Rețeaua electrică a unei țări s-a prăbușit. Toți locuitorii au rămas fără energie electrică
Rețeaua electrică națională a Cubei s-a prăbușit luni la prânz, a anunțat operatorul rețelei, potrivit Reuters. Aproximativ 10 milioane de oameni de pe insula din Caraibe au rămas fără energie electrică. Operatorul rețelei a declarat că investighează cauza penei de curent la nivel național. Cuba se confruntă de luni de zile cu pene de curent. Uneori, acestea țin ore, dar în ultima perioadă penele s-au întins pe zile întregi. Criza este provocată de rețeaua foarte veche și de blocadă impusă de SUA, care a întrerupt aprovizionarea cu combustibil a insulei. Înainte de pana de luni, aproape două treimi din locuitori nu aveau energie electrică. Administrația Trump a izolat Cuba Administrația Trump a intensificat presiunea asupra Cubei după operațiunea militară din 3 ianuarie de capturare a președintelui venezuelean Nicolás Maduro, un aliat al guvernului cubanez. Americanii au întrerupt efectiv aprovizionarea Havanei cu petrol venezuelean, au numit guvernul cubanez „o amenințare neobișnuită și extraordinară” și s-au angajat să impună tarife oricărei țări care furnizează petrol Cubei. Ulterior, SUA și Cuba au început să negocieze. Administrația Trump a comunicat Cubei că pentru a asigura progresul negocierilor este nevoie de demisia președintelui Miguel Díaz-Canel. De asemenea, americanii au lăsat să se înțeleagă că ar putea lansa o operațiune militară asupra Cubei.
Gigantul ExxonMobil câștigă împotriva Cubei
Curtea Supremă a SUA a decis marți în procesul companiilor americane care cer despăgubiri de la guvernul cubanez pentru proprietăți confiscate cu zeci de ani în urmă de guvernul fostului lider Fidel Castro, hotărând în favoarea ExxonMobil, în procesul său împotriva firmei de stat cubaneze Corporación CIMEX, arată Reuters. Într-o decizie cu 6 voturi la 3, instanța a declarat că o apărare legală numită „imunitate suverană străină„, care interzice în general procesele americane împotriva guvernelor străine și a agenților acestora, nu este disponibilă în cazuri precum cel intentat de Exxon împotriva CIMEX în temeiul unei legi americane din 1996 numită Legea Helms-Burton. Judecătorul conservator Brett Kavanaugh, autorul hotărârii, a scris că legea federală, veche de 30 de ani, „abrogă imunitatea suverană a agențiilor și instrumentelor cubaneze”. „Legea Helms-Burton autorizează procese private împotriva agențiilor și entităților cubaneze – procese care, în mare parte, ar fi fără efect dacă ar fi supuse cerințelor FSIA”, a scris Kavanaugh, referindu-se la Legea imunităților suverane străine din 1976. Cei șase judecători conservatori ai curții au fost majoritari, în timp ce cei trei judecători liberali au fost de acord cu decizia. Curtea Supremă a anulat decizia din 2024 a unei instanțe inferioare conform căreia CIMEX putea invoca apărarea imunității suverane. Decizia înlătură un obstacol major cu care s-a confruntat Exxon în procesul său din 2019, care acuza CIMEX de utilizarea ilegală a unei rafinării și a unor stații de service care au aparținut cândva Standard Oil, predecesoarea corporativă a Exxon. Cazul va reveni la o instanță inferioară pentru deliberări suplimentare privind potențiala răspundere a CIMEX. O prevedere a Legii Helms-Burton, numită Titlul III, permite intentarea de procese în instanțele americane împotriva oricui „trafic” cu proprietăți confiscate de guvernul comunist cubanez după revoluția din 1959 care l-a adus pe Castro la putere. Administrația președintelui american Donald Trump a susținut apelul Exxon la Curtea Supremă. Tensiunile dintre SUA și CUBA Hotărârea a fost emisă într-un moment tensionat în relațiile dintre SUA și Cuba. Statele Unite au adus pe 20 mai acuzații de crimă împotriva fostului președinte cubanez Raúl Castro, fratele mai mic al lui Fidel, într-o escaladare majoră a campaniei de presiune a lui Trump asupra guvernului cubanez. Sub Trump, Statele Unite au impus efectiv o blocadă asupra Cubei, amenințând cu sancțiuni asupra țărilor care îi furnizează combustibil, declanșând pene de curent și exacerbând cea mai gravă criză din ultimele decenii. Procesul intentat de Exxon a implicat confiscarea de către Fidel Castro a tuturor activelor cubaneze de petrol și gaze ale companiei energetice americane în 1959, ceea ce a reprezentat o pierdere evaluată la 70 de milioane de dolari la acea vreme. Cererea actuală a Exxon este evaluată acum la peste 1 miliard de dolari din cauza dobânzilor și a potențialului de daune majorate. Potrivit Exxon, activele sale au fost transferate către CIMEX, cel mai mare conglomerat de stat din Cuba. CIMEX continuă să dețină și să profite de pe urma proprietăților confiscate. Procesul intentat de Exxon a făcut parte dintr-un val de aproximativ 40 de cazuri intentate în temeiul Legii Helms-Burton în 2019 și 2020, din cauza unei schimbări a politicii SUA față de Cuba în timpul primului mandat al lui Trump. Când a adoptat Legea Helms-Burton, Congresul l-a autorizat pe președintele SUA să suspende Titlul III din motive de securitate națională. Prevederea a fost apoi suspendată de trei președinți care încercau să evite conflictele diplomatice cu aliați precum Canada și Spania, ale căror companii au investit în Cuba. Trump a ridicat această suspendare în 2019. Hotărârile instanțelor inferioare au îngreunat obținerea de câștig de cauză de către companiile americane în astfel de cazuri, majoritatea proceselor fiind respinse pe motive jurisdicționale sau procedurale. Litigiul care a ajuns la SCOTUS Decizia a fost una dintre cele două emise de Curtea Supremă în acest an în cazuri care implică Legea Helms-Burton și Cuba. În celălalt caz , instanța a pronunțat pe 21 mai o lovitură înapoi împotriva a patru operatori americani de croazieră care au contestat hotărâri judecătorești combinate în valoare de 440 de milioane de dolari în litigii intentate de o companie americană numită Havana Docks Corporation, acuzându-i de utilizarea ilegală a unor docuri din Cuba pe care le-a construit și care au fost ulterior confiscate. Judecătorii au anulat decizia unei instanțe inferioare de a respinge hotărârile judecătorești împotriva Carnival, Norwegian Cruise Line Holdings, Croaziere Royal Caribbean și croazierele MSC care au fost atribuite companiei Havana Docks. Decizia Curții Supreme a trimis cazul înapoi la instanța inferioară pentru ca aceasta să ia în considerare alte apărări oferite de companiile de croazieră.
Cuba, o capcană mai mare decât Iran. Cât de greu i-ar putea fi lui Trump să reclădească economia cubaneză după 7 decenii de comunism
Administrația Trump continuă să intensifice presiunea economică asupra Cubei, iar o acțiune militară pare iminentă după sancțiuni și blocada energetică. Însă, președintele american nu prea pare să aibă planuri concrete despre cum să reconstruiască Cuba după răsturnarea regimului comunist. Trump vrea să șteargă ultima „rămășiță” a Războiului Rece Președintele american încă încearcă să atragă investitori în Venezuela după ce l-a capturat pe dictatorul Nicolas Maduro în ianuarie 2026. Politico susține într-o analiză că îi va fi mai greu să „vândă” Cuba. Trump vrea doar să-l răstoarne de la putere pe Miguel Diaz-Canel, președintele aflat la putere din 2021. Dictatorul comunist Fidel Castro s-a retras de la conducere în 2008 și a decedat în 2016. Trump face presiuni ca măcar fratele său, Raul, cel care l-a urmat la conducere, să fie arestat, fiind un simbol major al regimului comunist instalat din 1959. Fostul lider al Cubei, Raúl Castro – Foto: Profimedia images Cuba riscă să devină un stat eșuat fără investitori Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, provenit dintr-o familie de migranți cubanezi, a transmis un mesaj video către poporul cubanez săptămâna aceasta. Spre deosebire de Venezuela, care avea un sector petrolier dominant, Cuba nu are o industrie credibilă care să atragă investitori. În trecut, companii din turism și agricultură și-au exprimat interesul. Dar Cuba are nevoie de investiții masive pentru dezoltarea unui sector privat puternic care să reclădească economia țării. Dacă nu vor veni investitori, Cuba va deveni o țară neguvernabilă și chiar un stat eșuat cu 10 milioane de oameni furioși. La numai 144 km sud de Florida! Cuba, o altă capcană pentru SUA „Vorbim despre o țară care în mod absolut, 100%, are nevoie să fie reclădită”, a spus Horacio Garcia Jr., lider de afaceri cubano-american stabilit în Miami. „Nu există infrastructură pentru nimic, pentru apă, electricitate, nimic, nimic. Nu există un sistem bancar corect. Totul trebuie făcut de la cel mai mic nivel. Vorbim de o țară în ruine”, a spus el. „Cuba este un loc complex și nuanțat. Așadar, fiecare aspect al său are pvești de spus și găuri de iepure peste tot”, a spus Mark Entwistle, fost ambasador canadian în Cuba. Casa Albă a refuzat să comenteze subiectul, deși Cuba post-comunistă ar putea deveni un pericol la securitatea Americii dacă devine un stat eșuat ca Haiti. Sursa Foto: Shutterstock/Profimedia/Hepta Autorul recomandă: Un pas spre încetarea unui conflict vechi de 7 decenii: Cuba se declară „pregătită” să primească ajutor din partea SUA
O navă cu ajutoare umanitare din Mexic a ajuns în Havana, în contextul escaladării tensiunilor dintre SUA și Cuba
Pentru a ajuta la atenuarea crizei din Cuba, în contextul în care insula se confruntă cu o amplă criză energetică, după ce Washingtonul a înăsprit regimul de sancțiuni aplicat Havanei, o navă încărcată cu ajutoare umanitare din Mexic a ajuns, luni, în Havana, potrivit AP. Nava are la bord alimente și articole de igienă personală, potrivit unui comunicat guvernamental. Ministrul industriei alimentare din Cuba, Alberto López Díaz, a declarat că articolele sosesc „într-o perioadă de mari dificultăți economice, exacerbate de înăsprirea blocadei impuse țării noastre de guvernul Statelor Unite”, adăugând că ajutorul va fi distribuit „cu cea mai mare responsabilitate și respect”, acordând prioritate copiilor, vârstnicilor și familiilor vulnerabile, mai arată sursa. Criza economică și electrică din Cuba s-a adâncit în acest an, după ce SUA au invadat Venezuela la începutul lunii ianuarie, oprind transporturile esențiale de petrol din țara sud-americană. La sfârșitul aceleiași luni, președintele american Donald Trump a amenințat că va impune tarife oricărei țări care vinde sau furnizează petrol insulei.
Axios: Cuba cumpără peste 300 de drone și analizează folosirea lor pentru a ataca ținte americane
Cuba a cumpărat peste 300 de drone militare, potrivit unor informații clasificate comunicate agenției de știri Axios. De asemenea, Cuba a discutat și planuri de a folosi aceste drone pentru a ataca baza navală americană din Golful Guantanamo, precum și nave militare și, posibil, Key West, Florida, mai relevă sursa citată. Un înalt oficial american a declarat pentru Axios că administrația Trump este îngrijorată din cauza evoluțiilor în domeniul războiului cu drone și a prezenței consilierilor militari iranieni la Havana. „Când ne gândim la faptul că aceste tipuri de tehnologii se află atât de aproape și la o serie de actori răuvoitori, de la grupuri teroriste la carteluri de droguri, iranieni și ruși, este îngrijorător. Este o amenințare în creștere”, a spus oficialul american pentru sursa citată. Totodată, el a mai spus că în ultima lună, oficialii cubanezi au solicitat mai multe drone și echipamente militare din Rusia și că dronele achiziționate încă din 2023 au fost depozitate în locații strategice. Potrivit Axios, Cuba nu este considerată de către oficialii americani drept o amenințare iminentă și nici că ar planifica în mod activ un atac asupra intereselor americane. Totuși, serviciile de informații americane indică faptul că oficialii militari ai insulei au discutat planuri de război cu drone, în situația izbucnirii unor ostilități pe fondul deteriorării continue a relațiilor cu SUA. „Nimeni nu este îngrijorat de avioanele de vânătoare din Cuba. Nici măcar nu este clar dacă au vreunul care poate zbura”, a conchis oficialul american.
Administrația Trump se pregătește să îl pună sub acuzare pe fostul președinte cubanez Raul Castro
Fratele lui Fidel Castro, care i-a urmat la șefia statului cubanez în 2011, este cercetat de Departamentul de Justiție al Statelor Unite pentru doborârea a patru avioane în 1996, conform surselor citate de Associated Press. La momentul incidentului, Castro ocupa funcția de ministru al Apărării, iar aeronavele aparțineau grupului de exilați cubanezi Brothers to the Rescue, cu sediul la Miami. Încă din luna martie a anului curent, autoritățile judiciare federale din Florida au constituit un grup special de procurori și agenți federali pentru a construi dosare împotriva unor oficiali cubanezi de rang înalt, pe fondul solicitărilor venite din partea mai multor politicieni republicani care cer reluarea investigației privind incidentul din 1996. Inculparea ar veni pe fondul presiunilor exercitate de Statele Unite asupra Cubei. Încă de la începutul anului Washingtonul a extins regimul de sancțiuni instituind o blocadă energetică. În plus, președintele Trump a vehiculat de mai multe ori ideea preluării controlului insulei. Joi, directorul CIA, John Ratcliffe, s-a întâlnit cu oficiali cubanezi, printre care și nepotul lui Raul Castro, Raulito Rodriguez Castro, ministrul de interne Lazaro Alvarez Casas și șeful serviciilor de informații cubaneze.
Directorul CIA s-a întâlnit cu nepotul lui Raúl Castro la Havana
Ratcliffe s-a întâlnit cu Raulito Rodriguez Castro, ministrul de interne Lazaro Alvarez Casas și șeful serviciilor de informații cubaneze și a discutat despre cooperarea în domeniul informațiilor, stabilitatea economică și probleme de securitate. Un oficial al CIA a confirmat întâlnirile pentru AP. Ratcliffe s-a aflat acolo „pentru a transmite personal mesajul președintelui Donald Trump, potrivit căruia Statele Unite sunt pregătite să se angajeze serios în probleme economice și de securitate, dar numai dacă Cuba face schimbări fundamentale. Potrivit rapoartelor oficiale, întâlnirea a servit drept platformă pentru ca Cuba să prezinte dovezi care să ateste că națiunea nu reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a SUA”, a declarat oficialul CIA. O declarație oficială a guvernului cubanez a menționat că întâlnirea „a avut loc joi, 14 mai, pe fondul unor relații bilaterale complexe”. În timp ce SUA au subliniat că Cuba nu poate continua să fie un „refugiu sigur pentru adversarii din emisfera vestică”, delegația cubaneză a insistat că insula nu reprezintă o amenințare la adresa securității SUA. Oficialii cubanezi au contestat, de asemenea, menținerea țării pe lista SUA a statelor care sponsorizează terorismul. Întâlnirea de joi are loc la câteva săptămâni după ce guvernul cubanez a confirmat că s-a întâlnit recent cu oficiali americani pe insulă, pe fondul tensiunilor ridicate dintre cele două părți legate de blocada energetică impusă de SUA asupra țării din Caraibe, precum și în contextul prăbușirii rețelei electrice a Cubei și al întreruperii alimentării cu energie electrică în provinciile din estul țării. La începutul acestei săptămâni, Departamentul de Stat al SUA a reiterat că SUA vor oferi Cubei 100 de milioane de dolari în asistență umanitară și sprijin pentru internet prin satelit „dacă regimul cubanez va permite acest lucru”.
Urmează invazia Cubei? CNN a descoperit același tipar folosit și în operațiunile din Venezuela și Iran. Ce se întâmplă cu traficul aerian
În ultimele luni, traficul aerian a crescut foarte mult în jurul Cubei. Potrivit Mediafax, care preia dezvăluirile presei americane, ar putea urma un atac asupra insulei. La baza acestei supoziții stă tiparul observat și înainte de operațiunile din Venezuela și Iran: traficul aerian s-a modificat nejustificat. CNN dezvăluie ce pregătește Pentagonul De altfel, CNN a realizat o analiză a datelor publice de urmărire a zborurilor și a descoperit că numărul aparatelor de zbor americane care colectează informații militare este în creștere în largul coastei Cubei. Sunt cel puțin 25 zboruri, începând din 4 februarie, majoritatea fiind avioane P-8A Poseidon, RC-135V Rivet Joint și drone MQ-4C Triton. Acestea operează în apropierea Havanei și a orașului Santiago, iar unele zboară la mai puțin de 40 de mile de țărm. Modelul seamănă cu pregătirile pentru acțiunile militare ale SUA în Venezuela și Iran. Aeronavele și-ar putea masca urmele, dar nu o fac. În traducere, asta înseamnă că Washingtonul își anunță cu bună știință prezența și pune, astfel, presiune asupra Cubei. Administrația Trump a intensificat presiunea asupra Cubei, după atacul asupra Caracasului, la 3 ianuarie, care a dus la capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro, un aliat al guvernului cubanez. Din acel moment, americanii au întrerupt aprovizionarea Havanei cu petrol venezuelean, au numit guvernul cubanez „o amenințare neobișnuită și extraordinară” și s-au angajat să impună tarife oricărei țări care furnizează petrol Cubei. De asemenea, americanii au lăsat să se înțeleagă că ar putea lansa o operațiune militară asupra Cubei. Negocieri cu arma la tâmplă Ulterior, SUA și Cuba au început să negocieze. Administrația Trump a comunicat Cubei că, pentru a avansa în negocieri, este nevoie de demisia președintelui Miguel Díaz-Canel. RECOMANDAREA AUTORULUI: Marco Rubio anunță noi sancțiuni împotriva Cubei. SUA vizează o schimbare de regim la Havana Cuba acuză SUA de amenințări fără precedent. Președintele Diaz-Canel îl atacă dur pe Donald Trump: „Nu ne vom preda niciodată” Trump a anunțat când va anexa Cuba: „Vom trimite cel mai mare portavion din lume, iar locuitorii insulei vor spune «Mulțumim, ne predăm!»” Putin anunță că „războiul din Ucraina se apropie de final”. Cine ar prefera liderul Rusiei să fie mediator în negocieri
Trafic aerian crescut în jurul Cubei. La fel s-a întâmplat înainte de operațiunile armatei SUA din Venezuela și Iran
O analiză CNN a datelor publice de urmărire a zborurilor arată că numărul aparatelor de zbor americane care colectează informații militare este în creștere în largul coastei Cubei. Sunt cel puțin 25 zboruri începând din 4 februarie, majoritatea fiind avioane P-8A Poseidon, RC-135V Rivet Joint și drone MQ-4C Triton care operează în apropierea Havanei și Santiago, unele la mai puțin de 40 de mile de țărm. Modelul seamănă cu pregătirile pentru acțiunile militare ale SUA în Venezuela și Iran. Aeronavele și-ar putea masca urmele, dar nu o fac, ceea ce sugerează faptul că Washingtonul își anunță cu bună știință prezența și pune astfel presiune asupra Cubei. Administrația Trump a intensificat presiunea asupra Cubei după operațiunea militară din 3 ianuarie de capturare a președintelui venezuelean Nicolás Maduro, un aliat al guvernului cubanez. Americanii au întrerupt efectiv aprovizionarea Havanei cu petrol venezuelean, au numit guvernul cubanez „o amenințare neobișnuită și extraordinară” și s-au angajat să impună tarife oricărei țări care furnizează petrol Cubei. Ulterior, SUA și Cuba au început să negocieze. Administrația Trump a comunicat Cubei că pentru a asigura progresul negocierilor este nevoie de demisia președintelui Miguel Díaz-Canel. De asemenea, americanii au lăsat să se înțeleagă că ar putea lansa o operațiune militară asupra Cubei.
Cuba confirmă dialogul cu Statele Unite, pe fondul embargoului energetic și al tensiunilor crescute
„O întâlnire între delegațiile cubaneză și americană a avut loc recent aici, în Cuba”, a declarat luni Alejandro Garcia, un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului cubanez de Externe, citat de AFP. Întâlnirea s-a desfășurat la nivel diplomatic înalt, potrivit lui Garcia care a punctat: „Din partea americană, au participat secretari adjuncți ai Departamentului de Stat, iar din partea cubaneză, reuniunea a avut loc la nivel de miniștri adjuncți de Externe”. Diplomatul cubanez a precizat că discuțiile au fost „un subiect sensibil” care a necesitat „discreție”. Pe agenda întâlnirii s-au aflat subiecte precum eliberarea deținuților politici sau ridicarea restricțiilor importurilor energetice cubaneze. Legat de desfășurarea întâlnirii, Alejandro Garcia a declarat: „În timpul întâlnirii, niciuna dintre părți nu a stabilit termene limită și nici nu a formulat cereri amenințătoare, așa cum au relatat unele publicații americane. Toate discuțiile au fost purtate cu respect și profesionalism”. Încă de la începutul anului, Cuba s-a confruntat cu o blocadă energetică impusă de administrația americană, dar și cu amenințări, întrucât președintele Trump a vehiculat de mai multe ori ideea preluării controlului insulei. La începutul lunii aprilie, administrația Trump a permis temporar, în această săptămână, livrarea a 730.000 de barili de petrol către Cuba prin intermediul unui petrolier rusesc și săptămâna trecută, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a anunțat că Moscova va continua să sprijine energetic autoritățile de la Havana.