România riscă o criză a datoriei publice. Consiliul Fiscal spune că efectele economice și sociale vor fi grave
Consiliul Fiscal avertizează că România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave, în lipsa corecției bugetare, conform economedia.ro. Datoria statului a urcat la aproape 60% din PIB în iulie 2025, față de 35% în aceeași lună din 2019. Afirmațiile instituției vin într-un context în care corecția bugetară a României are loc într-un mediu nefavorabil și tot mai incert. Consiliul Fiscal susține că o corecție bugetară de amploare nu poate fi realizată fără să fie afectate negativ veniturile oamenilor și încasările firmelor. Potrivit instituției, corecția macroeconomică este absolut necesară, date fiind dimensiunea deficitului bugetar, costul finanțării deficitului bugetar și al refinanțării datoriei publice. De asemenea, Consiliul arată că economia țării, deși a avut progrese în numeroase domenii, a avut o evoluție nesustenabilă, mai ales în ultimii ani și spune că în lipsa măsurilor de corecție din acest an, deficitul bugetar ar fi depășit 9% din PIB. „În lipsa corecției bugetare, România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave. Afirmația că ajustarea deficitului bugetar duce la o criză economică omite că România nu poate perpetua deficite de cca. 9% din PIB, că se poate ajunge la o criză a datoriei publice”, arată instituția. Ce înseamnă criza datoriei suverane O criză a datoriei suverane apare atunci când o țară nu mai este capabilă să-și plătească datoriile pe care le-a acumulat sau atunci când investitorii internaționali cred că există un risc ridicat ca respectiva țară să nu-și poată îndeplini obligațiile financiare viitoare. Guvernul Bolojan a revizuit ținta de deficit cash și European System of Accounts (ESA) pentru acest an la 8,4% din PIB, un nivel considerat ambițios și realizabil în evaluările Consiliului Fiscal. Instituția atrage atenția că începerea corecției bugetare și reformele din PNRR sunt esențiale pentru ca România să aibă acces la fonduri europene. Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României o reprezintă nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale, care în 2024 au însumat doar 28,7% din PIB, mult sub media Uniunii Europene de 40,1% și sub nivelul vecinilor din Ungaria. Consiliul Fiscal spune că o colectare mai bună este o chestiune de siguranță națională și că reducerea evaziunii fiscale este obligatorie, dar precizează că ajustarea deficitului nu poate avea loc doar prin tăieri de cheltuieli. Instituția subliniază faptul că această corecţie va fi de durată şi va avea nevoie de mai mulţi ani pentru a fi finalizată. RECOMANDAREA AUTORULUI:
România riscă o criză a datoriei publice. Consiliul Fiscal spune că efectele economice și sociale vor fi grave
Consiliul Fiscal avertizează că România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave, în lipsa corecției bugetare, conform economedia.ro. Datoria statului a urcat la aproape 60% din PIB în iulie 2025, față de 35% în aceeași lună din 2019. Afirmațiile instituției vin într-un context în care corecția bugetară a României are loc într-un mediu nefavorabil și tot mai incert. Consiliul Fiscal susține că o corecție bugetară de amploare nu poate fi realizată fără să fie afectate negativ veniturile oamenilor și încasările firmelor. Potrivit instituției, corecția macroeconomică este absolut necesară, date fiind dimensiunea deficitului bugetar, costul finanțării deficitului bugetar și al refinanțării datoriei publice. De asemenea, Consiliul arată că economia țării, deși a avut progrese în numeroase domenii, a avut o evoluție nesustenabilă, mai ales în ultimii ani și spune că în lipsa măsurilor de corecție din acest an, deficitul bugetar ar fi depășit 9% din PIB. „În lipsa corecției bugetare, România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave. Afirmația că ajustarea deficitului bugetar duce la o criză economică omite că România nu poate perpetua deficite de cca. 9% din PIB, că se poate ajunge la o criză a datoriei publice”, arată instituția. Ce înseamnă criza datoriei suverane O criză a datoriei suverane apare atunci când o țară nu mai este capabilă să-și plătească datoriile pe care le-a acumulat sau atunci când investitorii internaționali cred că există un risc ridicat ca respectiva țară să nu-și poată îndeplini obligațiile financiare viitoare. Guvernul Bolojan a revizuit ținta de deficit cash și European System of Accounts (ESA) pentru acest an la 8,4% din PIB, un nivel considerat ambițios și realizabil în evaluările Consiliului Fiscal. Instituția atrage atenția că începerea corecției bugetare și reformele din PNRR sunt esențiale pentru ca România să aibă acces la fonduri europene. Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României o reprezintă nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale, care în 2024 au însumat doar 28,7% din PIB, mult sub media Uniunii Europene de 40,1% și sub nivelul vecinilor din Ungaria. Consiliul Fiscal spune că o colectare mai bună este o chestiune de siguranță națională și că reducerea evaziunii fiscale este obligatorie, dar precizează că ajustarea deficitului nu poate avea loc doar prin tăieri de cheltuieli. Instituția subliniază faptul că această corecţie va fi de durată şi va avea nevoie de mai mulţi ani pentru a fi finalizată. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Va declanșa plecarea Carrefour un val de exit-uri în România?
Luna trecută, o veste surprinzătoare a bulversat piața: gigantul francez Carrefour – primul mare retailer internațional care s-a lansat în țara noastră, cumulând așadar 24 de ani de prezență continuă – intenționează să se retragă din România. După anunțul Carrefour, mai multe companii internaționale își reconsideră strategia pe plan local, analizând retragerea totală din România sau vânzarea operațiunilor sub diferite forme (francize, fuziuni, co-branding, listare de active). Economiștii avertizează că în domenii economice cheie precum retail, energie, auto, producție și servicii financiare, schimbările economice globale din 2025 – accentuate și de măsurile de austeritate locale impuse de guvernanți -, împing corporațiile către piețe mai stabile. Lanţul francez de supermarketuri Carrefour se pregătește să vândă magazinele din România (detalii AICI), în acest sens mandatând banca – de asemenea franceză – BNP Paribas să îi caute un cumpărător. Potrivit presei franceze, mișcarea din România nu este singulară, gigantul intenționând să iasă și de pe piețele din Polonia și Argentina. Între timp, au intrat în cursă mai mulți potențiali investitori pentru preluarea afacerii din România, inclusiv fondatorii Dedeman, frații Pavăl, dar și grupul polonez Zabka, deținătorul brandului Froo. Cifre de manual, însă Carrefour a decis că filiala sa din România nu mai este rentabilă O simplă privire la datele statistice arată un nivel impresionant al afacerii francezilor, și o creștere a vânzărilor în primele 9 luni ale anului. Rețeaua Carrefour din România avea, la sfârșitul lunii septembrie 2025, 458 de magazine, dintre care 55 hipermarketuri, 188 supermarketuri, 187 magazine de proximitate și 28 de magazine de tip soft discount. Grupul francez a raportat vânzări consolidate de 22,6 miliarde de euro în al treilea trimestru al acestui an, în creștere cu 2,1% în termeni comparabili față de același trimestru din 2024. După primele 9 luni, vânzările grupului au crescut cu 3,3%, la 67,2 miliarde de euro. Se pune așadar întrebarea ce motive are Carrefour pentru a părăsi țara noastră? Potrivit analiștilor economici, miza în retail este una semnificativă pe piața autohtonă, context care îngrijorează inclusiv Consiliul Concurenței. „Începe să ne îngrijoreze că unii devin prea puternici în piață. De aici problemele noastre pe comerț. În trecut nu vedeam atâtea probleme la fuziuni pe zona de comerț alimentar. Acum începem să vedem probleme”, a spus Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, pentru termene.ro. Tot anul acesta, piața a fost martora unei alte achiziții majore, prin cumpărarea rețelei de magazine Profi (de la Profi Rom Food și fondul de investiții MidEuropa) de către grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image și Shop&Go. O afacere atât de mare încât Consiliul Concurenței a obligat Ahold Delhaize să vândă 82 de unităţi Profi şi 5 magazine Mega Image către altă entitate, cumpărător fiind în final retailerul român Anabella. Schimbările economice globale, concurența acerbă, dar și recesiunea economică din România facilitează plecarea marilor companii străine Specialiștii avertizează că în domenii economice cheie precum retail, auto, energie, producție și servicii financiare, schimbările economice din anul 2025 împing corporațiile către piețe mai stabile, cu marje mai mari și costuri mai predictibile comparativ cu România. Piețe precum România, Ungaria și Bulgaria sunt analizate la pachet, pentru că au devenit dificil de operat simultan, cu reguli fiscale, comerciale și de politici publice în permanentă schimbare. Primul semnal a fost dat chiar de cea mai concurențială piață, cea de retail, unde Carrefour înfruntă o competiție redutabilă, de nivelul unor alți giganți precum Kaufland, Lidl, Auchan sau Penny, dar și jucători autohtoni în plină dezvoltare precum lanțul La Cocoș. Sursa Foto: Hepta Plecarea Carrefour a luat prin surprindere publicul, deși specialiștii din retail anticipau un astfel de scenariu încă din 2024. Totuși, decizia a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât s-a produs la relativ puțin timp după achiziționarea de către grupul francez a unui alt mare retailer, originar tot din Franța, respectiv Cora. Cauzele sunt multiple și au un efect cumulat: marje de profit mici, concurența tot mai mare, costuri mari de logistică, presiunea fiscală crescută odată cu pachetul de măsuri fiscale ale Guvernului Bolojan, precum și plafonările succesive de prețuri. În acest context, extinderea nu a mai părut profitabilă în planurile de dezvoltare ale retailerului francez. Competiție pe viață și pe moarte în retail. După Carrefour, alți mari jucători își reconsideră poziția. Exit gradual în 2025-2026 În consecință, după decizia Carrefour, mai mulți retaileri internaționali analizează serios posibile decizii de reconfigurare a afacerii sau de repoziționare pe piață. Surse din zona consultanței susțin că se negociază intens pentru vânzări parțiale de portofolii, francizare sau listări de active. Așadar, analiștii confirmă scenariul unui exit gradual în 2025–2026 pentru lanțurile europene care nu dețin o poziție dominantă pe piață. Însă, acest proces nu înseamnă automat retragere imediată, ci pregătirea terenului pentru fuziuni, francizări, listări de active, consolidări sau co-branding. Potrivit celor mai recente estimări, piața românească de retail modern a realizat, în 2024, o cifră de afaceri de circa 150 de miliarde de lei (aproximativ 30 de miliarde de euro). Schimbări esențiale în strategia marilor retaileri internaționali Analistul economic Adrian Negrescu a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că planurile Carrefour vin într-un context mai larg dependent de criza economică globală, de dinamica pieței de consume europene, dar și de marja de profit în scădere de pe piața din România, stimulată de concurența tot mai mare și măsurile fiscale ale ultimelor guverne (în special ale premierilor Ciolacu și Bolojan). ”Carrefour, ca și alți mari retaileri internaționali, își reconsideră pozițiile internaționale pe fondul schimbărilor semnificative din piețele de consum europene. România nu este prima și ultima țară în care retailerii francezi se gândesc la o strategie, ori de exit ori de reconfigurare a afacerii. Să nu uităm că din România au mai plecat retaileri străini doar prin prisma modului în care și-au reconfigurat afacerile. Când vorbim de retail, vorbim în primul rând de presiunea câștigului, care în multe situații din păcate, cel puțin în ultimii ani, generează schimbări fundamentale în modul în care aceste multinaționale acționează în piețele în care au intrat în ultimii 20-30 de ani. În plus, România se confruntă cu o recesiune economică severă,
Marii câștigători ai CRIZEI economice. Companiile care au sfidat măsurile lui Bolojan. Economist: E vremea rechinilor
Orice criză ascunde o oportunitate, ne spun speakerii motivaționali. Experții economici sunt de aceeași părere, astfel că există și domenii care au profitat de măsurile de austeritate draconice decise de Guvernul Bolojan. Companiile care au plusat în acest an de criză economică au avut o spectaculoasă creștere a afacerilor. Economia continuă să resimtă din plin efectele pachetelor fiscale ale Executivului condus de Ilie Bolojan: inflație galopantă, creșterea taxelor și impozitelor, a salariului minim pe economie și a costurilor operaționale ale companiilor. Număr record de companii intrate în insolvență, în anul austerității Experții avertizează că lanțurile economice sunt expuse unui mare risc în mai multe domenii, de la comerț la transporturi și construcții, scrie Profit.ro. Doar în primele 5 luni ale anului au intrat în insolvenţă aproape 2.800 de firme, o cifră uriașă, care arată dimensiunile recesiunii economice. Potrivit celor mai recente date, din septembrie 2025, numărul dosarelor de insolvență a crescut aproape de marja de 1.000, în creștere față de luna august, și cu 63% peste nivelul aceleiași perioade a anului 2024. Sursă foto: Pixabay Ținând cont și de factorii regionali, presiunea fiscală și dificultatea cu care firmele mici, în special, s-au adaptat creșterii impozitelor pe profit și pe cifra de afaceri, multe companii românești se confruntă cu o agravare a situației, arată datele platformei de analiză financiară RisCo.ro. „Economia românească merge cu frâna de mână trasă” Într-un comentariu în exclusivitate pentru Gândul, expertul economic Adrian Negrescu a detaliat cauzele pentru care companiile, în special cele cu capital românesc, sunt foarte expuse crizei economice. „Economia românească merge cu frâna de mână trasă. Companiile sunt afectate tot mai mult de cadrul fiscal, de costurile din ce în ce mai mari la utilități – în special curentul electric – și de lipsa unor măsuri concrete menite să tempereze inflația, care este cea mai mare problemă în momentul de față pentru majoritatea companiilor românești. Cei care suferă acum sunt companiile blocate financiar, care s-au expus prea mult în această perioadă, nu au anticipat evoluția cursului, creșterea inflației, de măsurile fiscale. N-ar trebui să ne facem iluzii că suntem pe linia de plutire, în multe sectoare resimțim efectele unei recesiuni economice din ce în ce mai puternice”. Logistica și infrastructura sunt marii câștigători ai crizei Totuși, în pofida acestui tablou pesimist, există și companii înfloritoare. În viziunea analistului economic Adrian Negrescu, companiile cu fler și curaj au profitat de domeniile unde protagoniștii nu au știut să se adapteze recesiunii. În consecință, au injectat masiv capital și au speculat oportunitățile existente pe piață. „Multe dintre companii s-au adaptat acestor vremuri, anticipând aceste evoluții economice. Și-au restructurat activitățile, în acest moment au renunțat la pedala de frână și apasă puternic pe accelerație. Sunt tot mai multe șanse, mai ales în zona de logistică și depozitare, unde din ce în ce mai mulți antreprenori privesc cu optimism criza economică. Pentru unii e o perioadă plină de provocări, pentru alții una de oportunități. Se știe foarte bine că în astfel de perioade reușești să dezvolți business-uri, să câștigi cote de piață cum nu poți într-o perioadă de creștere economică. Se fac investiții ca niciodată în ultimii 5 ani Cred că e o perioadă în care adevărații manageri reușesc să-și salveze companiile, să le repună pe un cadru economic stabil. Cei care închid sunt cei care nu au reușit să anticipeze soluțiile salvatoare. Da, economia suferă, din cauza blocajului financiar, dar aceste lucruri puteau fi anticipate. Cei care se lamentează că o duc rău, din punctul meu de vedere n-au făcut un minim de demers pentru a-și proteja firma, a-și reduce expunerile și a căuta soluții pemtru a trece de perioada aceasta de criză pe care o anticipam cu toții. Fac un studiu pentru Sierra Quadrant și pot să vă spun că e o perioadă foarte bună pentru anumite sectoare de economie. Se fac investiții în logistică și infrastructură cum n-au mai fost în ultimii 5 ani. Atât capital românesc, cât și străin. Cine investește acum intră pe niște nișe de piață în care au dispărut firmele slab capitalizate, companiile care n-au știut să se adapteze. E vremea rechinilor”, a explicat expertul economic pentru Gândul. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Anul austerității pune pe butuci industria românească. În 2025 s-au închis fabrici emblematice, număr dublu de ȘOMERI față de 2024. Economist: În 2026 va fi adevăratul examen al Guvernului Adevăratele scumpiri se vor vedea la anul. Ce ne așteaptă în 2026
Când ar putea crește pensiile și salariile bugetarilor
Odată cu implementarea pachetului de măsuri fiscale decise de Guvernul Bolojan prin asumarea răspunderii, traiul de zi cu zi al românilor are de suferit. Însă, cel mai mult sunt afectați pensionarii și bugetarii, ale căror venituri au fost plafonate până la sfârșitul lui 2026. Premierul Ilie Bolojan a dat un răspuns clar la întrebarea care stă pe buzele acestor categorii: când sunt șanse să crească din nou pensiile și salariile. Întrebat de jurnalistul Prima TV dacă sunt șanse, chiar și într-un orizont mai lung de timp, ca pensiile și salariile românilor să revină pe creștere, premierul a subliniat că, cel puțin până la sfârșitul anului viitor, s-a decis plafonarea pensiilor și salariilor bugetarilor. Pensiile și salariile vor crește doar când vom ajunge la 6% deficit Totuși, a completat Ilie Bolojan, dacă deficitul va scădea la 6%, vor exista bazele pentru ca acestea să crească. În ecuație un rol important îl joacă și inflația, a mai observat premierul. INS: deficitul comercial a scăzut cu 15,5% în ianuarie 2024 / Sursa FOTO: wikimedia.org „Conform deciziilor luate, până la sfârșitul anului 2026 salariile și pensiile au fost plafonate. Dacă la final de 2026, România se va apropia de un deficit de 6%, atunci vor fi condiții ca salarizarea și pensiile să fie majorate pe baza unui calcul care ține cont de rata inflației, capacitatea de a suporta aceste creșteri în variantă sustenabilă”. Economia reală nu mai poate suporta excesele În caz contrar, a mai punctat fostul președinte interimar, orice creștere a pensiilor și salariilor ar distorsiona și mai tare economia țării. „Toate dezechilibrele sunt invalidate de economia reală. Prin măsurile acestea arătăm că economia nu poate suporta lucrurile pe care le-am decis”. RECOMANDĂRILE AUTORULUI La BILANȚUL celor 100 de zile, vezi ce a răspuns premierul Bolojan la întrebarea Gândul: Ați folosit de multe ori termenul de echitate. Unde mai este echitatea, domnule premier, dacă ați tăiat bani de la mame, pensionari, studenți și, în schimb, ne împrumutăm cu 17 miliarde de euro prin programul SAFE pentru cheltuieli cu înarmarea?
Concedierile din mediul privat în prima jumătate a anului 2025, cu 30% mai mari decât anul trecut. Vor urma disponibilizări și în rândul bugetarilor
Concedierile în prima jumătate a anului 2025 au fost cu 30% mai mari decât anul trecut, în mediul privat. Valul de concedieri de la privat va fi urmat de concedieri în sistemul public, transmite Antena 3 CNN. Specialiștii din piața muncii trag un semnal de alarmă: concedierile nu se vor opri aici, ci vor continua. Tot mai multe companii vor continua să-și reducă cheltuielile din cauza scumpirilor din acest an. Din ianuarie până în iulie 2025, circa 1.000 de persoane au fost concediate la fiecare lună. Total concedieri colective: 7.068 de persoane Din sectorul industrial, auto, fabrici, echipamente: 4.727 de persoane Servicii și birouri: 527 de persoane Comerț: 287 de persoane Transporturi și logistică: 352 de persoane Construcții: 102 de persoane Cei mai mulți angajați concediați lucrau în București și în județele Prahova, Constanța, Timișoara și Caraș-Severin. În cadrul agențiilor AJOFM sunt 30.000 de locuri vacante. (Sursa: ANOF) Motivele? Unele companii au falimentat, altele și-au relocat sediile în țări cu taxe mai mici și forță de muncă mai ieftină. În străinătate, multe companii din IT au făcut concedieri după ce au recurs la automatizare în urma revoluției tehnologiilor cu inteligență artificială. Nici angajații de la stat nu scapă. Este de așteptat ca Guvernul Bolojan să ia o decizie privind concedierea a 13.000 de bugetari cu performanță scăzută. Sursa Video: Antena 3 CNN Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă:Se clatină OMV Petrom. Filiala din România a gigantului petrolier va fi cea mai afectată de concedieri colective
Piețele românești, mai pline de roșii! Inspectorii le verifică dacă conțin pesticide peste limita legală
Piețele românești sunt tot mai pline de roșii românești cultivate în sere. Inspectorii verifică dacă legumele conțin pesticide mai mult decât limita legală și dacă au fost crescute forțat. Inspectorii fitosanitari au început controalele în piețe încă de dimineață și au verificat actele producătorilor și ale comercianților, prelevând probe pentru analizele de laborator. Controalele au vizat doar roșiile românești, nu și pe cele din import. Autoritatea Națională Fitosanitara are atribuții doar în ceea ce privește legumele, fructele și cerealele din producția internă. Agricultorii recunosc că folosesc pesticide, dar susțin că respectă limitele legale. Ce riscă producătorii care vând roșii cu pesticide Potrivit legilor, producătorii care încalcă legea riscă amenzi între 250 de lei și 3.000 de lei, în funcție de mărimea lotului. De asemenea, marfa le este confiscată. Romeo Șoldea, director general, Autoritatea Naţională Fitosanitară, a declarat pentru TVR.: „Amenzile sunt mici, pentru că legislația este neactualizată de foarte mult timp. Vrem să le indexăm cel puțin cu rata inflației la nivelul anului 2025.Analizele făcute după o serie de controale din toamna trecută au evidențiat în unele cazuri conținut de pesticide peste limita legală”. O problemă majoră pe care o întâmpină inspectorii fitosanitar sunt roșiile descoperite cu pestice peste limita admisă. Identificarea originii mărfii se dovedește a fi o provocare pentru a descoperi producătorul real. Și asta pentru că documentele de proveniență nu sunt completate corect de fiecare dată. De la începutul anului 2025, inspectorii fitosanitari au prelevat peste 1.500 de probe de fructe, legume și cereale din producția internă și mai puțin de 1% au avut depășiri ale limitei admise de pesticide. După roșii, inspectorii fitosanitari vor începe controalele la caise, piersici și struguri. Beneficiile consumului de roșii Roșiile au o serie de beneficia importante pentru sănătate. Din punct de vedere botanic specialiștii spun că planta este un fruct, iar atunci când este preparată este o legumă. Roșiile sunt o sursă importantă de licopen, un puternic antioxidant. Antioxidantul este corelat cu numeroase proprietăți pentru organism, precum reducerea riscului de boli de inimă și cancer. De asemenea, nutriționiștii recomandă roșiile pentru că sunt o sursă importantă de vitamina C. Citește și: Ce să plantezi lângă roșii pentru a avea un gust mai bun. Planta te ajută să obții o recoltă bogată și delicioasă Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Internetul profețește marea criză economică. De la Lady Gaga la conserve și teniși vintage, rețelele sociale detectează recesiunea
Pe rețelele sociale, orice gest, tendință sau revenire culturală poate deveni semnul unei crize economice iminente. De la hiturile noi ale lui Lady Gaga până la adidașii până la genunchi, internetul glumește, dar cu o anxietate reală în fundal: se apropie o nouă recesiune? Recesiunea, în format meme Nouă muzică de la Lady Gaga? „Indicator de recesiune.” Tenisi vintage până la genunchi? Semn clar că lucrurile o iau razna. Reduceri masive la conserve? Fără îndoială, e criză. Sau cel puțin asta ne spun utilizatorii rețelelor sociale, unde fiecare semn cultural este interpretat ironic ca un preambul al colapsului economic. Fenomenul a explodat în mediul online: orice eveniment care amintește de criza din 2008 sau care semnalează dorința de economisire, revenirea unor trenduri vechi sau pur și simplu o schimbare de „vibe” este catalogat drept semn că vine prăpădul financiar. Nu contează că economia nu este oficial în recesiune – ceea ce contează este percepția colectivă. Iar această percepție e alimentată de o combinație de umor, frică și neputință. Sub glumele aparent inocente, există o tensiune socială profundă. Oamenii simt că ceva e în neregulă, că situația se poate deteriora rapid. Și, neputând schimba mersul lucrurilor, preferă să râdă de ele. Când râsul devine mecanism de supraviețuire Psihologii și sociologii susțin că, în fața incertitudinii, umorul devine un mecanism de apărare. Profesorul Dustin Kidd de la Temple University explică: „Cu cât lucrurile devin mai serioase, cu atât ne bazăm mai mult pe umor pentru a le face față”, scrie CNN. Acest comportament nu este nou – sitcomuri, emisiuni de satiră și acum rețelele sociale oferă un spațiu colectiv pentru procesarea anxietății. Exemplele abundă. În plină criză a asigurărilor de sănătate, rețelele s-au umplut de glume despre „gânduri și rugăciuni în afara rețelei”. În perioada măsurilor dure anti-imigrație, utilizatorii TikTok ironizau ideea de „autodeportare”. Acum, în fața unui posibil colaps economic, fiecare trend – cât de banal – devine un semn ironic al sfârșitului financiar. Recesiunea devine astfel un meme colectiv, un semnal de fum lansat de generații care simt că nu mai au control: „Hei, e cineva bine acolo?” Dacă răspunsul este „nu”, măcar știm că nu suntem singuri. Glumele care pot provoca realitatea Dincolo de aspectul comic, există și un efect pervers: aceste glume pot deveni profeții autoîmplinite. Dacă destui oameni încep să creadă că vine criza, comportamentele lor economice se schimbă. Se reduc cheltuielile, se opresc investițiile, se intră în modul „panică” – exact ceea ce poate adânci o recesiune reală. Acest fenomen nu este nou. Economistul Alan Greenspan propunea în trecut „indicele chiloților bărbătești”: dacă bărbații cumpără mai puțini chiloți, înseamnă că se pregătesc de criză. Azi, acel indicator a fost înlocuit cu TikTok-uri despre conserve, haine second-hand și sfaturi de supraviețuire financiară de la milenialii care au trăit prăbușirea din 2008. Autoarea Kyla Scanlon rezumă perfect starea generală: „Memele sunt un fel de test. Întreabă: sunteți și voi speriați? Și răspunsul, adesea, este un da colectiv – dar în glumă.” Totul devine o glumă când nimic nu mai contează Într-o lume dominată de crize suprapuse – climă, automatizare, locuințe inaccesibile – oamenii par să fi ajuns la concluzia amară că „nimic nu mai contează”. Iar când simțul controlului dispare, totul devine material de meme. Pe de altă parte, nu toți s-au resemnat. Pe lângă glumele despre recesiune, apar și tutoriale serioase: cum să-ți cultivi legume, cum să gătești ieftin, cum să-ți restructurezi bugetul. Însă chiar și aceste sfaturi sunt adesea ambalate ironic, pentru a fi mai digerabile. Concluzia? Internetul râde, dar cu frică. În spatele fiecărui TikTok despre Lady Gaga ca „semn al colapsului economic” se află o realitate mai puțin amuzantă: o lume în care anxietatea e endemică și umorul este, poate, ultimul mod prin care ne păstrăm speranța.