Etichetă: cseke attila

Inimile noastre nu mai pot aștepta. Pacienții cu o boală cardiacă rară cer compensarea singurului tratament din lume care-i poate ajuta

Într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Sănătății, Cseke Attila, asociația CardioGen – care reunește pacienți cu boli cardiovasculare genetice și familiile acestora – solicită includerea mavacamtenului (Camzyos) pe lista medicamentelor compensate. Organizația descrie dificultățile cu care se confruntă persoanele diagnosticate cu această boală cardiacă și avertizează că întârzierea deciziei privind compensarea tratamentului poate avea consecințe grave. Singurul tratament care acționează asupra bolii „Solicităm de urgență includerea necondiționată a MAVACAMTEN pe lista de medicamente compensate”, se arată în scrisoarea deschisă. Tratamentul, comercializat sub numele Camzyos, este destinat pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică obstructivă, fiind „primul și singurul tratament din lume care acționează direct pe cauza bolii”. „Vă scriem în numele a sute de români care trăiesc zilnic cu o boală care le fură respirația, puterea și speranța: cardiomiopatia hipertrofică obstructivă”, au ransmis reprezentanții asociației. Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă este o afecțiune genetică în care mușchiul inimii se îngroașă anormal, îngreunând circulația sângelui și provocând simptome precum dificultăți de respirație, oboseală accentuată, amețeli sau dureri în piept. Fără acces la un tratament compensat Potrivit asociației, pacienții din România nu au acces în prezent la un tratament compensat care să acționeze direct asupra cauzei bolii. „În România anului 2026, acești pacienți nu au la dispoziție niciun medicament compensat care să trateze cauza bolii. Iar tratamentele vechi funcționează doar parțial”, susțin reprezentanții CardioGen. Alternativă la intervenția pe cord deschis Organizația i-a explicat ministrului că pentru o parte dintre pacienți, singura opțiune rămasă este intervenția chirurgicală pe cord deschis, o procedură complexă care nu este accesibilă tuturor celor care au nevoie de ea. Reprezentanții pacienților susțin că tratamentul a redus semnificativ necesitatea intervențiilor chirurgicale și a îmbunătățit calitatea vieții persoanelor care îl primesc: „Pentru 8 din 10 pacienți, nevoia de operație pe cord dispare complet și aproape jumătate dintre pacienți devin complet asimptomatici și revin la o viață normală”. Disponibil în prezent doar prin donații Prin intermediul unui program temporar de donații, peste 205 pacienți români primesc deja acest tratament din aprilie 2025, însă acesta se apropie de final. „Există o speranță, dar este blocată în sertare”, afirmă autorii scrisorii, care avertizează că încetarea programului ar putea lăsa fără tratament sute de persoane. „Ce se va întâmpla cu ei atunci? Ce se întâmplă cu ceilalți pacienți care nu au prins un loc? O donație nu poate înlocui dreptul la viață”, mai transmite organizația. CardioGen: „Aveți viețile noastre în mâini” CardioGen a anunțat că a transmis miercuri o solicitare oficială Ministerului Sănătății și Agenției Naționale a Medicamentului pentru includerea necondiționată a mavacamtenului pe lista medicamentelor compensate. „Fiecare lună de întârziere nu este o simplă procedură administrativă. Fiecare lună înseamnă inimi care se deteriorează ireversibil”, se arată în apelul adresat autorităților. „Domnule Ministru Cseke Attila, aveți datele, aveți ghidurile medicale, aveți viețile noastre în mâini. Tot ce lipsește este decizia dumneavoastră”, i-au transmis ministrului Sănătății reprezentanții asociației.

Ministerul Sănătății prelungește termenul pentru proiectele PNRR din Sănătate până în august 2026

Ministerul Sănătății, condus de ministrul Cseke Attila, a anunțat vineri seară că termenul de implementare pentru proiectele finanțate prin PNRR în domeniul Sănătății a fost prelungit până la data de 15 august 2026. Instituția a precizat că măsura a fost oficializată printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial. „În această seară a fost publicat în Monitorul Oficial, Ordinul ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila care stabilește un termen extins, respectiv 15 august 2026, pentru finalizarea investițiilor finanțate din PNRR pe componentele de Digitalizare și Sănătate”, se arată în comunicatul transmis de Ministerul Sănătății. Actul normativ prevede și o excepție pentru beneficiarii care au nevoie de timp suplimentar pentru finalizarea proiectelor. Aceștia vor putea cere, conform legii, o prelungire a activităților până la data de 31 august 2026. Reprezentanții ministerului au declarat că autoritățile încearcă să asigure un cadru predictibil pentru derularea investițiilor aflate în desfășurare. „Ministerul Sănătății depune toate eforturile pentru a asigura un cadru unitar, predictibil și coerent în derularea contractelor de finanțare, astfel încât toate cele 1.200 proiecte de investiții în spitale, echipamente medicale și sisteme digitale pe care le gestionează în protofoliu să fie finalizate cu succes și la timp, în beneficiul direct al pacienților”, a mai transmis ministerul.

Să nu mai fii singur pe holuri reci / Promisiunea făcută la semnarea contractului pentru Spitalul Regional de Urgență Cluj

Guvernul a semnat marți, la Palatul Victoria, contractul pentru lucrările de execuție ale Spitalului Regional de Urgență Cluj, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură medicală din România din ultimele decenii. La ceremonie au participat premierul interimar Ilie Bolojan, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, primarul Emil Boc și președinta Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, Iuliana Feclistov, care au prezentat atât semnificația proiectului, cât și detaliile tehnice ale investiției. Ilie Bolojan a descris momentul drept unul cu o puternică încărcătură personală și instituțională, subliniind importanța proiectului pentru întreaga regiune de nord-vest. „Pentru mine este o dublă bucurie. Pe de-o parte pentru că se poate semna acest contract și putem începe practic lucrările, în așa fel încât în anii următori să avem încă un spital regional important finalizat în România”, a declarat Bolojan. Bolojan a făcut referire și la tradiția medicinei clujene, afirmând că noua investiție trebuie să ofere specialiștilor infrastructura pe care o merită. „Mă bucur că, pe lângă profesionalismul pe care l-a probat de-a lungul zecilor de ani, echipa de medici clujeni va trebui să beneficieze în anii următori și de condiții de lucru, de aparatură, la nivelul performanțelor pe care le-au dovedit în acești ani, în serviciul pacienților și în salvarea vieților”, a spus Bolojan. Premierul interimar a mulțumit tuturor instituțiilor implicate în derularea proiectului și a transmis constructorilor un mesaj direct: „Nu-mi rămâne decât să le urez spor la treabă constructorilor, în așa fel încât să avem o lucrare de bună calitate în serviciul pacienților din regiunea de nord-vest.” Cseke Attila: „De astăzi cuvintele se opresc și încep faptele” În intervenția sa, ministrul Cseke Attila a încadrat proiectul într-o perspectivă istorică, vorbind despre un moment definitoriu pentru comunitate. „Sunt momente în viața unei comunități care definesc nu doar prezentul, ci și generațiile care vin. Astăzi vorbim de unul dintre aceste momente”, a afirmat ministrul. El a descris Spitalul Regional de Urgență Cluj drept „cel mai important demers de infrastructură medicală din inima Transilvaniei în ultimele decenii” și a recunoscut dificultățile traversate până la semnarea contractului. „Drumul de până aici a fost lung, a fost plin de provocări, de bariere birocratice și uneori de neîncredere. Dar astăzi am ajuns în punctul în care cuvintele se opresc și încep faptele. De astăzi lucrurile chiar se întâmplă la Spitalul Regional de Urgență Cluj.” Ministrul a insistat asupra dimensiunii umane a proiectului. „Această investiție este o investiție în siguranță, este o investiție în performanță. În acest spital facem o promisiune fiecărui cetățean că în momentele cele mai grele nu mai este singur pe holuri reci, în clădiri obosite de trecerea timpului.” În final, Cseke Attila a transmis că proiectul reprezintă mai mult decât o construcție. „Proiectul de la Cluj este mai mult decât un spital. Este speranța că în România se poate trăi frumos, se poate trăi demn și mai ales se poate trăi sănătos.” Emil Boc: „Dacă vrem ca românii să rămână acasă, trebuie să creăm condiții aici” Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a reamintit că ideea proiectului a pornit în urmă cu mai bine de un deceniu, chiar din Palatul Victoria. „Mă bucur că tot din acest Palat al Victoriei, în 2011, pornea ideea Spitalului Regional de Urgență, alocând șapte hectare de teren pentru a începe să gândim acest proiect. După care fiecare și-a făcut datoria și acum suntem la faza în care putem intra în teren să realizăm acest proiect.” Edilul a prezentat și investițiile de infrastructură care vor susține funcționarea viitorului spital, de la benzi dedicate pentru ambulanțe la conexiuni cu metroul clujean. „Ceea ce astăzi este o problemă în Cluj, și anume faptul că străzile înguste țin salvările și ambulanțele în trafic și se pierd vieți, vom avea coridoare dedicate.” Într-un mesaj cu accent european, Boc a legat proiectul de conceptul „Right to Stay”. „Dacă vrem ca românii să se întoarcă sau cei care sunt să nu mai plece, este să creăm condiții de educație, de sănătate, de calitate a vieții, aici, la noi, acasă. Acest spital exact asta face.” El a subliniat și impactul asupra corpului medical. „Medicii noștri vor avea unde să rămână acasă, pacienții care vor veni la spital din întreaga regiune vor avea un act medical de calitate și atunci poți să spui: da, merită să rămână acasă.” Iuliana Feclistov: 849 de paturi, 22 de săli de operație, heliport și parc fotovoltaic Președinta Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, Iuliana Feclistov, a prezentat datele tehnice ale proiectului, descriindu-l drept un model nou pentru medicina din România. „Spitalul acesta va avea 849 de paturi. 106 vor fi pentru ATI, inclusiv pediatrie, neonatologie și unitate pentru arși. 12 paturi sunt pentru arși, 34 pentru spitalizarea de zi, 71 de cabinete ambulatorii organizate pe 11 clinici.” Blocul operator va cuprinde „22 de săli de chirurgie, dintre care două săli hibride”, iar întregul complex va depăși 184.000 de metri pătrați, incluzând clădiri tehnice și amenajări exterioare. Feclistov a subliniat că noua unitate va schimba inclusiv filosofia actului medical. „Acest spital va schimba modalitatea prin care se practică medicina în România. Nu va fi organizat așa cum știm noi spitalele din România, pe secții, ci pe șase centre multidisciplinare, care vor trata cazurile într-un mod complex și organizat.” Contractul semnat marți vizează execuția clădirii principale, a infrastructurii suport, realizarea heliportului, a unui parc fotovoltaic și instalarea echipamentelor medicale grele. „Valoarea acestui contract este de aproximativ 2 miliarde 200 de milioane cu TVA, iar valoarea investiției totale este de aproximativ 3 miliarde 400 de milioane”, a precizat șefa ANDIS. Potrivit contractului, termenul de execuție este de 40 de luni, după care Spitalul Regional de Urgență Cluj ar urma să devină principalul centru medical de urgență pentru întreaga regiune de nord-vest a României.

Proiectul de măsuri administrative din România a fost publicat în transparență decizională

Ministerul Dezvoltării, a anunțat, marți, 13 ianuarie, punerea în transparență decizională a proiectului de lege privind măsurile administrative pentru a crește capacitatea financiară și a eficientiza activitatea administrației publice centrale și locale. Proiectul de act normativ a fost pus în transparență decizională pe pagina Ministerului Dezvoltării. „Măsurile propuse și dezbătute în perioada anterioară sprijină descentralizarea și sustenabilitatea financiară a autorităților locale și conduc la consolidarea administrației publice centrale și locale și eficientizarea serviciilor publice către cetățeni”, a declarat Cseke Attila. Proiectul care vizează măsuri administrative la nivel național a fost pus în dezbatere publică Actul normativ prevede eficientizarea administrației publice locale și centrale, echitate socială în colectarea taxelor și a impozitelor și o disciplină financiară mai bună. Proiectul prevede, totodată, o scădere cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală, fără să fie afectate salariile de bază ale angajaților, prin reorganizarea instituțională, reducerea de sporuri sau tăieri de posturi. La nivelul autorităților locale se prevede o reducere a posturilor de la pct. 1 din anexa la OUG nr. 63/2010, care va genera pe ansamblul autorităților administrației publice locale o reducere cu 10% a posturilor ocupate. În anul 2026, în mod temporar, autoritățile locale pot aproba diminuarea cheltuielilor de personal proporțional cu cheltuielile aferente numărului de posturi ocupate ce ar trebui desființate. După cum este cunoscut, în cea de-a doua jumătate a anului 2025, structurile asociative ale autorităților administrației publice locale au fost consultate cu privire la măsurile propuse. Proiectul de act normativ poate intra în vigoare după aprobarea de către Guvern și adoptarea de către Parlament.

Ministerul Dezvoltării pune în transparență proiectul de lege privind eficientizarea administrației publice

Actul normativ vizează eficientizarea administrației publice centrale și locale, asigurarea echității sociale în colectarea taxelor și impozitelor, precum și întărirea disciplinei financiare, se arată în comunicatul remis de Ministerul Dezvoltării. Proiectul prevede o reducere cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală, fără afectarea salariilor de bază ale angajaților, măsura urmând să fie realizată prin reorganizare instituțională, reducerea unor sporuri sau desființarea unor posturi. La nivelul autorităților administrației publice locale este prevăzută reducerea numărului de posturi stabilite la punctul 1 din anexa la OUG nr. 63/2010, ceea ce ar conduce, per ansamblu, la o scădere de aproximativ 10% a posturilor ocupate. „Măsurile propuse și dezbătute în perioada anterioară sprijină descentralizarea și sustenabilitatea financiară a autorităților locale și conduc la consolidarea administrației publice centrale și locale și eficientizarea serviciilor publice către cetățeni”, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. De asemenea, în anul 2026, în mod temporar, autoritățile locale vor putea aproba diminuarea cheltuielilor de personal proporțional cu cheltuielile aferente posturilor ocupate care ar urma să fie desființate. Ministerul Dezvoltării mai precizează că, în a doua jumătate a anului 2025, structurile asociative ale autorităților administrației publice locale au fost consultate cu privire la măsurile propuse. Proiectul de act normativ este disponibil pe site-ul Ministerului Dezvoltării, la secțiunea de transparență decizională, și poate intra în vigoare după aprobarea de către Guvern și adoptarea de către Parlament.

Ministrul Dezvoltării: Rata de achitare a amenzilor rutiere este de 38-40%, față de UE unde e 90%

„În ce privește sancțiunile contravenționale la regimul rutier, în Uniunea Europeană media de achitare a acestor amenzi este undeva la 90%. În România acest procent este 38-40%. E o diferență majoră. Și atunci noi trebuie să creionăm mecanisme prin care ai greșit, ești sancționat, nu se întâmplă nimic altceva decât că acea sancțiune trebuie plătită. Așa cum în toate țările Uniunii Europeane se întâmplă acest lucru și aceste mecanisme din pachet vin să ajute plata acestor obligații, pentru că amenzile contravenționale trebuie să se facă venit la bugetul autorității locale unde domiciliază contravenientul”, a declarat Cseke Attila la Digi24. El spune că dacă cineva din Suceava primește o amendă contravențională în București, banii trebuie să ajungă la bugetul local municipului Suceava. „Și atunci acest buget local este lipsit de acest venit dacă cetățeanul nu plătește. Pachetul vine cu mecanisme prin care scurtează aceste proceduri, astfel încât să încercăm să ajungem și noi acolo unde sunt toate statele membre ale Uniunii Europeane și încă o dată este vorba despre acea categorie de persoane care nu își plătesc aceste obligații față de bugetul local sau nu își plătesc amenzile la regimul rutier”, a spus ministrul referindu-se la un pachet de legi pe care Guvernul își va asuma răspunderea. Sancțiunea „se agravează” „Este vorba în principal despre amenzi contravenționale în cazul în care, aș dau un exemplu poate mai elocvent, oprirea la un indicator sau pe o stradă unde oprirea este interzisă. Dacă este sancționată cu două puncte, patru puncte, în fine, e pe legislația rutieră, amenda aferentă a celei puncte de penalizare trebuie plătită. Dacă în 90 de zile lucrătoare acest lucru nu se întâmplă, pentru că ai încălcat regulile de circulație, se agravează, dacă vreți, sancțiunea prin aceea că se suspendă permisul de conducere. Deci noi trebuie să creăm mecanisme prin care, de la acel procent de 38-40%, ajungem undeva la 90”, a spus ministrul Dezvoltării. El adaugă că pachetul de legi care prevede aceste modificări va intra săptămâna viitoare în procedura de avizare interministerială.

Guvernul Bolojan pregătește noi creșteri de taxe printr-un proiect al Ministerului Dezvoltării. Impozitele vor exploda în 45 de zone ale țării

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, ar fi propus în ultima ședință de coaliție un proiect care ar schimba statutul mai multor localități din România. Dacă proiectul este aprobat, 45 de comune din țară se vor transforma în orașe, ceea ce înseamnă și o creștere a impozitelor pentru locuitori, transmite euronews.  Potrivit unei analize a Ministerului Dezvoltării, în România există 3.228 de UAT-uri (Unități Administrativ-Teritoriale), în care sunt incluse 103 municipii și 216 orașe. Dintre acestea, 59 de municipii și 146 de orașe nu se mai încadrează în criteriile actuale de populație. O localitate trebuie să aibă minimum 40.000 de locuitori, pentru a se încadra drept municipiu și minimum 10.000 de locuitori, pentru a fi considerată oraș. Potrivit propunerii ministerului, un municipiu ar trebui să aibă minimum 25.000 de locuitori, iar orașele 7.000 de locuitori. Dacă modificările vor fi aprobate, ar însemna că 45 de comune din țară se vor transforma în orașe și aproximativ 150 de orașe care ar putea deveni comune. De asemenea, comune, precum Florești (județul Cluj) sau Chiajna (județul Ilfov), cu peste 40.000 de locuitori ar dobândi statutul de municipiu. Într-o situație asemănătoare se mai află și orașele Bragadiru sau Popești-Leordeni. Locuitorii vor fi puternic afectați de o astfel de schimbare deoarece va genera creșterea taxelor locale. Impozitul pentru un teren intravilan este mai mare într-un municipiu decât într-o comună. Potrivit sursei citate, modificările ar putea să fie incluse în al treilea pachet al Guvernului Bolojan. Proiectul intră în vigoare dacă este aprobat în ședința de Guvern, apoi adoptat de Parlament. Recomandarea autorului: Cseke Attila: „PNRR va avea prioritate anul viitor, are termen final august 2026” Se mai pot organiza anul acesta alegeri pentru Primăria Capitalei? Ce spune ministrul Cseke Attila: „Noi susținem ce decide coaliția” „Blestemul” coaliției? Alegerile din București intră în faza „Miorița”. Nu se fac în 2025, dar „baciul ungurean și cu cel vrâncean vor să-l omoare pe cel moldovean”. Cum au ajuns partidele puterii să fugă de temelia democrației: votul

Se mai pot organiza anul acesta alegeri pentru Primăria Capitalei? Ce spune ministrul Cseke Attila: Noi susținem ce decide coaliția

Cseke Attila, Ministrul Dezvoltării a vorbit în cadrul unui interviu despre posibilitatea organizării alegerilor pentru Primăria Capitalei, anul acesta. În intervenția de la TVR, ministrul a recunoscut că nu crede că anul acesta se mai pot organiza alegeri, totuși  a precizat faptul că pentru opinia publică acest lucru poate însemna o indecizie a coaliției de guvernare. Cseke Attila: Noi susținem ce decide coaliția. Nu avem niciun interes politic „Din punct de vedere al termenelor, eu cred că anul acesta nu prea se mai pot organiza alegeri. Sigur, nu e domeniul nostru strict, al Ministerului Dezvoltării, astăzi recunosc că nu a fost nicio discuție legat de acest subiect, până la urmă noi susținem ce decide coaliția. Nu avem niciun interes politic de niciun fel. Am putea să ne dorim să avem un candidat care să câștige Primăria Bucureștiului, dar cred că nu e..a fost o glumă, dar ar fi bine ca și pe acest aspect să existe o decizie până la urmă, pentru că și acesta poate părea, probabil este în opinia publică, ca o indecizie a coaliției în care coaliția nu ajunge la un consens pentru a declanșa această procedură”, a spus Cseke Attila. Recomandările autorului:

Ministerul Dezvoltării acordă sprijin financiar pentru 74 de instituții publice de spectacole

„Sprijinim financiar viața culturală a comunităților locale, acele instituții publice de spectacole, cum ar fi teatrele, operele, filarmonicile, teatrele de păpuși și centrele culturale, din subordinea autorităților publice locale și județene, care nu beneficiază de finanțare de la Guvern prin Ministerul Culturii”, a precizat ministrul Cseke Attila. Suma reprezintă 2% din impozitul pe venit încasat în perioada iunie-august 2025, pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea unităților administrativ-teritoriale solicitante din județele: Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea și Vrancea. Repartizarea fondurilor a fost făcut conform solicitărilor transmise către Ministerul Dezvoltării, până la termenul legal, de către unitățile administrativ-teritoriale în subordinea cărora funcționează instituții publice de spectacole. Cseke Attila a precizat că aceasta este a doua tranșă de sprijin financiar acordată de Guvern, prin Ministerul Dezvoltării, în acest an, după cele 231 de milioane de lei virate în iulie instituțiilor culturale.

Cseke Attila condamnă atacul xenofob din București: Incidentul să nu treacă neobservat

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, condamnă atacul xenofob din București în care un tânăr a lovit un livrator din Bangladesh, avertizând că astfel de incidente pot escalada dacă nu sunt tratate cu seriozitate. „Nu putem să construim o țară în care îi privim pe ceilalți de lângă noi după criteriul că nu se aseamănă cu noi, vorbește altă limbă, are altă culoare a pielii, are altă religie”, a declarat Cseke Attila, joi seara, la Digi 24, subliniind pericolul unei astfel de atitudini. „Responsabilitatea principală revine celor care propagă mesaje de ură” Ministrul a subliniat că România are milioane de cetățeni care lucrează în străinătate și că „nu ne-ar plăcea nici nouă dacă am auzi că un cetățean român este atacat în acest hal în centrul unei capitale europene”. El a precizat că victimele sunt „oameni care au venit în mod legal să muncească în România” și își fac meseria. Cseke Attila a atras atenția că responsabilitatea principală revine celor care propagă mesaje de ură și că statul român trebuie să acționeze „foarte dur și ferm” în astfel de situații. Tânărul agresor a fost arestat preventiv pentru 30 de zile Ministrul a avertizat că cel mai mare pericol ar fi ca incidentul să treacă neobservat: „Ca și bolnavul netratat, situația se va agrava, se vor înmulți aceste cazuri”. Un tânăr de 20 de ani din București a fost arestat preventiv pentru 30 de zile după ce a agresat fizic și verbal un livrator din Bangladesh, lovind victima în față și adresându-i insulte rasiale. „Care e problema?”, a întrebat livratorul, iar agresorul i-a spus: „Mergi înapoi în țara ta, asta e problema”, adresându-i o insultă rasială. Incidentul s-a petrecut în sectorul 2 și a fost filmat și oprit de un polițist aflat în timpul liber, care l-a imobilizat pe agresor când acesta a încercat să fugă.