Guvernul Siegfried Mureșan: Lista completă a miniștrilor propuși
Premierul desemnat Siegfried Mureșan și-a prezentat vineri, 25 septembrie, lista completă de miniștri care vor face parte din Guvernul său, în cazul în care acesta va fi învestit de Parlament. Dintre cele 16 ministere, șapte sunt ale PNL, cinci ale USR, trei ale UDMR, iar unul dintre ele îi revine unui ministru independent. Este vorba de Ministerul Justiției, care va fi condus de fosta judecătoare Andrea Chiș, susținută de toate cele trei partide. De asemenea, câte un ministru de la fiecare partid va ocupa și funcția de viceprim-ministru. Loading … Mai mult de jumătate dintre miniștrii lui Siegfried Mureșan au fost și în Guvernul demis al lui Bolojan Europarlamentarul a anunțat, printr-o postare pe pagina personală de Facebook, lista oficială a celor 16 miniștri care vor face parte din următorul Executiv cu puteri depline, în cazul în care va trece de votul Parlamentului. Pe lângă cele 16 nume, Mureșan a menționat și persoana care va ocupa funcția de Secretar general al Guvernului, cu rang de ministru. Este vorba de inginerul Dan Reșitnec, din partea USR. Ministerul Afacerilor Interne și viceprim-ministru: Mircea Abrudean (PNL) Minsiterul Apărării Național și viceprim-ministru: Radu Miruță (USR) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și viceprim-ministru: Tanczos Barna (UDMR) Ministerul Justiției: Andrea Chiș (independentă) Ministerul Finanțelor: Alexandru Nazare (PNL) Ministerul Afacerilor Externe: Oana Țoiu (USR) Ministerul Sănătății: Oana Gheorghiu (PNL) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: Cătălin Drulă (USR) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Cseke Attila (UDMR) Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: Raluca Turcan (PNL) Minsiterul Investițiilor și Proiectelor Europene: Dragoș Pîslaru (PNL) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Irineu Darău (USR) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: Diana Buzoianu (USR) Ministerul Energiei: Sebastian Burduja (PNL) Ministerul Culturii: Bulcsu Koppany Ötvös (UDMR) Ministerul Educației și Cercetării: Mihai Dimian (PNL) Secretar general al Guvernului, cu rang de ministru: Dan Reșitnec (USR) În afară de Mircea Abrudean, Cătălin Drulă, Andrea Chiș, Raluca Turcan, Sebastian Burduja, Bulcsu Koppany Ötvös și Dan Retișnesc, toți au făcut parte, într-o formă sau alta, din Guvernul condus de Ilie Bolojan și demis la începutul lunii mai. Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax „Am propus oameni competenți, serioși și pregătiți să își asume responsabilitatea” / „Mâine facem următorul pas” „Aceasta este echipa cu care mergem în fața Parlamentului României. Am propus pentru fiecare minister oameni competenți, serioși și pregătiți să își asume responsabilitatea guvernării. Avem în față multă muncă. Oamenii așteaptă de la noi rezultate concrete, iar fiecare ministru are obiective clare și știe ce are de făcut pentru a le obține. Mâine depunem programul de guvernare și lista Guvernului și facem următorul pas pentru învestirea unui Guvern stabil și pregătit să înceapă munca din prima zi”, a scris Siegfried Mureșan în postarea publicată pe Facebook. Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax Surpriza USR : Cătălin Drulă, în madatul căruia nu s-a inaugurat niciun km de autostradă, se întoarce chiar la Transporturi Cea mai mare surpriză din Guvernul Mureșan vine de la USR. A fost readus în prim-plan Cătălin Drulă, propus la Ministerul Transporturilor. Este vorba de același omu căruia i se mai spunea și ,,zero kilometri’’, aluzie la faptul că, în mandatul său din perioada decembrie 2020 – septembrie 2021, nu s-a construit niciun kilometru de autostradă. „Am demonstrat că putem guverna altfel: cu rezultate, nu cu promisiuni. Miniștrii USR au livrat reforme pe care România le aștepta de ani de zile, iar votul de astăzi le reconfirmă mandatul. Intrăm în Guvernul Mureșan cu un obiectiv simplu: banii publici bine gestionați și un trai mai bun pentru fiecare român”, a declarat președintele USR, Dominic Fritz. Cătălin Drulă, propus de USR ca ministru al Transporturilor Aripa conservatoare din PNL, care a cerut susținere pentru Mureșan, „decapitată” complet de Ilie Bolojan Pe de altă parte, în lista propusă de liberali se află doar nume care fac parte din aripa partidului care îl susține pe liderul Ilie Bolojan. Niciunul dintre „disidenții” din grupul conservator al liberalilor – care i-au îndemnat pe parlamentari să voteze Guvernul Mureșan – nu a fost inclus în schema de guvernare. De asemenea, membrii Biroului Politic Național al PNL au validat în unanimitate programul de guvernare prezentat de europarlamentarul desemnat pentru a forma următorul Executiv cu puteri depline.
Iașul a rămas fără finanțare pentru noul stadion și Sala Polivalentă. Anunțul ministrului Dezvoltării
Iașul nu are, în acest moment, bani asigurați pentru construirea noului stadion și a Sălii Polivalente. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat, în timpul vizitei la Iași, în ce stadiu se află cele două proiecte și ce trebuie făcut pentru ca investițiile să poată merge mai departe. Stadionul a fost scos de pe lista CNI Problemele sunt mai mari în cazul stadionului. Ministerul Dezvoltării a transmis că Stadionul Municipal Iași nu mai apare pe lista proiectelor Companiei Naționale de Investiții (CNI). Proiectul fusese trecut inițial pe o listă de proiecte care urmau să fie analizate pentru finanțare. Primăria Iași nu a făcut însă, în termenul stabilit, demersurile necesare pentru reconfirmarea proiectului. Din acest motiv, stadionul a fost scos de pe listă. Primăria poate cere din nou ca proiectul să fie introdus pe lista CNI. Acest lucru nu înseamnă însă că finanțarea este asigurată. Ministrul Dezvoltării a spus că, în acest moment, în România sunt nouă stadioane aflate în construcție. Cele mai multe dintre ele sunt abia la începutul lucrărilor. „Astăzi sunt în construcție 9 stadioane, marea lor majoritate sunt în perioadă de început. Dacă se găsesc soluții financiare, sigur, se pot include și construcții de alte stadioane”, spune Cseke Attila. Ministrul a transmis că susține construirea de baze sportive, deoarece acestea sunt importante nu doar pentru sportivi, ci și pentru comunitățile în care sunt realizate. Cseke Attila s-a declarat un susținător al necesității construirii infrastructurii sportive, „pentru că sportul este un fenomen, și nu doar unul pentru sportivi, ci e și unul social și, dacă vreți, și al comunității locale”. Pentru astfel de investiții, autoritățile locale trebuie să asigure și o parte din bani, ministrul amintind de o cofinanțare de 25%. Sala Polivalentă poate merge mai departe Situația Sălii Polivalente este diferită. Proiectul nu a fost abandonat, însă procedura prin care trebuia desemnat constructorul s-a blocat. Documentația a fost refăcută, iar proiectul trebuie să treacă din nou prin Guvern pentru aprobarea unor indicatori actualizați. „Este o investiție aprobată la nivel guvernamental, care știți bine că s-a blocat în etapa de achiziție din diverse probleme ce țin de criterii obiective. S-a refăcut documentația, domnul primar Mihai Chirica și-a asumat să scoată investiția la licitație pe baza acestei documentații și, dacă s-ar încheia contractul de lucrări, în prima perioadă să aducă o cofinanțare”, a declarat Cseke Attila. Practic, Primăria Iași trebuie să scoată din nou proiectul la licitație. În paralel, Guvernul trebuie să aprobe noile costuri și date tehnice ale investiției. Abia apoi poate fi stabilită finanțarea de la bugetul național. Primarul Mihai Chirica a criticat în ultimele zile situația proiectelor sportive ale Iașului și faptul că orașul nu a primit finanțare, în timp ce alte localități au proiecte de stadioane în lucru. „Pentru un motiv extraordinar, care a apărut peste noapte, un fel de CCR pentru Dominic Fritz: nu se numesc complexuri sportive. Nu contează dacă acolo (în șesul Bahluiului, n.r.) pasc vacile acum, ele trebuiau să se numească complexuri sportive, că în sălile polivalente nu se face sport, dar pe stadioane se face sport. Dacă voiau să facă ceva corect, făceau corect. Avem proiect matur, care a trecut printr-o procedură de achiziție, la CNI, care poate fi actualizat”, a declarat primarul. Chirica a reclamat și lipsa banilor alocați de la buget pentru investițiile sportive ale Iașului. „Nu ne-au ajutat cu nimic”, a spus edilul. În prezent, pentru niciunul dintre cele două proiecte ieșene nu există o finanțare complet asigurată. Continuarea lor depinde de reluarea procedurilor și de identificarea surselor de bani necesare.
Noul centru de Neurochirurgie din Cluj a fost finalizat și recepționat. Investiție de peste 50 de milioane de euro, 105 paturi și șase săli de operație
Centru Regional de Patologie Vasculo-Cerebrală și Neurochirurgie din Cluj a fost finalizat și recepționat, iar investiția depășește 50 de milioane de euro. Proiectul a fost finanțat din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență, fonduri publice naționale și contribuție proprie, a transmis Ministerul Sănătății. Potrivit Ministerului Sănătății, noua unitate va crește capacitatea sistemului medical de a trata pacienți cu afecțiuni neurochirurgicale și vasculo-cerebrale complexe. Cseke Attila: „În neurochirurgie, fiecare minut contează” „Sunt onorat să mă aflu aici, după mai bine de 5 ani de la momentul în care am făcut primul pas și am promovat actul normativ pentru ca acest proiect să devină realitate. În neurochirurgie și în patologia vasculo-cerebrală, fiecare minut contează. Pentru un pacient aflat într-o urgență neurologică, timpul poate face diferența dintre recuperare și dizabilitate. Uneori, poate face diferența dintre viață și moarte”, a declarat Cseke Attila la inaugurarea centrului. Ministrul interimar al Sănătății a spus că investiția nu înseamnă doar o clădire și echipamente noi, ci și șansa pacienților de a primi tratament rapid. „De aceea, aceasta nu este doar o investiție în clădiri, echipamente și infrastructură. Este o investiție în șansa oamenilor de a fi tratați la timp și la standardele medicinei moderne. Centrul Regional de Patologie Vasculo-Cerebrală și Neurochirurgie reprezintă o investiție majoră pentru Cluj, pentru Transilvania și pentru sistemul medical românesc. Este infrastructura de care medicina de înaltă specializare are nevoie și, mai ales, infrastructura pe care pacientul o merită. Este și dovada că proiectele cu finanțare din PNRR se finalizează”, a adăugat Cseke Attila. Noul centru are 105 paturi, dintre care 79 pentru neurochirurgie și 26 pentru terapie intensivă, precum și șase săli de operație. Unitatea dispune și de un compartiment de neurochirurgie pediatrică, unde vor putea fi tratați pacienți de la nou-născuți până la adulți. Pentru diagnostic și intervenții, centrul este dotat cu aparat RMN, computer tomograf multistrat și angiograf. Clădirea include și spații pentru imagistică, sterilizare, urgențe, consultații în ambulatoriu și kinetoterapie. Secția de terapie intensivă este organizată în boxe cu două sau trei paturi, pentru supravegherea permanentă a pacienților aflați în stare critică. Centrul a fost realizat prin recompartimentarea sediului Clinicii de Medicină a Muncii și Boli Profesionale și prin construirea unui corp nou. Noua unitate include și un amfiteatru destinat pregătirii studenților și medicilor rezidenți. Potrivit Ministerului Sănătății, centrul va deservi atât pacienții din Cluj, cât și pe cei din județele regiunii Nord-Vest. În prezent sunt în desfășurare procedurile de operaționalizare, iar unitatea urmează să fie pregătită pentru primirea pacienților.
Ce se întâmplă cu aleșii locali care și-au dat demisia de teama incompatibilității. Explicațiile lui Cseke Attila
Ministrul afirmă că informația contrară s-a răspândit fără să provină dintr-un document oficial și a provocat inclusiv demisii ale unor aleși locali. Cseke Attila: „Nu există incompatibilitate” Într-o intervenție la Digi24, ministrul Dezvoltării a declarat că instituția pe care o conduce a constituit o echipă de specialiști după apariția controversei și a discutat inclusiv cu reprezentanții Agenției Naționale de Integritate (ANI). „Noi, în momentul în care am aflat de această chestiune, am instituit o echipă de specialiști la Minister. Am fost în legătură și cu colegii de la ANI, astfel încât să emitem un punct de vedere de specialitate pe această speță. Și acest punct de vedere a fost trimis prefecturilor, care au trimis la primării”, a declarat Cseke Attila. Ministrul a insistat că, în interpretarea Ministerului Dezvoltării, incompatibilitatea invocată în spațiul administrativ nu există. „Nu există incompatibilitate astăzi, pe legea în vigoare, între calitatea de ales local, consilier local sau consilier județean, și personal contractual angajat în administrația publică”, a afirmat ministrul. Întrebat explicit dacă aleșii locali care lucrează și la stat sunt în prezent incompatibili, Cseke Attila a răspuns: „Nu sunt”. Ministrul acuză propagarea unei „informații eronate” Cseke Attila susține că problema a pornit după ce o interpretare pe care o consideră greșită a circulat în administrația publică, fără să fie verificată anterior cu instituțiile competente. „S-a răspândit în sistemul administrativ o informație eronată, incorectă cu privire la faptul că a existat incompatibilitate. Deci nu a existat până la această adresă nimic oficial din partea autorităților statului”, a spus ministrul. El a criticat și faptul că unii secretari generali ai primăriilor ar fi transmis această interpretare mai departe, iar unor consilieri locali și județeni li s-ar fi cerut să își suspende contractele de muncă. „Dacă eram întrebați înainte ca unii secretari generali de primării și unii de la primării să sune consilierii locali și județeni și să le spună că trebuie să își suspende contractul de muncă, înainte dacă autoritatea statului era întrebată și se emitea un punct de vedere, atunci eram într-o altă situație”, a declarat Cseke Attila. Ministrul a precizat că depunerea unei demisii nu produce automat încetarea mandatului de consilier. Potrivit explicațiilor sale, demisia trebuie constatată de consiliul local sau județean în prima ședință desfășurată după depunerea documentului. „Demisia devine efectivă din calitatea de consilier local sau consilier județean în momentul în care consiliul local sau consiliul județean constată demisia acelui consilier în prima ședință de consiliu care urmează după depunerea demisiei”, a explicat ministrul. Cseke Attila a adăugat că, până atunci, demisia poate fi retrasă: „În acest moment demisia nu se produce efectiv, ea poate fi revocată, deci momentul în care demisia devine irevocabilă este momentul votării de consiliul local în care se constată această demisie”. Întrebat dacă demisiile depuse în ultimele zile nu și-au produs încă efectele în lipsa ședințelor respective, ministrul a răspuns: „Exact, Codul administrativ este foarte clar, această demisie se constată în prima ședință care urmează acestui act de voință”. Cseke Attila a precizat că nu deține, în acest moment, informații privind numărul consilierilor locali sau județeni care și-au depus demisia. „Până atunci au fost doar zvonuri și informații incorecte” Ministrul a susținut că punctul de vedere transmis de Ministerul Dezvoltării prefecturilor reprezintă primul document oficial al unei autorități a statului pe această temă. „Primul document, dacă vreți, oficial asumat de autoritatea statului român a fost acest document pe care l-am trimis prefecturilor și l-au primit și primăriile. Până atunci au fost doar zvonuri și informații incorecte și eronate care au circulat în mediul, dacă vreți, digital”, a declarat Cseke Attila. Referindu-se la discuțiile privind modificarea legislației în Parlament, ministrul a pus inițiativa pe seama confuziei produse în administrație și a valului de reacții generat de aceasta. „Nu există niciun document oficial în sensul în care aceasta ar fi o incompatibilitate, dar această informație, circulând în tot sistemul, nefiind verificată de către autoritățile publice, a generat acest val de dezbatere, dacă vreți, și unele demisii în anumite locuri”, a afirmat ministrul. Potrivit lui Cseke Attila, situația a fost între timp clarificată prin punctul de vedere transmis în teritoriu: „Lucrurile s-au rezolvat de ieri, sunt rezolvate. Autoritatea statului are un punct de vedere valabil”.
Ilie Bolojan critică cheltuielile cu stadioanele
Premierul Ilie Bolojan critică modul în care au fost finanțate în ultimii ani unele investiții în infrastructura sportivă și susține că statul a alocat sume importante pentru proiecte care nu răspund întotdeauna nevoilor reale ale comunităților. Șeful Guvernului a dat ca exemplu stadioanele construite în localități care nu mai au echipe de fotbal sau în orașe în care formațiile locale evoluează la un nivel care nu permite atragerea unui număr suficient de spectatori. ”O altă eroare pe care am făcut-o a fost să alocăm pentru autoritățile locale bani în sume mari, fără să țină cont de importanța proiectelor, de viabilitatea lor și de cofinanțarea pe care aceștia trebuie să o pună”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a arătat că există localități în care au fost construite stadioane, deși echipele de fotbal au dispărut sau nu mai evoluează la un nivel care să justifice o asemenea investiție. „Gândiți-vă că avem stadioane în localități care nu mai au echipă de fotbal sau avem două stadioane în orașe unde echipa de fotbal este la un nivel la care niciodată nu va umple cu public un stadion”, a afirmat premierul. Săli de sport mari, în comune mici Bolojan a criticat și investițiile în săli de sport de mari dimensiuni construite în localități cu populație redusă. Premierul a făcut referire la construcții dotate cu tribune și spații generoase, despre care spune că sunt disproporționate în raport cu numărul locuitorilor din comunitățile respective. „Avem săli de sport în niște comune mici. Cele din sticlă, cele mari, cu tribune, în care dacă mobilizăm toți cetățenii comunei, s-ar putea să nu umplem tribuna”, a mai spus Bolojan. Potrivit premierului, una dintre soluții este ca autoritățile locale să contribuie financiar la proiectele finanțate de la bugetul de stat. El a arătat că anul trecut a fost introdusă o cofinanțare de 25% din partea autorităților locale pentru astfel de proiecte. „Și cred că pentru toate proiectele care vin, e bine să existe o cofinanțare din partea autorităților locale. Pentru că altfel tendința primarului este să facă un proiect cât mai mare dacă e de la bugetul de stat”, a afirmat Bolojan. Premierul a explicat că această abordare ar trebui să ducă la o selecție mai atentă a investițiilor și la proiecte adaptate nevoilor reale ale comunităților. Declarațiile despre investițiile sportive au fost făcute în contextul în care Bolojan a vorbit despre problemele de finanțare a proiectelor de infrastructură și despre lucrările care au fost începute sau contractate în anii anteriori. Guvernul alocă peste 1,4 miliarde de lei pentru construcția a patru stadioane Însă, deși critică stadioanele mici și investițiile făcute în locuri în care nu era cazul, recent, Guvernul alocă peste 1,4 miliarde de lei pentru construcția a patru stadioane. Valoarea totală a fiecărui proiect de construcție implică o cotă de 75% alocată din bugetul de stat și o cotă de 25%, bani din bugetul local, după cum urmează: Stadion de 30.000 de locuri, municipiul Timișoara – 609.366.993,68 lei, inclusiv TVA,. din care 126 de milioane de lei de la bugetul local; Complex Sportiv, municipiul Oradea – 385.843.822,12 lei, inclusiv TVA, din care 71 milioane lei de la bugetul local; Complex Sportiv-Stadion Municipal „1 Mai”, municipiul Slatina – 289.472.880,95 lei, inclusiv TVA, din care 58 de milioane lei de la bugetul local; Stadionul „Tineretului”, municipiul Brașov – 135.785.757,81 lei, inclusiv TVA, din care 25 de milioane de lei de la bugetul local.
Spitalele din România au 950 de generatoare de rezervă
Ministerul Sănătăţii transmite, joi, că, la nivel naţional, toate spitalele publice dispun de grupuri electrogene şi soluţii alternative de alimentare, inclusiv pentru secţiile şi structurile medicale exterioare. Datele centralizate arată că unităţile medicale au aproape 950 de grupuri electrogene. Niciun spital public fără curent de rezervă în caz de criză Loading … Ministerul Sănătății a solicitat direcțiilor de sănătate publică din întreaga țară să centralizeze situația grupurilor electrogene din unitățile sanitare, pentru a verifica nivelul de pregătire și capacitatea acestora de a asigura continuitatea serviciilor medicale în cazul unor eventuale întreruperi ale alimentării cu energie electrică. Ministerul Sanatatii, marti, 22 ianuarie 2019. ALEXANDRA PANDREA/MEDIAFAX FOTO Datele centralizate arată că unitățile sanitare din România dispun, în total, de 948 de grupuri electrogene în 340 de unități sanitare. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a precizat că verificarea are caracter preventiv și nu a fost determinată de existența unei situații de urgență. „Siguranța pacienților și continuitatea actului medical nu pot depinde de situații neprevăzute. De aceea, pregătirea trebuie făcută înainte ca o problemă să apară. Această verificare are un caracter strict preventiv. Nu a fost determinată de existența unei situații de urgență, ci de necesitatea de a cunoaște și actualiza din timp resursele disponibile și eventualele vulnerabilități ale sistemului sanitar. Prevenția înseamnă responsabilitate. Iar în sănătate, responsabilitatea înseamnă să fim pregătiți înainte de a fi nevoie”, a declarat Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătăţii. Ministerul Sănătății a anunțat că va continua să monitorizeze capacitatea unităților sanitare și să identifice eventualele vulnerabilități, astfel încât serviciile medicale esențiale să poată fi asigurate în siguranță indiferent de context. Reacția Ministerului Sănătăţii vine în contextul în care, de joi, Centrala Nucleară de la Cernavodă a fost închisă. (Mai multe detalii AICI)
Ministerul Sănătății: Toate spitalele publice dispun de grupuri electrogene și soluții alternative de alimentare, în cazul unor eventuale întreruperi ale alimentării cu energie electrică
Ministerul Sănătății a solicitat direcțiilor de sănătate publică din întreaga țară să centralizeze situația grupurilor electrogene din unitățile sanitare, pentru a verifica nivelul de pregătire și capacitatea acestora de a asigura continuitatea serviciilor medicale în cazul unor eventuale întreruperi ale alimentării cu energie electrică. Datele centralizate arată că unitățile sanitare din România dispun, în total, de 948 de grupuri electrogene în 340 de unități sanitare. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a precizat că verificarea are caracter preventiv și nu a fost determinată de existența unei situații de urgență. „Siguranța pacienților și continuitatea actului medical nu pot depinde de situații neprevăzute. De aceea, pregătirea trebuie făcută înainte ca o problemă să apară. Această verificare are un caracter strict preventiv. Nu a fost determinată de existența unei situații de urgență, ci de necesitatea de a cunoaște și actualiza din timp resursele disponibile și eventualele vulnerabilități ale sistemului sanitar”, a declarat Cseke Attila. „Prevenția înseamnă responsabilitate. Iar în sănătate, responsabilitatea înseamnă să fim pregătiți înainte de a fi nevoie”, a adăugat ministrul Sănătății. Ministerul Sănătății a anunțat că va continua să monitorizeze capacitatea unităților sanitare și să identifice eventualele vulnerabilități, astfel încât serviciile medicale esențiale să poată fi asigurate în siguranță indiferent de context.
Secția de Medicină Internă de la Spitalul Floreasca își suspendă activitatea din 1 august, după un control DSP / Spitalul a fost amendat cu 25.000 de lei
Suspendarea activității secției de Medicină Internă a fost decisă de conducerea spitalului pentru a permite punerea în aplicare a măsurilor dispuse de Direcția de Sănătate Publică București și de Ministerul Sănătății. Potrivit documentelor interne, începând cu 1 august secția nu va mai face internări, iar pacienții vor fi redirecționați către alte spitale din Capitală, partenere ale unității. Controlul DSP a constatat că structura în care funcționează secția nu mai corespunde autorizației sanitare de funcționare, după modificări care nu au fost comunicate autorităților sanitare. Pentru această neregulă, inspectorii au aplicat și o amendă în valoare de 25.000 de lei. Vor fi lucrări de igienizare Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a dispus remedierea tuturor deficiențelor într-un termen de 30 de zile. Printre măsurile impuse se numără actualizarea structurii spitalului astfel încât aceasta să corespundă situației reale, amenajarea unei săli de pansamente, finalizarea lucrărilor de renovare, extinderea unor spații pentru respectarea normelor sanitare și reorganizarea circuitelor funcționale. Potrivit unei decizii semnate de managerul spitalului, Andrei Bogdan Zidaru, în perioada suspendării vor fi efectuate lucrări de igienizare și dezinfecție terminală, reorganizarea spațiilor și pregătirea secției pentru reluarea activității în condiții conforme cu cerințele de autorizare și de siguranță a pacienților. Când va fi reluată activitatea Ministerul Sănătății a anunțat că, la expirarea termenului de 30 de zile, inspectorii vor reveni la Spitalul Floreasca pentru a verifica dacă toate măsurile dispuse au fost implementate și dacă secția poate primi din nou autorizația necesară funcționării în condiții normale. Suspendarea activității Secției de Medicină Internă intervine într-un context în care Spitalul Floreasca s-a aflat în ultimii ani în centrul mai multor controale și verificări ale Ministerului Sănătății. În 2025, autoritățile au dispus măsuri și sancțiuni în urma neregulilor constatate la Compartimentul pentru Arși, inclusiv suspendarea temporară a internărilor și aplicarea unor amenzi, după identificarea unor deficiențe privind condițiile de funcționare și controlul infecțiilor.
Cseke Attila: Ministerul Sănătății propune majorarea sporului pentru gărzile din UPU și salarizarea în funcție de performanță
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a anunțat că o parte importantă dintre propunerile formulate de minister pentru viitoarea lege a salarizării din sectorul bugetar au fost preluate în proiectul aflat în lucru, în urma discuțiilor purtate cu ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, și cu reprezentanții sindicatelor din sănătate. Potrivit lui Cseke Attila, Ministerul Sănătății a transmis la începutul săptămânii un document cu propuneri de modificare și completare a proiectului noii legi a salarizării, iar o parte dintre acestea au fost acceptate. Măsuri prevăzute, asupra cărora există acord „Înaintea întâlnirii cu reprezentanții organizațiilor sindicale am avut o discuție foarte bună și constructivă cu ministrul Dragoș Pîslaru, iar o parte importantă dintre propunerile formulate de Ministerul Sănătății au fost preluate în forma aflată în lucru”, a transmis ministrul interimar al Sănătății. Printre măsurile asupra cărora există un acord se numără majorarea sporului pentru gărzile efectuate în structurile de urgență, de la 20% la 30%, introducerea unui program-pilot prin care personalul medical să fie salarizat și în funcție de performanță, precum și revizuirea modului de acordare a sporurilor pentru condiții periculoase. Sporurile pentru condiții periculoase Programul-pilot privind salarizarea în funcție de performanță ar urma să fie aplicat atât în spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătății, cât și în unitățile sanitare administrate de autoritățile publice locale. În ceea ce privește sporurile pentru condiții periculoase, Ministerul Sănătății propune ca acestea să fie stabilite pe intervale minime și maxime, diferențiate în funcție de specialitate și de specificul activității, astfel încât sistemul să fie „clar, predictibil și adaptat realităților din fiecare domeniu”. Discuțiile privind proiectul noii legi a salarizării vor continua și joi, la nivel tehnic. Potrivit ministrului interimar al Sănătății, una dintre temele aflate pe agenda negocierilor vizează încadrarea în plafonul de sporuri pentru unitățile aflate în subordinea ministerului. „veniturile personalului din Sănătate să nu fie reduse” „Este important ca soluțiile finale să fie atât sustenabile din punct de vedere bugetar, cât și corecte pentru personalul din sistemul sanitar”, a afirmat Cseke Attila. Acesta a reiterat că obiectivul Ministerului Sănătății este ca veniturile angajaților din sistem să nu fie reduse în urma adoptării noii legi a salarizării. „Mandatul meu, inclusiv cel politic, rămâne neschimbat: să găsim soluții prin care veniturile personalului din sănătate să nu fie diminuate. În același timp, avem responsabilitatea de a construi un sistem de salarizare mai echitabil, mai transparent și care să răspundă mai bine nevoilor și particularităților sistemului public de sănătate”, a transmis ministrul interimar al Sănătății. Proiectul noii legi a salarizării din sectorul bugetar se află în etapa consultărilor cu ministerele și organizațiile sindicale, înainte de finalizarea formei care va fi înaintată Guvernului.
Inimile noastre nu mai pot aștepta. Pacienții cu o boală cardiacă rară cer compensarea singurului tratament din lume care-i poate ajuta
Într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Sănătății, Cseke Attila, asociația CardioGen – care reunește pacienți cu boli cardiovasculare genetice și familiile acestora – solicită includerea mavacamtenului (Camzyos) pe lista medicamentelor compensate. Organizația descrie dificultățile cu care se confruntă persoanele diagnosticate cu această boală cardiacă și avertizează că întârzierea deciziei privind compensarea tratamentului poate avea consecințe grave. Singurul tratament care acționează asupra bolii „Solicităm de urgență includerea necondiționată a MAVACAMTEN pe lista de medicamente compensate”, se arată în scrisoarea deschisă. Tratamentul, comercializat sub numele Camzyos, este destinat pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică obstructivă, fiind „primul și singurul tratament din lume care acționează direct pe cauza bolii”. „Vă scriem în numele a sute de români care trăiesc zilnic cu o boală care le fură respirația, puterea și speranța: cardiomiopatia hipertrofică obstructivă”, au ransmis reprezentanții asociației. Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă este o afecțiune genetică în care mușchiul inimii se îngroașă anormal, îngreunând circulația sângelui și provocând simptome precum dificultăți de respirație, oboseală accentuată, amețeli sau dureri în piept. Fără acces la un tratament compensat Potrivit asociației, pacienții din România nu au acces în prezent la un tratament compensat care să acționeze direct asupra cauzei bolii. „În România anului 2026, acești pacienți nu au la dispoziție niciun medicament compensat care să trateze cauza bolii. Iar tratamentele vechi funcționează doar parțial”, susțin reprezentanții CardioGen. Alternativă la intervenția pe cord deschis Organizația i-a explicat ministrului că pentru o parte dintre pacienți, singura opțiune rămasă este intervenția chirurgicală pe cord deschis, o procedură complexă care nu este accesibilă tuturor celor care au nevoie de ea. Reprezentanții pacienților susțin că tratamentul a redus semnificativ necesitatea intervențiilor chirurgicale și a îmbunătățit calitatea vieții persoanelor care îl primesc: „Pentru 8 din 10 pacienți, nevoia de operație pe cord dispare complet și aproape jumătate dintre pacienți devin complet asimptomatici și revin la o viață normală”. Disponibil în prezent doar prin donații Prin intermediul unui program temporar de donații, peste 205 pacienți români primesc deja acest tratament din aprilie 2025, însă acesta se apropie de final. „Există o speranță, dar este blocată în sertare”, afirmă autorii scrisorii, care avertizează că încetarea programului ar putea lăsa fără tratament sute de persoane. „Ce se va întâmpla cu ei atunci? Ce se întâmplă cu ceilalți pacienți care nu au prins un loc? O donație nu poate înlocui dreptul la viață”, mai transmite organizația. CardioGen: „Aveți viețile noastre în mâini” CardioGen a anunțat că a transmis miercuri o solicitare oficială Ministerului Sănătății și Agenției Naționale a Medicamentului pentru includerea necondiționată a mavacamtenului pe lista medicamentelor compensate. „Fiecare lună de întârziere nu este o simplă procedură administrativă. Fiecare lună înseamnă inimi care se deteriorează ireversibil”, se arată în apelul adresat autorităților. „Domnule Ministru Cseke Attila, aveți datele, aveți ghidurile medicale, aveți viețile noastre în mâini. Tot ce lipsește este decizia dumneavoastră”, i-au transmis ministrului Sănătății reprezentanții asociației.