Etichetă: criza apei

Diferențe dramatice de costuri între săraci și bogați în 2050

„Cum se va transforma accesul la hrană, apă și energie în următoarele decenii? Un nou studiu realizat de cercetătorii MIT sugerează că răspunsurile ar putea fi foarte variate, în funcție de regiune, resurse și venituri. Bazându-se pe modele extinse ale unor scenarii diferite privind resursele planetei, studiu citat de phys.org arată că, în unele regiune, oamenii cu venituri mici ar putea cheltui 50% din bani pe mâncare, până în 2050, față de cei cu venituri mari, care ar urma să cheltuiască 5% pe alimente, în anumite zone.  Loading … „În multe din aceste scenarii, grupurile cu venituri mici se confruntă cu o insecuritate financiară mult mai mare”, spune Jennifer Morris, cercetător în cadrul MIT Center for Sustainability Science and Strategy și MIT Energy Initiative și co-autoare a acestui studiu. Rezultatele, subliniază aceasta, pot fi evaluate de politicienii din diverse țări, pentru a înțelege riscurile pe termen lung. „Orice lucru care îți ia 50% din venit îți destabilizează toată viața, deoarece îți lasă puține resurse pentru nevoile critice și de bază de fiecare zi”, spune Morris. Proiecții: Apă, hrană, energie Studiul se concentrează asupra proiecției viitoare privind accesul la alimente, apă și energie, bazându-se pe variația pe termen lung a zeci de factori majori, de la condițiile economice și producția agricolă, până la condițiile de comerț, clima, utilizarea terenurilor și altele. „Acest studiu arată că nu există un singur factor care să influențeze insecuritatea privind hrana, energia și apa”, spune Gi Joo Kim, cercetător la Tulane University și co-autor al studiului. „Venitul este important, dar condițiile regionale, folosința pământului, sistemele energetice, disponibilitatea apei și comportamentul consumatorului, toate definesc riscurile pe care oamenii le înfruntă”. Pentru guverne, adaugă el, „asta înseamnă că trebuie să se gândească la combinațiile de factori, care generează vulnerabilitate în fiecare regiune”. Lucrarea, intitulată „Identificarea incertitudinilor cheie și a factorilor determinanți ai rezultatelor viitoare privind securitatea resurselor printr-un ansamblu de scenarii multisectoriale”, apare în revista Earth’s Future. Pe lângă Morris și Kim, printre autori se numără Brian O’Neill, specialist în științe ale pământului la Laboratorul Național Pacific Northwest; Marshall Wise, inginer de sisteme la Laboratorul Național Pacific Northwest; John Weyant, profesor de științe și inginerie managerială la Universitatea Stanford; și Jonathan Lamontagne, profesor asociat de inginerie civilă și de mediu la Universitatea Tufts. Median resource security outcomes in 2050. Credit: Earth’s Future (2026). DOI: 10.1029/2025ef007585 Cum funcționează Modelul de Analiză a Schimbărilor Globale (GCAM) Pentru a realiza studiul, cercetătorii au adoptat un cadru existent în domeniu, Modelul de Analiză a Schimbărilor Globale (GCAM) versiunea 7.1, care reprezintă interacțiunile dintre energie, economii, apă, terenuri și climă, împărțind lumea în 32 de regiuni, 235 de bazine hidrografice și 384 de regiuni de utilizare a terenurilor și efectuând ajustări pentru aspecte precum prețurile estimate ale mărfurilor în timp. Grupul de cercetare a utilizat 12 variabile principale legate de disponibilitatea resurselor, inclusiv populația, PIB-ul, distribuția veniturilor, intensitatea emisiilor de carbon, utilizarea terenurilor, comerțul agricol, scenarii multiple de consum de energie, proiecții multiple de utilizare a apei și multe altele. Aceștia au efectuat simulări pentru 3.735 de scenarii diferite care implică acești factori pentru a înțelege mai bine gama de rezultate posibile în materie de resurse până în 2050. Cea mai acută insecuritate alimentară În linii mari, modelarea descoperă unele variații regionale semnificative. În 2050, insecuritatea alimentară ar putea fi cea mai acută în anumite părți ale Africii Subsahariene, în timp ce insecuritatea energetică ar putea fi cea mai acută pentru locuitorii cu venituri mici din unele părți ale Asiei, Europei de Est și Orientului Mijlociu. Însă, în cadrul oricărei regiuni, pot exista încă variații substanțiale în ceea ce privește securitatea resurselor. În Africa de Sud, modelarea sugerează că cei mai săraci 10% din populație, ca venit, ar putea cheltui 49,6% din venitul lor pe alimente, comparativ cu doar 5,5% pentru cei mai bogați 10% din populație. În Africa de Vest și de Est, povara alimentară estimată pentru cei mai săraci 10% din populație, în ceea ce privește veniturile, este de 48,4%, respectiv 42,5%. Pentru a înțelege potențiala schimbare pe care o reprezintă acest lucru în timp, cercetătorii au comparat rezultatele cu datele din 2015 din modelul GCAM. Pentru grupul cu cele mai mici venituri din Africa de Vest, în 2015, povara alimentară medie a fost de aproximativ 25% din venit, comparativ cu estimările pentru 2050, care variază între aproximativ 20% și 75% din venit. În sudul Africii, grupul cu cele mai mici venituri cheltuia 20% din bani pe mâncare, în 2015, dar povara va crește la 25%-60% din venituri. Europa de Est: Povară energetică de 11,3% din venit În ceea ce privește energia, variația în funcție de venit este, de asemenea, evidentă. În unele părți ale Orientului Mijlociu, de exemplu, povara energetică rezidențială în 2050 este estimată la doar 1,7% pentru categoria de venit cea mai mare, dar la 18,9% pentru categoria de venit cea mai mică; în Europa de Est, povara energetică ajunge la 11,3% din venit pentru categoria de venit cea mai mică, rămânând în același timp sub 5% pentru categoria de venit cea mai mare. „Mediile regionale pot face ca viitoarele riscuri legate de securitatea resurselor să pară mai ușor de gestionat decât sunt în realitate”, spune Kim. „Aceasta înseamnă că analizele care se opresc la medie ar putea omite exact populațiile cele mai vulnerabile la schimbările viitoare.” Desigur, așa cum subliniază cercetătorii, există multe incertitudini în ceea ce privește accesul la resurse, iar incertitudinea face întotdeauna parte din modelarea economiei și resurselor globale. Totuși, ei cred că aceste tipuri de proiecții pot oferi o perspectivă mai detaliată asupra condițiilor sociale în 2050 decât cea disponibilă anterior. „Domenii de îngrijorare” „Cel puțin, evidențiază domeniile de îngrijorare și arată că acestea diferă în diferite părți ale lumii”, spune Morris. „Unul dintre rezultatele acestui tip de studiu este de a cartografia acest lucru și de a oferi acest tip de perspectivă. Acest lucru poate, de asemenea, să informeze concentrarea studiilor ulterioare asupra regiunilor și preocupărilor specifice.” Cercetătorii cred, de asemenea, că rezultatele vor oferi o nouă foaie de parcurs pentru

Unde au dispărut 6.000 de MW din hidrocentrale?

Vara aceasta, România se confruntă cu o criză energetică fără precedent, alimentată și de secetă, care a compromis o bună parte din producția de energie a hidrocentralelor. O situație previzibilă, dar ignorată cu desăvârșire de autorități, după cum arată expertul în energie Cosmin Păcuraru. Mândrie din hidroenergie pe hârtie, dar vulnerabilitate pe teren Strategia Energetică a României 2025–2035, aprobată la începutul anului trecut, tratează cu indiferență vulnerabilitatea fundamentală a hidroenergiei: dependența totală de disponibilitatea apei și de capriciile debitelor râurilor și ale Dunării, scrie expertul în energie Cosmin Păcuraru (foto jos). Documentul proclamă, fără ezitare, că hidroenergia este „principala sursă regenerabilă” a țării și că acoperă aproximativ 34% din consumul final de energie electrică. La începutul lui 2024 însă, puterea instalată netă era de 6.139 MW. Cifrele sună impresionant pe hârtie. Realitatea le demontează, atrage atenția acesta. Deși capacitatea instalată a rămas aceeași, lipsa apei, așa cum s-a văzut anul acesta, este un serios obstacol pentru securitatea energetică a României.  Practic, fără apă, cei 6.000 de MW prezenți pe hârtie sunt doar o iluzie. Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală „În 2024, ponderea energiei produse din hidro a coborât la circa 25% din totalul generării, iar în 2025 a continuat să se prăbușească, ajungând în jurul a 22%. Capacitatea instalată rămâne aproape neschimbată, dar apa lipsește. Seceta, debitele reduse ale Dunării și ale râurilor interioare transformă o resursă teoretic „stabilă” într-o sursă intermitentă și din ce în ce mai greu de prezis. Grafic realizat de expertul în energie Cosmin Păcuraru cu date oficiale Transelectrica.ro Strategia vorbește despre modernizare și digitalizare, despre rolul hidro în echilibrarea sistemului, dar uită cu obstinație să spună lucrurilor pe nume: fără apă suficientă și constantă, cei peste 6.000 MW instalați devin o iluzie costisitoare. Nu există un plan coerent de gestionare a riscului hidrologic pe termen lung, nici o evaluare realistă a impactului schimbărilor climatice asupra resurselor de apă. Doar o recitare de cifre vechi și o încredere oarbă într-o resursă care, an de an, produce tot mai puțin. Asta nu este strategie. Este un exercițiu de autoiluzionare”, observă expertul. Producția hidroenergetică s-a prăbușit din 2023 încoace Specialistul acuză decidenții că nu pot pretinde că au fost luați prin surprindere. „Din 2023 era deja limpede că România a intrat într-o perioadă prelungită de secetă hidrologică. Datele erau publice, debitele Dunării și ale râurilor interioare scădeau vizibil, iar producția hidro începea să oglindească realitatea: după un 2023 excepțional, a urmat prăbușirea. Operațiunea de scufundare a barjelor din Dunăre. Intervenția este necesară pentru creșterea debitului spre Centrala de la Cernavodă În 2024 producția hidro a scăzut cu peste 20% față de anul anterior. În 2025 a continuat să se prăbușească, atingând cele mai mici volume din istoria recentă a Hidroelectrica – puțin peste 11 TWh, într-un an descris oficial chiar de conducerea companiei drept „cel mai secetos” cu care s-a confruntat. Rezervele din lacuri, debitele medii și anomaliile negative de precipitații confirmau același diagnostic: deficit hidric cumulativ pe zeci de luni consecutive. Și totuși, Strategia Energetică 2025–2035, elaborată și aprobată exact în această perioadă de trend descendent, a ales să trateze hidroenergia ca pe o resursă aproape neschimbată, cu același rol central și aceleași procente optimiste de pe hârtie. Nu a existat nicio ajustare realistă a așteptărilor. Nicio analiză serioasă a riscului climatic pe termen mediu și lung. Nicio recunoaștere explicită că „principala sursă regenerabilă” a țării depinde de o resursă care se rarefiază an de an. Doar repetarea unor formule comode, în timp ce producția reală continua să scadă. Asta nu este planificare. Este negare ”. Raportul Draghi ignorat Același document subliniază rolul hidrocentralelor cu acumulare prin pompaj în echilibrarea sistemului – exact ceea ce România încearcă și eșuează să construiască de peste 40 de ani, mai spune Păcuraru. Pe capacități de pompaj de ordinul a 200-300 MW s-au cheltuit deja peste jumătate de miliard de euro. Iar proiectul fanion Tarnița – Lăpuștești rămâne pe hârtie, plimbat dintr-o guvernare în alta. Strategia a fost publicată în 2025, la câteva luni după Raportul Draghi, care semnala greșelile UE în impunerea rigidă a țintelor de decarbonizare și regenerabile. „Profesioniștii” din și de pe lângă Ministerul Energiei au preferat să ignore avertismentul. Grafic realizat de expertul în energie Cosmin Păcuraru cu date oficiale Transelectrica.ro Mai mult, pentru 2035 strategia prevede creșterea ponderii regenerabilelor inclusiv prin majorarea capacității hidroenergetice. Țintele anunțate pentru energia regenerabilă – 44% în 2035 și 73% în 2050 – includ explicit hidroenergia printre sursele care ar trebui să le atingă. În condițiile în care producția reală scade din cauza secetei, iar stocarea prin pompaj rămâne un miraj de 4 decenii, aceste cifre nu sunt planificare. Sunt pure exerciții de magie contabilă. Apa, combustibilul uitat al hidroenergiei Cosmin Păcuraru reproșează strategiei naționale faptul că nu tratează deloc serios „combustibilul” hidrocentralelor: apa. Mai mult, omite faptul că este vorba de o sursă naturală variabilă. (…) Documentul recunoaște totuși, indirect, problema climatică: vorbește despre condiții meteorologice extreme și despre intermitența regenerabilelor, dar analiza este orientată aproape exclusiv către eolian și solar. Pentru hidro nu există nicio logică de tipul: din precipitații mai puține rezultă debite mai mici, rezultă producție hidro mai mică, rezultă presiune pe SEN, gaze și importuri. Or, pentru România, asta este o problemă de securitate energetică, nu doar de mediu. Strategia tratează hidroenergia ca pe o capacitate instalată și o sursă regenerabilă cu randament ridicat, nu ca pe o resursă dependentă de un factor natural extrem de variabil. Un MW hidro instalat nu este echivalent, din punct de vedere al securității, cu un MW disponibil permanent. Producția depinde de precipitații, acumulări, debite, niveluri în lacuri și regimul de exploatare. Ar fi fost logic să existe indicatori clari: debit mediu și minim, volume în lacuri, producția din anii secetoși (a se vedea 2012), scenarii climatice pentru 2035 și 2050, impactul asupra Dunării și al Porților de Fier. Nu există o astfel de structură”. Dunărea și Porțile de Fier, tratate nerealist Pentru România, Dunărea și sistemul Porțile de Fier sunt esențiale. Modificarea regimului hidrologic al fluviului nu este

Criza apei în România: Restricții la Cernavodă

Seceta adâncește criza apei din România. Datele indică faptul că 277 de localități din țară sunt afectate de seceta hidrologică. Situația este monitorizată îndeaproape de Administrația Națională „Apele Române”, iar gradul de umplere al celor 40 de principale lacuri de acumulare ar putea scădea la aproximativ 66% până la finalul acestei luni. Altfel, Cernavodă se află în Treapta I de restricții. Seceta hidrologică se agravează în România. Gradul de umplere al principalelor lacuri de acumulare a ajuns la 70,63%, anunță Apele Române. În total, 277 de localități sunt afectate de deficitul de apă. La Cernavodă se aplică deja Treapta I de restricții, iar situația nu este îmbucurătoare în mai multe județe din țară.  Loading … Seceta adâncește criza apei din România. Sursă foto: Facebook Apele Române Rezerva de apă din principalele 39 de lacuri de acumulare a ajuns la 70,63%. Volumul este de aproximativ 3,07 miliarde de metri cubi. Potrivit Apele Române, 181 de localități cu sisteme centralizate de alimentare sunt afectate de deficitul de apă. Comunicatul instituției poate fi vizualizat AICI. Situație nefavorabilă în mai multe județe din România La nivelul mai multor județe din țară, însă, situația nu este îmbucurătoare. La momentul actual, ANAR aplică restricții în zonele afectate de deficitul de apă. Pe râurile interioare, 9 sectoare sunt în faza de atenționare-avertizare. Alte 2 sectoare sunt în Treapta I de restricții, iar 7 au ajuns în Treapta III. Mai multe acumulări din Vaslui și Botoșani sunt afectate. Pe Dunăre și pe brațele fluviului, nu mai puțin de 21 de localități riverane sunt în faza de atenționare-avertizare. Alte 35 de localități se află în Treapta III de restricții. Măsurile afectează, în funcție de zonă, alimentarea populației, irigațiile, piscicultura, zootehnia, industria și transporturile. Cele mai afectate zone Printre cele mai afectate județe se numără Alba, Neamț și Bihor. În total, 181 de localități cu sisteme centralizate de alimentare sunt afectate de deficitul de apă. Alimentarea se face cu dificultate, cu restricții sau doar în anumite intervale orare. Județul Alba: 45 de localități afectate; Județul Neamț: 39 de localități afectate; Județul Bihor: 30 de localități afectate; Județul Galați: 11 localități afectate; Județul Maramureș: 10 localități afectate; Județul Vaslui: 8 localități afectate; Județul Argeș: 7 localități afectate; Județul Cluj: 7 localități afectate; Județul Iași: 6 localități afectate; Județul Vrancea: 5 localități afectate. Alte 96 de localități sunt afectate de seceta prelungită. Acestea nu au sisteme centralizate de alimentare cu apă sau le au doar parțial. În unele zone, fântânile au secat. Printre cele mai afectate județe: Județul Botoșani: 55 de localități afectate; Județul Neamț: 10 localități afectate; Județul Bacău: 6 localități afectate; Județul Iași: 5 localități afectate; Județul Argeș: 4 localități afectate; Județul Gorj: 4 localități afectate; Județul Vaslui: 4 localități afectate. Din cele 130 de secțiuni monitorizate pentru seceta hidrologică, 48 au debite sub nivelul minim necesar pentru asigurarea necesarului de apă. Pe Dunăre sunt afectate 10 secțiuni. Printre acestea se numără Oltenița, Chiciu, Vadu Oii, Gropeni, Brăila, Hârșova, Cernavodă și Isaccea. La Cernavodă se aplică deja Treapta I de restricții pentru centrala nucleară. Nivelul Dunării a ajuns la -2,27 metri. Sursă foto: Facebook Apele Române

Dunărea a scăzut la cote alarmante. De ce nu activează România mecanismele europene de cooperare?

Apele Române avertizează că debitul Dunării continuă să scadă. Prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică o scădere până la aproximativ 1.500 mc/s în jurul datei de 4 august. Astfel de valori înregistrate sunt de aproape trei ori mai mici decât media multianuală a lunii iulie (4.750 mc/s). Se apropie de minimul istoric înregistrat în anul 1985, atunci când debitul Dunării a fost de 1.400 mc/s.  Loading … Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național marți dimineața, la ora 11:00, a anunțat luni seara Nuclearelectrica. Ulterior, s-a anunțat că și reactorul 2 al Centralei nucleare de la Cernavodă va fi oprit, însă s-a revenit asupra deciziei. Unitatea 2 a CNE Cernavodă rămâne conectată la Sistemul Energetic Național, a anunțat Nuclearelectrica. În acest context îngrijorător, se pune întrebarea dacă România poate face sau nu ceva pentru a gestiona cât mai bine această situație. Debitul Dunării a scăzut la un nivel alarmant / Foto – Mediafax „Populația va suporta costurile” Prof. univ. dr. Cristian Jura – fost secretar de stat, fost membru al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) – a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, care sunt pârghiile pe care România ar trebui să le folosescă. „Din păcate, criza apei pe Dunăre afectează securitatea socială, alimentară, energetică, de transport a României. Deocamdată au apărut îndemnuri la a economisi energia electrică și restricții la folosirea apei pentru irigații. Asta poate afecta producția. Circulația pe fluviu este extrem de redusă din cauza debitului scăzut. Se opresc reactoarele de la Cernavodă pentru că nu pot fi răcite. Toate acestea se răsfrâng în mod direct asupra populației, care va suporta costurile acestei situații deosebit de dificile. Ceea ce nu înțeleg, este de ce nu sunt activate mecanismele europene de cooperare la Dunăre. România face parte din câteva organizații europene de cooperare și de dezvoltare durabilă a fluviului Dunărea”, a declarat Cristian Jura. Criza apei pe Dunăre afectează securitatea socială, alimentară, energetică, de transport a României / Foto – Mediafax România, membră a organizațiilor europene de cooperare și de dezvoltare durabilă a fluviului Dunărea Cristian Jura a mai prezentat și lista organizațiilor europene de cooperare și de dezvoltare durabilă a fluviului Dunărea, din care România face parte. Comisia Dunării – cu sediul la Budapesta. Din această comisie fac parte Austria, Bulgaria, Croația, Germania, Ungaria, Moldova, România, Serbia, Slovacia și Ucraina. Comisia Dunării gestionează transportul și cooperarea la Dunăre, exact temele de cel mai mare interes pentru România în acest moment. Procesul de Cooperare Dunăreană. „A fost lansat oficial la Viena, la 27 mai 2002, pe baza unei inițiative comune a Guvernelor României şi Austriei, a Comisiei Europene şi a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Obiectivul său fundamental îl constituie armonizarea şi valorizarea eficientă a diverselor iniţiative de cooperare în regiunea dunăreană, în lumina valorilor şi standardelor europene. În contextul extinderii UE, Dunărea a devenit, practic, un fluviu interior al Uniunii”, a precizat Cristian Jura. Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea. Este un organism transnațional înființat în 1998 pentru a aplica Convenția privind Protecția Fluviului Dunărea. Aceasta coordonează gestionarea durabilă a apei, reducerea poluării și controlul inundațiilor în bazinul Dunării. „Nu în ultimul rând, aș aminti Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD). Reprezintă o inițiativă politică a României şi Austriei. A fost promovată printr-o scrisoare comună la nivel de prim-ministru (iunie 2008) și adresată președintelui Comisiei Europene. Cei patru piloni principali ai SUERD sunt conectarea regiunii, protejarea mediului, construirea prosperității și consolidarea regiunii”, a explicat Cristian Jura. Debitul Dunării continuă să scadă / Foto – Mediafax „România ar putea să se folosească de oricare dintre aceste inițiative” Potrivit lui Cristian Jura, România are pârghii pentru a încerca să rezolve această situație, numai că există o tergiversare îngrijorătoare la nivel instituțional. „În concluzie, România ar putea să se folosească de oricare dintre aceste inițiative. Ar putea să convoace reuniuni extraordinare referitoare la criza apei pe Dunăre. Ar putea să inițieze un dialog aplicat cu Uniunea Europeană pe această temă, să analizăm ce se întâmplă în amonte, dacă sunt captări industriale masive care trebuie verificate, sunt mari consumatori industriali, poate se fac irigații masive. Toate aceste lucruri ar putea fi verificate cu mare ușurință, iar statele riverane ar trebui să dea dovadă de solidaritate, pentru că prietenul la nevoie se cunoaște, nu-i așa? Nu cred că a sta și a aștepta ploaia reprezintă o strategie viabilă pentru România”, a încheiat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.

Criza apei: Nici coliva nu mai fierbe în Curtea de Argeș de Sâmbătă Morților

În Curtea de Argeș se trăiește în ultimele zile ca în urmă cu peste 100 de ani. În 2026, autoritățile locale și centrale nu reușesc să găsească o soluție pentru a rezolva rușinoasa problemă a apei potabile din orașul argeșean. Sunt aproape patru luni de când la robinete nu mai curge apă ce poate fi consumată sau folosită pentru igienă. Pentru cei în vârstă, bolnavi și neputincioși, lipsa apei este o adevărată dramă, fiind nevoiți să stea la coadă la izvorul de la Mănăstirea Curtea de Argeș, apoi să care bidoanele până acasă. Criza apei potabile din Curtea de Argeș se prelungește pe termen nedeterminat. Locuitorii din acest oraș sunt efectiv umiliți de aproape 4 luni, de când sunt obligați să care apă potabilă cu bidoanele, pentru că la robinete curge o apă care nu poate fi folosită. Atât de mult timp a trecut de când nu au mai avut apă bună la robinet, încât oamenii au început să creadă că autoritățile au provocat intenționat această criză. „Suntem slugile sistemului. Dacă Bolojan fură cu ai lui, hai să fure și primarii. Uitați unde am ajuns. Oameni bătrâni, la 70-80 de ani, pot să vină să-și ia un bidon de apă? Vor să luăm apă de la magazinele lor. E la fel ca problema cu pesta, când aduceau carne de afară”, ne spune unul dintre locuitorii orașului, supărat pe autoritățile statului. Atât pe cele locale, cât mai ales pe cele de la București. La izvorul de la Mănăstirea Curtea de Argeș vin zilnic sute de oameni pentru a-și umple bidoanele cu apă, pe care o folosesc atât la gătit, cât și la igiena personală. Cei mai mulți dintre oamenii umiliți și nevoiți să-și care singuri apa cu bidoanele de la izvor sunt pensionari. Pensionarii din Curtea de Argeș nu mai au speranțe Unul dintre ei a ajuns să o ducă atât de greu, încât crede că cei care ne conduce vor „să-i curețe” pe seniori, ca să iasă din sistemul de pensii. Oamenii cară apă și pentru animalele domestice Nu puțini sunt cei din Curtea de Argeș care au și animale în curte, cărora trebuie să le aducă apă potabilă, de la izvor. Doamna Cristina, care este pensionară, vine zilnic să care apă pentru păsările din curte, dar și pentru câini. „La cum se mișcă lucrurile la noi, eu nu cred că până la vară se va rezolva problema. Apa de la izvor o folosim la gătit. De exemplu, eu trebuie să fac acum colivă, și așa cum spune tradiția, arpacașul se spală în nouă ape. Îmi trebuie cam 20 de litri de apă pentru colivă, pentru că sâmbătă e Sâmbăta Morților”, mai spune doamna Cristina, cu un zâmbet amar. Criza pleacă de la Barajul Vidraru Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Argeș a declarat luni seară stare de alertă pentru 30 de zile în municipiul Curtea de Argeș. Decizia a fost luată după o nouă depistare a bacteriei Clostridium perfringens în apa din rețeaua de distribuție. A fost emis un mesaj RO-Alert pentru cei aproximativ 40.000 de oameni afectați. Criza din Curtea de Argeș și în câteva localități limitrofe durează de câteva luni de zile, în urma golirii lacului de acumulare de la Barajul Vidraru. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: DSP Prahova, anunț cu privire la apa tratată în stația ESZ Voila. Ce au arătat analizele microbiologice și care este situația în localitățile afectate ANPC a decis. Consumatorii din Breaza vor fi despăgubiți de Hidro Prahova S.A. pentru apa infestată de la robinete

Bogdan Ivan despre criza apei din Argeș: Nu avem în obiectul nostru de activitate furnizarea de apă potabilă sau nepotabilă

Întrebat despre criza apei din Argeș care afectează Curtea de Argeș și localitățile limitrofe de mai bine de trei luni, Ivan a spus: „ Ministerul Energiei se ocupă de capacități de producție a energiei din România. După cum vedeți, de proiecte de finanțare. Nu avem în obiectul nostru de activitate furnizarea de apă potabilă sau nepotabilă”.  Ministrul a mai anunțat că toate structurile din subordinea sa sunt disponibili să sprijine orice demers administrativ care poate contribui la rezolvarea situației. „Atât eu cât și colegii mei din Hidroelectrica suntem total al dispoziției și în sprijinul oricăror decizii administrative locale sau naționale pentru orice demers care poate să îmbunătățească orice probleme administrative la nivel național”, a declarat ministrul, joi, într-o conferință de presă.  Despre solicitarea formațiunii USR de a veni în Parlament pentru a da explicații în legătură cu situația respectivă, ministrul Energiei a spus: „De fiecare dată când sunt chemat în orice conjunctură, răspund oricărei întrebări fără nicio problemă”.  Acesta a spus că acțiunile care au dus la criza apei au fost realizate „cu avize din partea instituțiilor responsabile”. Potrivit acestuia, au avut loc mai multe întâlniri pentru a clarifica aspectele care țin de responsabilitățile directe ale Ministerului Energiei și pentru a sprijini eforturile administrației publice locale.

Continentele Pământului pierd apă dulce într-un ritm alarmant. Avertismentul Băncii Mondiale

Conform concluziilor, în fiecare secundă, continentele pierd un volum de apă dulce echivalent cu patru bazine olimpice, un fenomen care amenință securitatea alimentară, ecosistemele și stabilitatea economică globală, scrie Science Alert. Datele din spatele raportului Raportul Băncii Mondiale analizează modificările gravitaționale ale Pământului cauzate de deplasarea apei, completate cu date economice și de utilizare a terenurilor din ultimele două decenii. Cercetătorii au constatat că pierderea anuală medie de apă dulce de pe continente reprezintă aproximativ 3% din „venitul” net global din precipitații. În regiunile aride și semi-aride, pierderile ajung însă la 10%, afectând sever zone precum Asia de Sud. Zonele în care agricultura este principalul sector economic, precum Africa Subsahariană și Asia de Sud, sunt printre cele mai expuse. Conform raportului, șocurile de secetă reduc anual între 600.000 și 900.000 de locuri de muncă doar în Africa Subsahariană, afectând în special fermierii fără pământ și alte grupuri vulnerabile. Efectele se propagă și la nivel global, deoarece multe țări depind de importurile alimentare din regiunile aflate în proces de aridizare. Continentele Pământului pierd apă dulce, cu efecte dramatice asupra ecosistemelor Uscarea continentală crește frecvența și severitatea incendiilor de vegetație, mai ales în zonele cu biodiversitate ridicată. Cel puțin 17 dintre cele 36 de regiuni globale de biodiversitate, inclusiv Madagascar, părți din Asia de Sud-Est și Brazilia, prezintă o scădere constantă a disponibilității apei dulci și un risc crescut de incendii. Principala cauză a acestui fenomen este extracția excesivă a apelor subterane, un sector slab reglementat la nivel global. Pe fondul schimbărilor climatice, pe măsură ce solurile se usucă și ghețarii se retrag, presiunea asupra apelor subterane este în continuă creștere. Soluții propuse pentru agricultură Raportul arată că agricultura este responsabilă pentru 98% din amprenta globală a apei. Îmbunătățirea eficienței utilizării apei pentru 35 de culturi-cheie, precum grâul și orezul, ar putea economisi suficientă apă pentru a acoperi nevoile anuale a 118 milioane de persoane. Soluțiile includ tehnologii de irigație inteligente, utilizarea inteligenței artificiale, relocarea culturilor și politici mai stricte privind extracția apelor subterane.

După succesul moțiunii simple, Diana Buzoianu încearcă să-și salveze scaunul

Ministerul Mediului a supus Executivului spre aprobare obiectivul de investiții „Reabilitarea Bazinului de Apă Curată și a lucrărilor anexe pe râul Doftana, județul Prahova”. Este vorba de Bazinul de Apă Curată de la Voila, complex din care face parte și Barajul Paltinu, a cărui defecțiune a lăsat fără apă curentă 130.000 de oameni. Gândul a intrat în posesia acestui document. Diana Buzoianu a fost sancționată simbolic pentru gestionarea defectuoasă a crizei care a lăsat 100.000 de oameni din două județe, iar moțiunea simplă de luni inițiată de AUR a trecut, cu ajutorul PSD. Deși moțiunea nu a dus la demiterea efectivă a ministrei Mediului, ea constituie un puternic vot de blam în cadrul coaliției. Bazinul de Apă Curată (B.A.C) și lucrările conexe fac parte din Sistemul Hidrotehnic Voila (S.H. Voila), care asigură apa curată în caz de turbiditate crescută. Acestea   sunt în administrarea Administrației Naționale Apele Române București și operate de S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. Bazinul de Apă Curată a fost construit între anii 1982 – 1986 și pus în funcțiune în 1988 Potrivit notei de fundamentare, Priza Brebu și Bazinul de Apă Curată Lunca Mare au drept scop mărirea gradului de siguranță a Sistemului Hidrotehnic Prahova Teleajen ( S.H.P.T.), care asigură sursa de apă potabilă în Ploieşti și platforma industrială Brazi în perioadele critice de ape cu debite mărite și turbidități ridicate pe râul Doftana. Priza Brebu și Bazinul de Apă Curată Lunca Mare sunt lucrări pentru menținerea turbidității apei brute la valori optime în vederea tratării apei, până la depășirea perioadei de viitură. Bazinul de Apă Curată a fost construit între anii 1982 – 1986 și a fost pus în funcțiune din anul 1988. La scurt timp după darea în exploatare a bazinului, s-au înregistrat unele deficienţe de comportare, materializate prin deformaţii ale pereului de dale şi exfiltraţii. 9 img doc Potrivit documentului înaintat de Diana Buzoianu spre aprobarea premierului Bolojan, finanțarea obiectivului de investiții se realizează din fonduri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, din veniturile proprii ale Administrației Naționale ”Apele Române“, precum și din alte surse legal constituite. Bazinul de la Voila e în pericol de pierdere totală a capacității de stocare Reparaţiile repetate nu au rezolvat deficiențele de comportare, deformaţii şi exfiltraţii fiind înregistrate în continuare, în ultimii ani cu intensitate chiar mai mare. Situația existentă a impus ca din anul 2008 și până în prezent bazinul de apă curată să funcționeze cu restricții și anume: nivelul maxim al apei în bazin 479,00 mdM (față de cel proiectat – 480,20 mdM). Barajul de la Voila riscă să devină nefuncțional în viitorul apropiat. Foto: Salutfagaras.ro Expertizele din anii trecuți au evidențiat că deteriorările constatate pun în pericol integritatea structurală a bazinului și pot duce la pierderea integrală a capacității de stocare, se mai arată în document. În cadrul documentației de avizare a lucrărilor de intervenții, proiectul propune o serie de măsuri complexe. În final, oportunitatea investiției vizează: stoparea circulației apelor mineralizate cu săruri sulfatice din versantul drept către albia râului Doftana pe culoarul care subtraversează Bazinul de Apă Curată; refacerea etanșării pereului de pe taluzurile interioare și de pe radier; stoparea avariilor repetate ale conductei de aducțiune dintre la Bazinul de Apă Curată și Sistemul Hidrotehnic Voila; urmărirea tasărilor digurilor de contur prin executarea unui sistem de piezometre amplasate în zona cu deformații. Proiectul va genera noi locuri de muncă, se mai laudă Buzoianu Scopul lucrărilor de intervenție este de aducere a Bazinului de Apă Curată Lunca Mare la starea de siguranță normală. Nu în ultimul rând, impactul prognozat pe durata dezvoltării proiectului asupra mediului socioeconomic va fi pozitiv, căci vor fi create noi locuri de muncă pentru comunităţile locale în zona în care vor fi efectuate lucrările, se mai arată în document. În vederea adoptării de către Guvern a acestui proiect de act normativ s-a obținut avizul Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe nr. 55 din 9.12.2025 și al ministerelor interesate, se mai arată în documentul semnat de Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor. Inflație de politruci USR în funcțiile cheie din domeniul hidrografic, inclusiv la stația din Voila Mai mulți politicieni cu legături cu USR ocupă funcții publice direct responsabile de situația de la Paltinu. Astfel, 4 persoane apropiate de USR au funcții direct responsabile de problema care a lăsat 100.000 de oameni fără apă potabilă. Este vorba de secretara de stat pe probleme cu apa, directorul Apelor Române, de directorul tehnic ESZ Prahova și șeful stației de apă de lângă Paltinu. Sursa foto: Mediafax Foarte recent, ministrul Mediului, a declarat în exclusivitate pentru Cotidianul că ia în calcul chiar desființarea operatorului de apă ESZ din județul Prahova. Buzoianu acuză faptul că în județ sunt practicate printre cele mai mari prețuri la apă din întreaga țară, prețuri care ar fi influențate inclusiv de organizarea operatorului de apă. Însă, directorul tehnic al operatorului a fost propus chiar de USR. Totodată, șeful sistemului hidrotehnic din Voila este userist, scrie Cotidianul. „Specialiștii” USR provin din pepiniera de cadre. Deși partidul pledează pentru transparență, șefii Apelor au averile la secret Mihai-Cristinel Cheșcă este prezentat pe site-ul ESZ Prahova drept șef sistem hidrotehnic în cadrul companiei. Mai multe documente ale asociației confirmă faptul că acesta este șef al stației din Voila, numită inițial Paltinu. Stația din Voila este chiar stația de tratare de lacul Paltinu, locul unde s-a produs criza care a lăsat oameni din județele Prahova și Dâmbovița fără apă potabilă. Conform declarației de interese depusă de Cheșcă în 11 noiembrie 2024, la numirea în funcție, acesta este șeful USR Băicoi. El este și membru al biroului județean al USR Prahova. Directorul tehnic al ESZ Prahova a fost propus de USR București. Conform surselor Cotidianul, Răzvan Radu a fost propus în funcția de director tehnic al ESZ Prahova de USR București. Acesta nu are declarația de avere și nici declarația de interese publice pe site-ul eszph. Directorul Apelor Române, Florin Ghiță, a fost numit chiar de Diana Buzoianu. Deși USR a pledat mereu pentru transparență, acesta nu

Cu 100.000 de oameni fără apă și cu sistemul energetic în pericol, Diana Buzoianu dă vinapefakenews

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, spune că săptămână aceasta au existat mai multe campanii de fake news, care au creat panică în rândul oamenilor. Buzoianu a anunţat că se lucrează în minister la o analiză privind aceste dezinformări, iar raportul va fi trimis autorităţilor. Ministra caută vinovați în contextul în care 100.000 de oameni au rămas fără apă, iar sistemul energetic este în pericol.  Diana Buzoianu a declarat într-un interviu pentru Europa FM că incidentul de la Paltinu le-a demonstrat instituțiilor statului cât de vulnerabile sunt în fața fake news-ului. Aceasta a precizat că mai multe campanii de săptămâna aceasta, inclusiv una în care AUR a promovat ideea că barajele vor fi dărâmate, au avut ca scop destabilizarea instituțiilor. Reamintim că peste 100.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă potabilă. Întreruperea a avut loc după ce lacul de acumulare Paltinu a fost golit pentru lucrări, iar ploile torențiale au făcut imposibilă tratarea apei rămase. „În această săptămână au fost multiple campanii de fake news, care au creat panică în rândul populaţiei. Noi suntem acum la Ministerul Mediului într-o analiză a unui raport, care au fost ştirile care au fost generate, care au fost conexiunile între canalele care au promovat aceste fake news-uri şi vom da aceste rapoarte autorităţilor competente, pentru că, din punctul meu de vedere, este inclusiv un risc de securitate naţională, în momentul în care ai un incident de acest fel, să fie suprapus cu nişte informaţii false, cum a promovat de exemplu AUR, că urmează să fie dărâmate barajele. Crearea unei panici atât de mari pe acest subiect, într-un moment de criză, este clar o destabilizare a instituţiilor şi în mod evident este şi o încălcare a siguranţei naţionale”, a spus Diana Buzoianu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Diana Buzoianu anunță demiteri și demisii în Scandalul Apei. Nu și pe a ei Diana Buzoianu, minciuni peste minciuni. Ministrul știa de situația de la Paltinu. ESZ Prahova publică documentele și o amenință cu procese pe reprezentanta USR din Guvern

Preocupările președintelui și premierului în Criza Apei: sindrofii de 1 decembrie, campanie electorală și vizite externe. Nici Bolojan și nici Nicușor Dan nu s-au deplasat la locul dezastrului de la Paltinu. 100.000 de oameni cară apă cu bidoane și fac ba

Principalele preocupări ale celor mai importante două persoane publice din România – președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan nu au avut nicio legătură cu Criza Apei din România, în care 100.000 de oameni cară apă cu bidoane și fac baie în ligheane. Ambii au dat câte un mesaj de solidaritate, însă niciunul nu s-a deplasat la fața locului pentru a sta de vorbă cu oamenii care așteaptă la cozi să umple bidoane cu apă sau pentru a discuta cu autoritățile locale despre cum gestionează această criză majoră În schimb, premierul și președintele au petrecut 1 decembrie la Recepția de la Cotroceni, alături de vedete, oameni de afaceri și politici. Nicușor Dan și-a găsit timp și pentru o filmare electorală cu Cătălin Drulă, despre care autoritatea electorală spune că este ilegală într-un final, iar premierul Ilie bolojan a fost într-o vizită externă în Austria cu soția, probabil proaspăt căsătoriți. Gândul prezintă cele două Românii: cea a sindrofiilor și plimbărilor scumpe și cea reală. Pe 1 Decembrie 2025, România s-a împărțit în două lumi care nu s-au mai întâlnit până acum: „România Onestă”, trăită la Cotroceni, unde paharele de prosecco au prins reflexe aurii în luminile recepției, și România reală, care a stat la rând la cisterne, cu bidoane de apă în mâini și a așteptat o soluție care nu a mai venit. În timp ce președintele Nicușor Dan a pozat zâmbitor pe covorul roșu, iar politicienii apropiați lui au filmat clipuri electorale chiar în sediul Administrației Prezidențiale, peste 100.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă potabilă, după ce barajul Paltinu a ajuns într-o situație critică. Cotroceni, seara luxului într-o țară aflată în plină austeritate Recepția prezidențială din 1 Decembrie a arătat exact lumea în care trăiește conducerea statului: mese pline, deserturi tricolore, bufet cu brânzeturi, somon, pastramă și prosecco în pahare înalte. A fost prima recepție a președintelui Nicușor Dan, iar invitații au venit în număr record. A lipsit doar un singur lucru: conectarea cu realitatea În timp ce la Palat șampania se turna în ritm alert, în Prahova, oamenii scoteau apă tulbure din puțuri și se întrebau de ce statul nu a trimis nicio echipă la Paltinu. Nici președintele Nicușor Dan, nici premierul Ilie Bolojan nu au mers acolo. În mijlocul crizei, președintele Nicușor Dan a ales să transmită un mesaj emoționat…dar pentru victimele inundațiilor din Asia. Nimic despre cei 100.000 de români fără apă. Nicușor Dan, clip electoral pentru Drulă În aceeași seară, USR a publicat un clip cu Nicușor Dan și Cătălin Drulă, filmat chiar la Cotroceni. A fost seara în care șeful statului a părut mai preocupat de campania electorală a aliaților politici, decât de criza în care se afla o parte din țara pe care o conduce. „Explicația” pe care a oferit-o în privința clipului în care nu avea voie să apară, a fost simplă: nu știa că este filmat. În timp ce România reală stătea la cozi după apă, premierul era într-o vizită la Viena, cu soția Premierul Ilie Bolojan a fost, la rândul lui, absent din teren. Nu a mers la Paltinu, nu a ținut o conferință de presă. În schimb, a apărut de mână cu soția sa la Ambasada României din Viena. O vizită oficială cu aer de city-break, s-ar putea spune. „Aceeași soartă”, mandate diferite Ironia face că atât președintele Nicușor Dan, cât și premierul Ilie Bolojan și-au început mandatele sub același semn: inundații, victime, sate izolate, dar și absență totală din teren. În luna în care Nicușor Dan își preluase mandatul, Moldova se lupta cu viituri, casele din Broșteni erau acoperite de noroi și câteva familii își plângeau morții. Președintele nu ajunsese acolo. În schimb, transmisese mesaje „profund afectate” pe Facebook și anunțase că urmărea situația „în contact cu autoritățile”. Câteva zile mai târziu, plecase într-o vizită privată în Republica Moldova. În oglindă, premierul Ilie Bolojan a intrat în Palatul Victoria tot sub semnul crizei apei. Inundațiile de la Praid au măturat gospodării, drumuri și poduri, iar oamenii au așteptat ore în șir sprijinul autorităților. Premierul nu s-a dus nici acolo, deși zona era puternic afectată și localnicii aveau nevoie de o prezență fermă a statului. Acum, cu două zile înainte de alegerile pentru Primăria Generală, Bucureștiul fierbe pe sondaje, dezbateri și live-uri. Capitala trăiește deja febra votului, iar președintele Nicușor Dan rămâne ocupat cu dezvoltarea „României Oneste”. Între timp, în Prahova, oamenii au primit RO-Alert cu mesajul mult așteptat: se reia alimentarea cu apă…dar doar pentru igiena grupurilor sanitare. Traducere liberă: apa e bună doar pentru WC. AUTORUL RECOMANDĂ: 1 Decembrie 2025, ziua în care „România Onestă” a sfidat „România Reală”. În timp ce la Cotroceni a curs șampania, peste 100.000 de oameni din Prahova şi Dâmboviţa nu au apă potabilă. Sociolog: „Ne-a arătat exact această divizare a societății” „Chiolhanul austerității” de la Cotroceni! Cu ce bunătăți s-au delectat invitații lui Nicușor Dan, de Ziua Națională