Procurorul general al României respinge legea salarizării promovată de Bolojan
„Prevederile proiectului de lege sunt de natură să aducă grave atingeri statutului procurorului, prin diminuarea drepturilor salariale și prin afectarea garanțiilor financiare asociate acestui statut, componente esențiale ale independenței sistemului judiciar”, anunță Parchetul General. Anunțul Parchetului General vine după ce Consiliul Superior al Magistraturii a respins în bloc proiectul de lege. Proiectul reducere veniturile procurorilor Contrar a ceea ce se stipulează la art. 3 alin. (2) din Cap. VIII – Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei al Anexei nr. V a proiectului de act normativ în discuție, respectiv că salarizarea judecătorilor şi procurorilor trebuie să le asigure o reală independenţă economică, condiţie necesară pentru protecţia acestora împotriva oricărei atingeri aduse independenţei şi imparţialităţii lor în înfăptuirea actului de justiţie, prevederile proiectului sunt de natură a afecta chiar aceste garanții. Independenţa justiţiei (corolar al principiului statului de drept) presupune, pe lângă alte garanții, asigurarea unui cuantum corespunzător al drepturilor salariale. Aceasta reprezintă o compensație a conditiilor de muncă, a riscurilor și a responsabilitătilor, interdicțiilor și incompatibilităților pe care le implică exercitarea profesiei de judecător și procuror. În concret, proiectul conține dispoziții care conduc la reducerea veniturilor procurorilor într-o manieră care nu reflectă nivelul responsabilităților și rolul constituțional al acestora în cadrul autorității judecătorești. Chiar dacă la art. 32 alin. (1) din proiectul de lege se prevede că ”începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația în care salariul lunar, solda lunară/salariul lunar determinat potrivit prezentei legi sunt mai mici decât salariul lunar, solda lunară/salariul lunar aferent lunii decembrie 2026, se acordă o diferență salarială tranzitorie ca drept salarial individual, calculată conform art. 7 lit. b), pe perioada în care persoana ocupă aceeași funcție și în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții”, soluția tehnică identificată este criticabilă, crede PG. Parchetul General: Va bloca activitatea instanțelor și parchetelor superioare „În acest sens, pe lângă faptul că această măsură are un caracter temporar, instituirea unei „diferenţe salariale tranzitorii” ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar capătă valențele unui „favor”, fiind o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv cu privire la care nu se precizează nici ce natură are şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării. Totodată, unele prevederi ale proiectului generează situații profund anacronice în plan profesional, inclusiv posibilitatea ca promovarea la un parchet de nivel superior să conducă la diminuarea drepturilor salariale. O atare situație este de natură a duce la blocarea activității instanțelor și parchetelor superioare, măsurile preconizate având ca potențial efect destabilizarea resurselor umane dintr-o dublă perspectivă, respectiv demotivarea personalului în funcție de a rămâne în sistem, precum și diminuarea „atractivității” profesiei pentru absolvenții de studii juridice”, arată PG. Impact negativ în corpul profesional al procurorilor „Deosebit de îngrijorătoare este situația procurorilor care vor intra în activitate după aprobarea acestui proiect de lege și care ar urma să aibă venituri semnificativ diminuate față de procurorii care au intrat în profesie cu doar un an înainte. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție atrage atenția asupra impactului negativ pe care acest proiect legislativ îl poate avea asupra corpului profesional al procurorilor, în contextul actual caracterizat de un volum ridicat de activitate și de deficitul semnificativ de personal existent la nivelul Ministerului Public, cu riscul accentuării fenomenului de părăsire a profesiei. În acest context, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se raliază poziției exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii, urmând să fie analizate și identificate toate demersurile legale necesare pentru apărarea statutului procurorilor. În consecință, în cazul magistraților, orice modificare adusă drepturilor salariale trebuie să fie rezultatul unei analize complexe care să aibă în vedere în mod necesar condițiile concrete în care se desfășoară activitatea instanțelor și a parchetelor, în special condițiile de muncă și încărcătura disproporționată, precum și regimul de incompatibilități și interdicții aplicabil acestora”, anunță PÎCCJ. Cristina Chiriac anunță că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție solicită public ca ordonatorii de credite din sistemul judiciar să participe la discuții și să fie consultați în cadrul dezbaterilor publice care au loc în această perioadă pe marginea Proiectului de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Adoptarea proiectului de lege în forma actuală este de natură să producă efecte negative asupra funcționării sistemului judiciar și asupra capacității acestuia de a asigura un act de justiție eficient, predictibil și de calitate, în beneficiul cetățeanului, arată PÎCCJ.
Cristina Chiriac este noul Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Noul Procuror General al ÎCCJ a oferit și o declarație cu privire la preluarea mandatului. „Cu ocazia învestirii mele în funcția de Procuror General, doresc să exprim profunda recunoștință pentru încrederea acordată și să reafirm angajamentul ferm față de valorile fundamentale ale statului de drept. Preluarea acestei responsabilități reprezintă nu doar o onoare, ci și o misiune deosebit de importantă, care implică responsabilitate, echilibru și determinare. Activitatea Ministerului Public trebuie să se desfășoare în mod constant sub semnul legalității, imparțialității și profesionalismului, în beneficiul cetățenilor și al societății în ansamblu”, a declarat Cristina Chiriac, în comunicatul transmis, miercuri, de ÎCCJ. Chiriac a precizat că prioritatea mandatului său este „ consolidarea încrederii publice în actul de justiție, prin asigurarea unei activități eficiente, transparente și predictibile a parchetelor”. Ea a precizat că va „susține întărirea capacității instituționale, protejarea independenței procurorilor și promovarea unui climat profesional bazat pe integritate și respect reciproc”. Chiriac a vorbit și despre combaterea corupției. „Combaterea corupției, a infracțiunilor care constituie domeniile prioritare ale Ministerului Public, precum și a oricăror forme de încălcare a legii va constitui o direcție esențială, abordată cu fermitate, dar și cu respectarea deplină a drepturilor și libertăților fundamentale”, a declarat Chiriac. Ea spune că-și asumă noua funcție cu responsabilitate. „Sunt conștientă de așteptările ridicate ale societății și îmi asum această funcție cu responsabilitate, deschidere și determinarea de a contribui la consolidarea unui sistem judiciar puternic și credibil. Vă asigur că îmi voi exercita atribuțiile cu bună-credință, profesionalism și respect față de lege și cetățeni”, a declarat Chiriac. Decretele de numire ale șefilor marilor parchete au fost semnate săptămâna trecută de Nicușor Dan.
Ultimele audieri în numirea șefilor marilor parchete din România
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, face astăzi ultimele audieri în procedura de numire a șefilor marilor parchete. Comisia special constituită la ministerul Justiției îi va audia pe cei trei procurori care au obținut avize negative la Secția pentru Procurori a CSM: De la ora 9.00 se va desfășura audierea șefei DNA Iași, Cristina Chiriac, propusă pentru șefia Parchetului General De la ora 11.00 se va desfășura audierea șefei secției judiciare a DNA, Marinela Mincă, propusă pentru funcția de adjunct al DNA De la ora 13.00 se va desfășura audierea procurorului Gill Julien Grigore Iacobici, propus pentru funcția de adjunct al DIICOT În cazul procurorilor Alex Florența și Marius Voineag, propuși pentru funcțiile de adjuncți ai Parchetului General și DIICOT, timp de patru ședințe, Secția pentru Procurori a CSM nu a reușit să dea un vot clar, pozitiv sau negativ, rezultatul fiind de 3 pentru, 3 contra. În cazul acestei situații de balotaj, se consideră că Secția pentru Procurori a CSM nu a reușit să dea aviz, astfel că propunerile pentru numirea celor doi procurori vor fi înaintate direct președintelui Nicușor Dan. Procurorii Viorel Cerbu, actualul adjunct al DNA și Codrin Miron, șeful DIICOT Timișoara, sunt singurii procurori de rang înalt care au primit vot în unanimitate pozitiv de 6 la 0 din partea Secția pentru Procurori a CSM. Și în cazul lor, propunerile pentru numirile la șefia DNA și DIICOT vor fi înaintate șefului statului. Nicușor Dan: „Sunt în complet dezacord cu ceea ce speculează în social media” Președintele Nicușor Dan a spus la începutul lunii martie, la Varșovia, că este „în complet dezacord” cu ceea ce speculează în social media despre numirea procurorilor de rang înalt. „Am făcut deja o analiză foarte amplă, pregătindu-mă pentru acest moment. M-am văzut cu zeci de procurori, pe o perioadă de zeci de ore, în care am încercat să înțeleg ce părere au unii despre alții, cine sunt vârfurile manageriale în această profesie, pentru că în momentul în care procedura desfășurată de Ministerul Justiției ajunge la mine, să iau o decizie informată. Și față de această analiză amplă pe care am făcut-o…Ca să o spun și mai direct, această analiză amplă pe care am făcut-o diferă foarte mult de ce se speculează în social media. Adică sunt complet în dezacord cu ce se spune pe rețele despre oamenii care au participat la concurs, fie au fost selectați. Dar nu vreau să mă antepronunț în momentul ăsta”, a spus președintele Nicușor Dan. Ce prevede legea Potrivit legii, Președintele României poate aproba sau refuza, motivat, numirile în funcțiile de conducere, dar trebuie să aducă la cunoștința publicului și motivul refuzului. Decretul Președintelui României cu numirile în funcție sau refuzul motivat al acestuia se poate da în maximum 60 de zile de la data trimiterii propunerii de către ministrul Justiției. Șefii marilor parchete au mandate legale de doar 3 ani, care pot fi reînnoite doar o singură dată.
Cum a ajuns șefa DNA Iași, Cristina Chiriac, să fie nominalizată pentru șefia Parchetului General? Ministrul Justiției: Dispune de o experiență profesională vastă și de înalt nivel FOTO
Radu Marinescu, ministrul Justiției, a nominalizat-o pe șefa DNA Iași, Cristina Chiriac, pentru conducerea Parchetului General. Experiența șefei DNA și aptitudinile sale manageriale au trimis-o în cursa către Parchetul General. Una dintre cele mai importante anchete demarate de Cristina Chiriac a fost cea în care a fost vizat fostul șef al CJ Vaslui, Dumitru Buzatu Cristina Chiriac, șefa Direcției Naționale Anticorupție (Iași), a fost nominalizată de către Radu Marinescu, ministrul Justiției, pentru conducerea Parchetului General. Ministrul a precizat că: „Doamna procuror dispune de o experiență profesională vastă și de înalt nivel, dublată de o pregătire juridică remarcabilă, precum și de reale aptitudini manageriale. Acestea sunt demonstrate atât prin activitatea desfășurată într-o funcție de conducere în cadrul DNA, cât și prin conținutul proiectului prezentat, al lucrărilor depuse și al susținerilor formulate în fața comisiei de interviu”. Experiența Cristinei Chiriac, dobândită la PÎCCJ, DIICOT și DNA, l-a determinat pe ministrul Marinescu să o susțină în cursa pentru șefia Parchetului General. „Demonstrează o capacitate deosebită de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experiența vastă dobândită în cadrul PÎCCJ, DIICOT și DNA, prin identificarea și promovarea utilizării instrumentelor moderne, de natură tehnică, în activitatea de urmărire penală, corelată cu o abordare strategică orientată spre eliminarea avantajelor economice rezultate din săvârșirea infracțiunilor de corupție și a celor asimilate acestora. A acordat o importanță deosebită managementului cunoașterii și comunicării directe, demonstrând capacitatea de a mobiliza eficient resursele disponibile, cu prioritate pe cele umane, precum și de a valorifica în mod strategic avantajele competitive ale PÎCCJ, în vederea plasării acestei structuri de Parchet într-o nouă etapă de dezvoltare și consolidare instituțională”, se arată în propunere. Cristina Chiriac, șefa DNA Iași, a fost nominalizată pentru șefia Parchetului General Interviul susținut de Cristina Chiriac a fost un plus pentru ministrul Justiției să considere că este potrivită pentru șefia Parchetului General. „Proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de procuror general al PÎCCJ, precum și interviul susținut în fața comisiei de interviu, au evidențiat o viziune clară asupra rolului conducerii Ministerului Public, subliniind legătura indestructibilă dintre calitatea actului de justiție și calitatea managementului instituțional. Doamna procuror a arătat că rolul conducerii nu se limitează la îndeplinirea formală a atribuțiilor de coordonare, ci implică asumarea unui leadership activ, capabil să stabilească obiective clare, să definească priorități operaționale și să asigure implementarea coerentă a politicilor instituționale la toate nivelurile ierarhice”, se mai arată în propunerea ministrului. Care a fost activitatea DNA în 2025, sub conducerea Cristinei Chiriac DNA Iași, sub conducerea Cristinei Chiriac, a întocmit, în anul 2025, 11 rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, privind 14 inculpați, din care zero persoane juridice, 2 arestați preventiv sau la domiciliu de-a lungul urmăririi penale (în 11 dosare penale). În anul 2025, activitatea Serviciului Teritorial Iași s-a desfășurat cu schema completă de procurori, 7 dintre aceștia având funcție de execuție, iar unul funcție de conducere, ocupate prin numire. Doi dintre procurorii cu funcție de execuție au desfășurat exclusiv activitate în sectorul judiciar. În cursul anului de referință au fost emise 3 rechizitorii, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați, persoane fizice, din care o persoană fizică aflată sub o măsură preventivă (arest preventiv). Pe categorii de infracțiuni, din cele 3 cauze finalizate prin rechizitoriu în anul 2025, s-a dispus trimiterea în judecată în 2 cauze pentru infracțiunea de trafic de influență și o cauză pentru infracțiunea de dare de mită. Potrivit aprecierii procurorului-șef serviciu, activitatea desfășurată de Serviciul Teritorial Iași în anul 2025 a fost una bună, prin raportare la efectuarea cu celeritate a actelor de urmărire penală și soluționarea cauzelor, respectiv înregistrarea de creșteri în privința majorității indicatorilor statistici, concomitent cu o scădere a stocului de dosare rămase în lucru, având o vechime mai mare de un an, respectiv doi ani de la data sesizării. Nume importante într-un dosar DNA Iași Trebuie precizat faptul că șefa DNA Iași se află în funcție din anul 2022. Unul dintre dosarele importante instrumentate de DNA Iași, sub conducerea Cristinei Chiriac, a fost cel în care fostul președinte al Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, a fost prins în flagrant cu o șpagă de 1 milion de lei în portbagajul mașinii în care se afla. Atunci, Cristina Chiriac a fost cea care a demarat cercetările, iar imaginile surprinse în timpul acțiunii DNA au făcut înconjurul țării la vremea respectivă. În timpul în care s-a aflat la conducere, DNA Iași a instrumentat dosare ce i-au vizat pe Costel Alexe (președintele Consiliului Județean Iași), Mihai Chirica (primarul Iașului), Petru Avram (fost șef ABA Prut) sau Nelu Tătaru, (fost ministru al Sănătății, acuzat că a primit șpagă în ouă și produse din carne). Totodată, procurorii DNA Iași au fost cu ochii pe diverse proiecte imobiliare sub conducerea Cristinei Chiriac, propusă acum pentru conducerea Parchetului General. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Procurorul șef al DNA Iași, Cristina Chiriac, candidat la procuror general, promovează transparența și eficiența la Ministerul Public
Cristina Chiriac, procuror șef DNA Iași și candidat la funcția de procuror general al României, a susținut luni un interviu la Ministerul Justiției, subliniind importanța transparenței totale și a unei relații corecte cu presa, precum și eficientizarea activității Ministerului Public. Eficiență și rapiditate în soluționarea dosarelor „Prioritatea soluționării dosarelor penale constituie o problemă a Ministerului Public. Din punctul meu de vedere, trebuie să se facă o analiză cât mai strictă a stocului de dosare care există în lucru și să fie prioritizate acele dosare care au un probatoriu aproape de final, pentru a fi soluționate cât mai repede, fără întârzieri nejustificate”, a declarat Cristina Chiriac. Ea a explicat că dosarele care nu necesită probe complexe ar trebui soluționate rapid, pentru a nu mări stocul existent, deja ridicat la nivelul parchetelor. În acest sens, procurorul șef a menționat utilizarea eficientă a acordurilor de recunoaștere a vinovăției, un instrument aplicat frecvent în cadrul serviciului pe care l-a condus. „Aș utiliza cât mai eficient instituția acordului de recunoaștere a vinovăției, o instituție care, în cadrul serviciului pe care l-am condus, am aplicat-o destul de frecvent”, a adăugat Cristina Chiriac. Instrument util la parchetele locale În timpul interviului, Cristina Chiriac a precizat că acest instrument nu este folosit suficient la nivelul parchetelor locale, în special pentru infracțiuni precum cele de la siguranța pe drumurile publice, patrimoniu sau furt calificat. Ea a subliniat că mulți procurori preferă să întocmească rechizitorii complete în loc să încheie acorduri de recunoaștere, deși avantajele acestui instrument sunt semnificative: eficiență, rapiditate și degrevarea instanțelor. „Pentru a convinge procurorii să recurgă la acest instrument, trebuie făcută o analiză pe practica judiciară. Limitele pedepsei pentru astfel de acorduri pot fi negociate la nivelul urmăririi penale, iar speranța că s-ar obține o pedeapsă mai mare nu este justificată”, a explicat Cristina Chiriac. Relație corectă și transparentă cu presa Un punct important abordat de candidatul la funcția de procuror general a fost relația Ministerului Public cu mass-media. Cristina Chiriac a subliniat necesitatea unei comunicări clare, legale și transparente, astfel încât publicul să înțeleagă competențele Ministerului Public și modul în care instituția acționează în cazuri de interes social. „În ceea ce privește relația cu mass-media, trebuie făcută în limite legale și cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Este esențial să existe o reacție fermă și justificată cu privire la anumite tipuri de infracțiuni care stârnesc îngrijorările societății, explicate clar competențele Ministerului Public. Publicul, prin intermediul mass-mediei, trebuie să înțeleagă gradul de intervenție al Ministerului Public în anumite fenomene infracționale”, a subliniat Cristina Chiriac. Aceasta promovează o viziune de transparență totală și de colaborare corectă cu presa, considerând că informarea clară și responsabilă a cetățenilor contribuie la încrederea în sistemul judiciar. Sub conducerea Cristinei Chiriac, DNA Iași a înregistrat una dintre cele mai scăzute rate de achitare, reflectând dosare complexe și bine documentate, care limitează tergiversarea judecăților. Obiective pentru mandatul de procuror general Cristina Chiriac a reiterat că obiectivul principal al mandatului său ar fi un Minister Public modern, performant și respectat, în care eficiența soluționării dosarelor, digitalizarea completă și utilizarea judicioasă a instrumentelor legale să fie standard. Aceasta include prioritizarea dosarelor cu probatoriu aproape finalizat și reducerea stocului existent, fără întârzieri nejustificate, astfel încât justiția să funcționeze mai rapid și mai transparent. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate