în taxare și reducerea consistentă a evaziunii fiscale și arieratelor recuperabile la buget – plan de măsuri care asigura o consolidare echitabilă, o inflație în intervalul 5-6% (și nu 10%), un efect contracționist marginal și o reducerea sesizabilă a deficitului balanței comerciale. Plan de măsuri consensual recomandat de FMI, Banca Mondială, OCDE și Comisia Europeană. Dar, atâta s-a putut. Analiza situației fiscal-bugetare a României în anul 2025 și estimări pentru 2026. Deficitul bugetar efectiv anunțat de Ministerul Finanțelor pentru încheierea anului 2025 este de 8,4% din PIB (metodologie cash și ESA), egal cu cel estimat de Comisia Europeană în ultima prognoză (noiembrie 2025). Un deficit cu 7 miliarde lei mai mare și cu 0,3pp mai mic (metodologie cash) decât cel de anul trecut. Conform estimării Comisiei Europene, România va încheia anul curent cu un deficit bugetar structural de 7,9% din PIB potențial (în scădere de la 9% anul anterior). Îngrijorătoare este structura deficitului bugetar – din 8,4% din PIB, componenta deficit bugetar primar reprezintă 5,3% din PIB iar dobânzile 3,1% din PIB (în creștere de la 2,4% din PIB anul anterior) (am explicat aici incidența crescută a împrumuturilor masive din pandemie, a incertitudinii politice și a contagiunii războiului din Ucraina). România va trece de la regula 888 în anul 2025 (8,4% deficit bugetar efectiv, 7,9% deficit bugetar structural, 7,9% deficit de cont curent, toate exprimate ca pondere în PIB) la regula 666 în anul 2026 (6,2% deficit bugetar efectiv, 5,6% deficit bugetar structural, 6,4% deficit de cont curent, toate exprimate ca pondere în PIB). Fără implementarea Planului de Relansare Economică propus aici și fără o reformă fiscală structurală și echitabilă bazată pe progresivitate, România va simți ”oboseala fiscal-bugetară” și deficitele vor scădea cu greu la 4-5% în perioada 2027-2030. Analiza comparativă la nivelul țărilor UE 27, pe baza datelor prognozei Comisiei Europene, arată că dacă în 2025 România va avea cea mai mare pondere a deficitului bugetar efectiv în PIB (8,4% din PIB), peste Polonia (6,8% din PIB) și Franța (5,5% din PIB), anul viitor Polonia va fi țara UE cu cel mai

Economistul Cristian Socol propune un plan de supraviețuire prin criză pentru 9 milioane de români vulnerabili, cu impact 0 pe bugetulstatului

Economistul Cristian Socol, profesor universitar al Academiei de Studii Economice (ASE), propune un plan de supraviețurie pentru aproape 9 milioane de români într-o analiză publicată în exclusivitate de Mediafax. Analistul spune că prin intermediul a două direcții (stoparea creșterii prețurilor și creșterea veniturilor) românii vulnerabili pot să treacă printr-o criză, cu impact zero asupra bugetului de stat.  Prima direcție pe care o propune Cristian Socol cuprinde o serie de măsuri menite să oprească creșterea prețurilor. Prima măsură ar trebui să fie reglementarea sau plafonarea prețului la energie și o actualizare anuală a acestuia în funcție de inflație și prețul mediu din piață. Economistul propune apoi înghețarea tarifelor publice la transport în comun, apă, canalizare, salubritate sau energie termică, pentru a proteja familiile cu venituri scăzute de alte creșteri. O ultimă măsură propusă se referă la plafonarea marjei comerciale la alimentele de bază, astfel încât coșul zilnic să fie accesibil pentru populația defavorizată. Economistul spune că ar trebui să exite un „coș minim de cumpărături” realizat printr-un parteneriat voluntar între Guvern și marii retaileri, valabil doar pentru cei care folosesc cardurile de alimente. Cea de a doua direcție a planului propus de economist se concentrează pe creșterea veniturilor pentru românii vulnerabili. Socol spune că dacă salariul minim brut ar urca la 4.326 sau 4.590 de lei, atunci ar beneficia peste 800.000 de angajați. De asemenea, creșterea tichetelor de masă ar putea să sprijine aproximativ 3 milioane de români, dacă s-ar face majorarea de la 40 la 50 de lei, începând cu 1 ianuarie 2026. Ultima măsură care ar putea crește veniturile ar presupune acordarea unui sprijin de 900 de lei, în două tranșe, pentru pensionari, iar pentru persoanele din categorii vulnerabile ar putea fi acordate vouchere anuale de 100 de euro, finanțate din fondurile europene. Măsurile propuse de Cristian Socol pentru creșterea țintită a veniturilor: Creșterea salariului minim brut garantat în plată la 1 ian 2026 la 4326 lei Creșterea tichetului de masă de la 40 lei la 50 lei de la 1 ian 2026 Acordarea unui sprijin one-off de 900 lei, în 2 tranșe, pensionarilor care beneficiază de pensia minimă și pensionarilor cu pensii de până la 3000 lei. Vouchere alimente și mese calde de 100 euro acordat în 2 tranșe pentru românii cu venituri reduse în 2026 Vouchere de sprijin pentru familiile monoparentale cu venituri reduse Tichete de sprijin pentru elevii defavorizați 500 lei Sprijinirea victimelor violenței domestice și minorilor aflați în îngrijire Sprijinirea victimelor traficului de persoane Sprijinirea persoanelor fără adăpost RECOMANDAREA AUTORULUI: An nou, aceleași promisiuni. Nazare: „Nu luăm în calcul ipoteza creşterii TVA pentru bugetul din 2026. Repet. Nu luăm în calcul această ipoteză” Nu suntem ultimii din UE chiar la toate capitolele. Inflația din România bate tot

Economistul Cristian Socol sună alarma: România are cea mai mare cădere de putere de cumpărare din ultimii 25deani

Economistul Cristian Socol, profesor universitar al Academiei de Studii Economice (ASE), trage un semnal de alarmă într-o analiză publicată în exclusivitate de Mediafax cu privire la criza bugetară a României care s-a transformat într-un adevărat dezastru economic. Inflația persistentă, măsurile fiscale și cele de austeritate luate de Guvernul Bolojan au făcut ca țara să aibă cea mai mare cădere de putere de cumpărare din ultimii 25 de ani, atrage atenția economistul.   Specialistul a analizat evoluția puterii de cumpărare a românilor în ultimii 20 de ani, care a fost marcată de mai multe cicluri economice. Cele mai recene date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată o reducere a puterii de cumpărare a câștigului salarial mediu net de 5,3% în luna septembrie 2025 față de aceeași lună din 2024. Ultima lună de creștere a puterii de cumpărare a fost iunie, cu un plus de 1,3% și a urmat o serie de scăderi de 2,4% și 5% în lunile iulie și august. Cum s-a ajuns de la expansiune la declin În primul deceniu după anul 2000, economia României a traversat o perioadă de creștere, datorată majorărilor salariale, care au reușit să depășească inflația și au dus la o creștere a puterii de cumpărare, spune Socol. „În primul deceniu post-2000, expansiunea economică s-a tradus prin majorări salariale consistente care au depășit inflația, crescând puterea de cumpărare. Indicatorul salariului real (câștigul mediu net ajustat la inflație) aproape că s-a dublat până în 2008.”  Evoluția câștigului salarial real în România în ultimii 25 de ani Decilinul României avea să vină odată cu criza globală din 2008-2009, spune economistul. Tăierile salariale din sectorul public, înghețările de venituri și majorarea TVA-ului de către Guvern au dus la ani consecutivi în care puterea de cumpărare a scăzut, -1,5% în 2009, -3,7% în 2010 și -1,9% în 2011. „Criza financiară globală din 2008–2009 a lovit însă puternic România, guvernul a înghețat și chiar tăiat salariile publice”. În 2012, declinul a luat o pauză. Salariile au fost din nou majorate și au dus la o creștere treptată a puterii de cumpărare. Economistul spune că populația avea o putere de cumpărare similară cu vârful din 2008, care indica o revenire completă după cei 6 ani de declin.  Inflația și măsurile de austeritate au dus la cea mai mare cădere a puterii de cumpărare În următorii ani, puterea de cumpărare s-a dublat din nou și, potrivit analistului, a fost cel mai rapid avans al veniturilor reale din ultimele două decenii. „Per total, între 2015 și 2019 puterea de cumpărare a salariului mediu s-a dublat”. După perioada bună, au venit pandemia, criza energetică, războiul din Ucraina și inflația din 2020-2022 care au pus pe „hold” această evoluție. Cristian Socol spune că, deși salariile nominale creșteau, scumpirile au determinat ca salariul real să scadă pe întreaga durată a anului 2022. Situația s-a îmbunătățit ușor un an mai târziu când inflația a început să se tempereze iar tensiunile de pe piața muncii au forțat creșterea salarială până la un maxim de +8%. Nu în ultimul rând, Socol subliniază faptul că totul s-a schimbat în acest an, odată cu inflația persistentă combinată cu măsruile fiscale și cele de austeritate. Puterea de cumpărare a scăzut dramatic în ultimele 3 luni ducând la o scădere dramatică a consumului. Astfel, România a ajuns să aibă cea mai mare prăbușire a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani, și a doua cea mai mare cădere din Uniunea Europeană, conform datelor oficiale ale Eurostat. „Inversarea de trend s-a realizat în anul 2025: inflația persistentă, măsurile fiscale restrictive și cele de austeritate oarbă au dus la o nouă contracție a salariilor reale. În ultimele 3 luni, puterea de cumpărare a scăzut dramatic, generând prăbușirea consumului.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutul anului. Povara totală a ajuns la 221 de miliarde de euro, adică aproape 60% din PIB Alt an, aceleași PROMISIUNI. Bolojan: „TVA-ul sau alte taxe nu vor crește anul viitor. Condiția e să construim un buget serios”

Cristian Socol: Măsurile de austeritate adâncesc deficitul și frânează economia României

Profesorul universitar Cristian Socol a analizat execuția bugetară pe luna septembrie, prima lună în care pot fi evaluate efectele măsurilor de corecție fiscal-bugetară. Concluzia sa: „Este bine, se văd rezultatele măsurilor de austeritate, de corecție” — însă tonul este ironic, pentru că indicatorii economici arată o înrăutățire semnificativă a situației bugetare. Potrivit lui Socol, deficitul bugetar este relativ același ca pondere în PIB, dar mai mare cu 6,3 miliarde lei în valoare nominală față de anul trecut. În ciuda înghețării salariilor și pensiilor, a tăierii sporurilor și a majorării TVA, accizelor și altor taxe, România înregistrează o deteriorare a echilibrului fiscal. Veniturile din TVA cresc sub nivelul inflației, ceea ce indică o scădere a consumului În septembrie, deficitul lunar a fost de 16,1 miliarde lei, în creștere față de 9,9 miliarde lei în august. Veniturile fiscale au încetinit semnificativ: dinamica lor a coborât de la 11% la 8 luni la 10,7% la 9 luni. Veniturile din TVA cresc sub nivelul inflației, ceea ce indică o scădere a consumului, în timp ce veniturile nefiscale au fost susținute punctual de încasarea impozitului pe profit de la BNR. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 50% față de anul trecut (+13,3 miliarde lei), în timp ce investițiile finanțate din buget sunt mai mici cu 2,6 miliarde lei. Creșterea investițiilor totale vine aproape exclusiv din fonduri europene, care acoperă 94% din majorare. Deși Guvernul a promis menținerea unui nivel ridicat al investițiilor, execuția arată că doar 55% din sumele bugetate au fost cheltuite până la finalul lunii septembrie, ceea ce face improbabilă realizarea integrală a planului. „Motoarele creșterii economice sunt în cădere, iar pachetele de ajustare fiscal-bugetară nu se văd în încasări structurale mai mari la buget. Efectul contracționist al măsurilor asupra economiei reale este mai puternic”, a explicat Socol. Socol propune reformă fiscală reală și impozit progresiv Profesorul avertizează că România are noroc de fondurile europene, fără de care investițiile ar fi stagnat. În rest, bugetul continuă să se bazeze în principal pe taxarea muncii, nu pe impozitarea capitalului. Soluțiile propuse de Cristian Socol sunt implementarea rapidă a Programului de Relansare Economică propus de PSD, raționalizarea cheltuielilor publice printr-o reformă reală, bazată pe date și analize, nu pe concedieri arbitrare, introducerea impozitului progresiv și a unui sistem fiscal echitabil și crearea unor criterii clare de performanță pentru ANAF, axate pe reducerea evaziunii și recuperarea arieratelor bugetare. „Cu toate măsurile de austeritate, cu toate creșterile de taxe și eliminările de facilități, deficitul persistă. Economia reală dă semne de slăbiciune, iar austeritatea a adâncit problemele în loc să le rezolve”, a conchis Cristian Socol.

Cristian Socol explică de ce salariul minim nu trebuie să rămână la nivelul actual: Înseamnă intrarea în SĂRĂCIE a 838.429 lucrători români

Cristian Socol, profesor universitar, absolvenit al Facultății de Economie din Academia de Studii Economice, a prezentat argumente pentru care salariul minim în România trebuie crescut în 2026, recizând că blocarea acestuia înseamnă intrarea în sărăcie a 838.429 lucrători români. Socol afirmă, conform Mediafax, că nicio țară din UE nu îngheață salariul minim în 2026. „În cazul blocării creșterii salariului minim în România anului 2026, pare că se acceptă ca românii să intre din nou în cercul vicios al salariilor mici. Datele / informațiile disponibile arată că în toate țările UE salariul minim va crește în anul 2026, deci România ar fi o excepție. Pare că nu se mai dorește nici respectarea unor jaloane deja atinse și finalizate din PNRR (vezi formula adoptată privind asigurarea unui salariu minim adecvat), existând riscul activării procedurii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României. Pare că ideologia învinge rațiunea argumentelor în ceea ce privește politicile publice adoptate. Pare că se dorește implementarea unei măsuri de politici publice fără o analiză de impact, bazată pe cifre corecte. Pare că se continuă ideea ca povara austerității să fie pusă exclusiv pe umerii celor cu venituri mici, fără a menține un echilibru social, care să minimizeze riscul de sărăcie în rândul lucrătorilor români”,consideră profesorul Cristian Socol. De asemena, profesorul universitar mai prezintă și alte argumente bazate pe date statistice Eurostat: România are al patrulea cel mai mic salariu minim brut în euro din UE și o pondere dublă a salariaților cu venituri mici in total salariați, față de media UE; costul orar al forței de muncă (brut) în România a fost în anul 2024 de 12,5 euro, pe penultimul loc in UE, la 37% din media UE27; România are a patra cea mai ridicată rată a sărăciei în muncă din UE 27; la productivitatea muncii pe oră lucrată, România se află la 74% din media UE27, avem cel mai mare diferențial între productivitatea muncii pe oră lucrată și costul orar al forței de muncă față de media UE27; productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România în ultimul an (date Q2 2025 față de Q2 2024) a crescut cu 6,4% (a doua cea mai mare creștere din UE, după Irlanda); productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România a crescut cu 35% în perioada 2015 – Q2 2025, a doua cea mai mare creștere de eficiență a muncii dintre țările UE27; creșterea salariului minim trebui să țină seama și de costul vieții pentru un trai decent (coșul minim de consum pentru o familie cu 2 adulti si 2 copii fiind estimat intr-un studiu de către Fundatia Friedrich Ebert Stiftung România la valoarea de 10450 lei, pentru anul 2024); sunt mituri faptul că dinamica pozitivă a salariului minim a condus la creșterea șomajului în rândul tinerilor sau la creșterea șomajului în rândul lucrătorilor din sectoarele Hoteluri și Restaurante (HoReCa) și Construcții. Nu în ultimul rând, Socol subliniază faptul că mărirea salariului minim din România la 4590 lei începând cu 1 ianuarie 2026 se înscrie într-un trend european, în condițiile în care, în ultimii ani, majoritatea țărilor UE cu salariu minim legal au implementat creșteri substanțiale, determinate atât de inflația ridicată, cât și de dinamica productivității muncii și necesitatea conformării cu Directiva europeană privind salariile minime adecvate. „Multe state au atins / vor atinge în maximum doi ani / au depășit ținta ca salariul minim să atingă circa 50% din salariul mediu sau 60% din cel median, conform recomandărilor UE”, mai arată el. Evoluția salariului minim în principalele țări UE în ultimii 10 ani (2016-2025), precum și planurile acestor țări europene pentru anul 2026. Germania A efectuat o creștere istorică în octombrie 2022, ridicând salariul minim de la 9,6 euro la 12 euro pe oră (+25%, de la 1602 euro în dec 2021 la 1997 euro în dec 2023), măsură justificată explicit prin viitoarea directivă UE. În ultimii 10 ani, creșterea salariului minim a fost de 50%. Pentru anul 2026, Comisia germană pentru stabilirea salariului minim a propus o majorare la 13,9 euro pe oră de la 1 ianuarie 2026, urmată de 14,6 euro în 2027, pentru a atinge astfel 60% din salariul median pe economie. Aceasta implică o creștere de 8,4% față de nivelul actual, peste 5 milioane de angajați germani (mai ales din servicii și comerț) vor beneficia, recâștigând puterea de cumpărare după erodarea inflaționistă din 2022. Salariul minim brut va crește astfel de la 2161 euro în anul curent la 2343 euro în anul 2026. Franța Are un mecanism automat de indexare a salariului minim în funcție de inflație și creșterea salariului mediu. În ultimii 10 ani salariul minim brut a crescut cu 23%. Pentru 2026 se prevede continuarea indexării: estimările indică 1.900 euro în 2026, salariul minim crescut în funcție de rata inflației. Franța menține astfel salariul minim la 60% din salariul median – unul dintre cele mai ridicate rapoarte din UE. Acest proces nu a împiedicat șomajul să scadă spre 7%. Confruntată cu o criză bugetară persistentă, incertitudine politică și tensiuni sociale, Franța va crește salariul minim și anul viitor, estimările aratând că acesta va ajunge de la 1802 euro în 2025 la 1900 euro în 2026 (plus 5,4%). Spania Guvernul spaniol a urmărit explicit creșterea salariului minim către 60% din salariul mediu. După o majorare record de 22,2% în 2019, în ultimii 4 ani Spania a crescut salariul minim brut cu 25%, de la la 1.108 euro brut lunar în anul 2021 la 1381 euro în 2025, ceea ce reprezintă 50% din salariul mediu și 60% din median, respectând astfel principiul european. În ultimii 10 ani salariul minim brut a crescut cu 81%. Prognoza pe 2026 depinde de guvern, dar în condițiile stabilității coaliției de stânga, probabilitatea ridicată este ca salariul minim brut să ajungă la 1430-1450 euro în 2026. În trimestrul doi al anului current, rata șomajului a fost de 10,3%. Polonia A implementat creșteri accelerate în ultimii 3 ani, cu majorări bianuale. De fapt, evoluția salariului minim în Polonia indică două perioade specifice: una de creștere graduală (2016-2022,

Socol demontează, în exclusivitate pentru Gândul, calculele Guvernului Bolojan privind reforma administrației: Economia ar fi de 3-4 ori mai mică

Economistul Cristian Socol a oferit în exclusivitate pentru Gândul, o analiză detaliată privind reforma din Administrația Publică, intens solicitată de Guvernul Bolojan. Potrivit acestuia, reducerea a 13.000 de posturi din sistemul adminstrativ, ar aduce o economie neta de doar 410 milioane de lei, adică de 3-4 ori mai puțin decât estimarea de 1,4 miliarde lei avansată la Cotroceni. Reforma în Administrație Publică trebuie să plece de la calcule fundamentate corect. Reforma nu este egal cu concedierile. Pentru a asigura servicii publice de calitate, reforma trebuie să țină cont de specificul local și să presupună digitalizare, evaluare și salarizare în funcție de performanță, descentralizare, integritate și profesionalizarea funcționarilor, a precizat Socol. A porni reforma de la calcule mecaniciste, fundamentate greșit, este o greșeală. Declarațiile publice arată că la discuțiile de la Cotroceni impactul estimat al concedierii celor 13.000 de angajați din Administrația Publică ar însemna o economie de 1,4 miliarde lei anual, ceea ce este incorect fundamentat. Ce economie netă se obține la bugetul general consolidat din concedierea a 13.000 angajați din sectorul Administrație Publică din România? Ipoteze: INS (iunie 2025) – Câștigul salarial mediu brut în Administrație Publică = 12.211 lei, net = 7.215 lei. Angajatul activ în Administrația Publică. Cheltuiala totală a statului cu câștigul mediu brut = 12.486 lei/lună, adică 149.832 lei/an pentru un angajat mediu. Venituri fiscale generate imediat și direct 5.343 lei/lună adică 64.116 lei/an. 19.047 lei/an revin statului prin taxe și impozite pe consum, contribuții, taxe locale, etc. Total venituri fiscale stat dintr-un angajat activ = 83.163 lei/an. Deci costul net pentru Stat este de 66.669 lei /an per angajat activ cu câștig mediu în Administrația Publică. Angajatul concediat în Administrația Publică. Statul „economisește” cei 149.832 lei/an pentru un angajat mediu. Dar trebuie să plătească ajutor de șomaj de circa 1.716 lei/lună timp de 12 luni, adică 20.592 lei/an. Nu mai colectează veniturile fiscale generate imediat și direct pe lună de 64.116 lei/an. Circa 4530 lei/an mai revin statului din venitul unui șomer, deci statul „pierde” 14.517 lei/an din taxe și impozite pe consum, contribuții, taxe locale, etc. Deci statul „economisește” la bugetul general consolidat prin concediere față de momentul când angajatul în Administrația Publică era activ, un net de 31.560 lei (adică 66.669 lei/an per angajat mediu minus 20.592 lei/an minus 14.517 lei/an). Astfel, la 13.000 de angajați concediați din Administrația Publică din România înseamnă o „economie” netă de 410.280.000 lei adică 410 milioane lei (0,02% din PIB), de 3-4 ori mai puțin decât calculele estimate pe hârtie la Cotroceni (1,4 miliarde lei). Impactul de mai sus este calculat pentru câștigul mediu al unui angajat din Administrația Publică. El poate fi adaptat pentru fiecare județ în parte, pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică, încheie Cristian Socol. AUTORUL RECOMANDĂ: Romina Ferrari, reacție EXCLUSIVĂ pentru Gândul la taxele guvernului Bolojan: „Taxa pe LUX NU este pentru România. Italia, Franța au tot dreptul” Iulian Fota comentează reacția Oanei Țoiu la vizita foștilor premieri români în China: „MAE este de VINĂ” Guvernul oferă SUBVENȚII pentru angajarea victimelor violenței domestice și traficului de persoane

Scutiri pentru MULTINAȚIONALE, austeritate pentru educație. Cristian Socol: Povara fiscală cade pe umerii populației și IMM-urilor

Profesorul universitar Cristian Socol atrage atenția asupra consecințelor deciziei de a elimina IMCA, impozitul minim pe cifra de afaceri. Economistul precizează că povara fiscală cade pe IMM-uri și populație, în timp ce multinaționalele beneficiază de scutiri semnificative. Potrivit acestuia, bugetul de stat pierde astfel aproximativ 1,2 miliarde de lei din taxarea multinaționalelor, ceea ce face ca argumentele privind deficitul bugetar și nevoia de bani să devină „necredibile”. „Argumentele economice si sociale nu au ținut. Din momentul în care s-a eliminat IMCA(impozitul minim pe cifra de afaceri) adică s-au dus 1.2 miliarde lei încasari la bugetul de stat din taxarea multinationalelor, orice discuție legată de deficitul bugetar prea mare și nevoia de bani la buget devine necredibilă. Mai mult, orice demers al populației și IMM-urilor care suportă povara fiscală pe umerii lor este total legitim. S-a procedat invers față de manual în consolidarea fiscal-bugetară. Pierderea de venituri la buget prin scutirea de impozit pentru multinaționale este de 3 ori mai mare decât economiile facute la buget cu toate masurile de austeritate din educație din acest an. Din păcate, și în această criză, povara pică tot pe cei cu venituri reduse și clasa mijlocie, pe IMM-urile și companiile corecte fiscal”, transmite Cristian Socol pe Facebook. În pachetul 2 de măsuri, Guvernul a decis eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 de milioane de euro. Ministrul Finanțelor a spus că noul sistem tratează „punctual cheltuielile sensibile” ale companiilor multinaţionale, subliniind că statul român îşi doreşte investiţii din partea acestor companii. AUTORUL RECOMANDĂ: Impozitul pe cifra de afaceri a multinaționalelor, ELIMINAT. Nazare: Ne dorim investiții din partea acestor companii Guvernul își asumă răspunderea în PARLAMENT luni, de la ora 19:00, pe noul pachet de măsuri fiscale