Cuba, o capcană mai mare decât Iran. Cât de greu i-ar putea fi lui Trump să reclădească economia cubaneză după 7 decenii de comunism
Administrația Trump continuă să intensifice presiunea economică asupra Cubei, iar o acțiune militară pare iminentă după sancțiuni și blocada energetică. Însă, președintele american nu prea pare să aibă planuri concrete despre cum să reconstruiască Cuba după răsturnarea regimului comunist. Trump vrea să șteargă ultima „rămășiță” a Războiului Rece Președintele american încă încearcă să atragă investitori în Venezuela după ce l-a capturat pe dictatorul Nicolas Maduro în ianuarie 2026. Politico susține într-o analiză că îi va fi mai greu să „vândă” Cuba. Trump vrea doar să-l răstoarne de la putere pe Miguel Diaz-Canel, președintele aflat la putere din 2021. Dictatorul comunist Fidel Castro s-a retras de la conducere în 2008 și a decedat în 2016. Trump face presiuni ca măcar fratele său, Raul, cel care l-a urmat la conducere, să fie arestat, fiind un simbol major al regimului comunist instalat din 1959. Fostul lider al Cubei, Raúl Castro – Foto: Profimedia images Cuba riscă să devină un stat eșuat fără investitori Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, provenit dintr-o familie de migranți cubanezi, a transmis un mesaj video către poporul cubanez săptămâna aceasta. Spre deosebire de Venezuela, care avea un sector petrolier dominant, Cuba nu are o industrie credibilă care să atragă investitori. În trecut, companii din turism și agricultură și-au exprimat interesul. Dar Cuba are nevoie de investiții masive pentru dezoltarea unui sector privat puternic care să reclădească economia țării. Dacă nu vor veni investitori, Cuba va deveni o țară neguvernabilă și chiar un stat eșuat cu 10 milioane de oameni furioși. La numai 144 km sud de Florida! Cuba, o altă capcană pentru SUA „Vorbim despre o țară care în mod absolut, 100%, are nevoie să fie reclădită”, a spus Horacio Garcia Jr., lider de afaceri cubano-american stabilit în Miami. „Nu există infrastructură pentru nimic, pentru apă, electricitate, nimic, nimic. Nu există un sistem bancar corect. Totul trebuie făcut de la cel mai mic nivel. Vorbim de o țară în ruine”, a spus el. „Cuba este un loc complex și nuanțat. Așadar, fiecare aspect al său are pvești de spus și găuri de iepure peste tot”, a spus Mark Entwistle, fost ambasador canadian în Cuba. Casa Albă a refuzat să comenteze subiectul, deși Cuba post-comunistă ar putea deveni un pericol la securitatea Americii dacă devine un stat eșuat ca Haiti. Sursa Foto: Shutterstock/Profimedia/Hepta Autorul recomandă: Un pas spre încetarea unui conflict vechi de 7 decenii: Cuba se declară „pregătită” să primească ajutor din partea SUA
O navă cu ajutoare umanitare din Mexic a ajuns în Havana, în contextul escaladării tensiunilor dintre SUA și Cuba
Pentru a ajuta la atenuarea crizei din Cuba, în contextul în care insula se confruntă cu o amplă criză energetică, după ce Washingtonul a înăsprit regimul de sancțiuni aplicat Havanei, o navă încărcată cu ajutoare umanitare din Mexic a ajuns, luni, în Havana, potrivit AP. Nava are la bord alimente și articole de igienă personală, potrivit unui comunicat guvernamental. Ministrul industriei alimentare din Cuba, Alberto López Díaz, a declarat că articolele sosesc „într-o perioadă de mari dificultăți economice, exacerbate de înăsprirea blocadei impuse țării noastre de guvernul Statelor Unite”, adăugând că ajutorul va fi distribuit „cu cea mai mare responsabilitate și respect”, acordând prioritate copiilor, vârstnicilor și familiilor vulnerabile, mai arată sursa. Criza economică și electrică din Cuba s-a adâncit în acest an, după ce SUA au invadat Venezuela la începutul lunii ianuarie, oprind transporturile esențiale de petrol din țara sud-americană. La sfârșitul aceleiași luni, președintele american Donald Trump a amenințat că va impune tarife oricărei țări care vinde sau furnizează petrol insulei.
Axios: Cuba cumpără peste 300 de drone și analizează folosirea lor pentru a ataca ținte americane
Cuba a cumpărat peste 300 de drone militare, potrivit unor informații clasificate comunicate agenției de știri Axios. De asemenea, Cuba a discutat și planuri de a folosi aceste drone pentru a ataca baza navală americană din Golful Guantanamo, precum și nave militare și, posibil, Key West, Florida, mai relevă sursa citată. Un înalt oficial american a declarat pentru Axios că administrația Trump este îngrijorată din cauza evoluțiilor în domeniul războiului cu drone și a prezenței consilierilor militari iranieni la Havana. „Când ne gândim la faptul că aceste tipuri de tehnologii se află atât de aproape și la o serie de actori răuvoitori, de la grupuri teroriste la carteluri de droguri, iranieni și ruși, este îngrijorător. Este o amenințare în creștere”, a spus oficialul american pentru sursa citată. Totodată, el a mai spus că în ultima lună, oficialii cubanezi au solicitat mai multe drone și echipamente militare din Rusia și că dronele achiziționate încă din 2023 au fost depozitate în locații strategice. Potrivit Axios, Cuba nu este considerată de către oficialii americani drept o amenințare iminentă și nici că ar planifica în mod activ un atac asupra intereselor americane. Totuși, serviciile de informații americane indică faptul că oficialii militari ai insulei au discutat planuri de război cu drone, în situația izbucnirii unor ostilități pe fondul deteriorării continue a relațiilor cu SUA. „Nimeni nu este îngrijorat de avioanele de vânătoare din Cuba. Nici măcar nu este clar dacă au vreunul care poate zbura”, a conchis oficialul american.
Administrația Trump se pregătește să îl pună sub acuzare pe fostul președinte cubanez Raul Castro
Fratele lui Fidel Castro, care i-a urmat la șefia statului cubanez în 2011, este cercetat de Departamentul de Justiție al Statelor Unite pentru doborârea a patru avioane în 1996, conform surselor citate de Associated Press. La momentul incidentului, Castro ocupa funcția de ministru al Apărării, iar aeronavele aparțineau grupului de exilați cubanezi Brothers to the Rescue, cu sediul la Miami. Încă din luna martie a anului curent, autoritățile judiciare federale din Florida au constituit un grup special de procurori și agenți federali pentru a construi dosare împotriva unor oficiali cubanezi de rang înalt, pe fondul solicitărilor venite din partea mai multor politicieni republicani care cer reluarea investigației privind incidentul din 1996. Inculparea ar veni pe fondul presiunilor exercitate de Statele Unite asupra Cubei. Încă de la începutul anului Washingtonul a extins regimul de sancțiuni instituind o blocadă energetică. În plus, președintele Trump a vehiculat de mai multe ori ideea preluării controlului insulei. Joi, directorul CIA, John Ratcliffe, s-a întâlnit cu oficiali cubanezi, printre care și nepotul lui Raul Castro, Raulito Rodriguez Castro, ministrul de interne Lazaro Alvarez Casas și șeful serviciilor de informații cubaneze.
Directorul CIA s-a întâlnit cu nepotul lui Raúl Castro la Havana
Ratcliffe s-a întâlnit cu Raulito Rodriguez Castro, ministrul de interne Lazaro Alvarez Casas și șeful serviciilor de informații cubaneze și a discutat despre cooperarea în domeniul informațiilor, stabilitatea economică și probleme de securitate. Un oficial al CIA a confirmat întâlnirile pentru AP. Ratcliffe s-a aflat acolo „pentru a transmite personal mesajul președintelui Donald Trump, potrivit căruia Statele Unite sunt pregătite să se angajeze serios în probleme economice și de securitate, dar numai dacă Cuba face schimbări fundamentale. Potrivit rapoartelor oficiale, întâlnirea a servit drept platformă pentru ca Cuba să prezinte dovezi care să ateste că națiunea nu reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a SUA”, a declarat oficialul CIA. O declarație oficială a guvernului cubanez a menționat că întâlnirea „a avut loc joi, 14 mai, pe fondul unor relații bilaterale complexe”. În timp ce SUA au subliniat că Cuba nu poate continua să fie un „refugiu sigur pentru adversarii din emisfera vestică”, delegația cubaneză a insistat că insula nu reprezintă o amenințare la adresa securității SUA. Oficialii cubanezi au contestat, de asemenea, menținerea țării pe lista SUA a statelor care sponsorizează terorismul. Întâlnirea de joi are loc la câteva săptămâni după ce guvernul cubanez a confirmat că s-a întâlnit recent cu oficiali americani pe insulă, pe fondul tensiunilor ridicate dintre cele două părți legate de blocada energetică impusă de SUA asupra țării din Caraibe, precum și în contextul prăbușirii rețelei electrice a Cubei și al întreruperii alimentării cu energie electrică în provinciile din estul țării. La începutul acestei săptămâni, Departamentul de Stat al SUA a reiterat că SUA vor oferi Cubei 100 de milioane de dolari în asistență umanitară și sprijin pentru internet prin satelit „dacă regimul cubanez va permite acest lucru”.
Urmează invazia Cubei? CNN a descoperit același tipar folosit și în operațiunile din Venezuela și Iran. Ce se întâmplă cu traficul aerian
În ultimele luni, traficul aerian a crescut foarte mult în jurul Cubei. Potrivit Mediafax, care preia dezvăluirile presei americane, ar putea urma un atac asupra insulei. La baza acestei supoziții stă tiparul observat și înainte de operațiunile din Venezuela și Iran: traficul aerian s-a modificat nejustificat. CNN dezvăluie ce pregătește Pentagonul De altfel, CNN a realizat o analiză a datelor publice de urmărire a zborurilor și a descoperit că numărul aparatelor de zbor americane care colectează informații militare este în creștere în largul coastei Cubei. Sunt cel puțin 25 zboruri, începând din 4 februarie, majoritatea fiind avioane P-8A Poseidon, RC-135V Rivet Joint și drone MQ-4C Triton. Acestea operează în apropierea Havanei și a orașului Santiago, iar unele zboară la mai puțin de 40 de mile de țărm. Modelul seamănă cu pregătirile pentru acțiunile militare ale SUA în Venezuela și Iran. Aeronavele și-ar putea masca urmele, dar nu o fac. În traducere, asta înseamnă că Washingtonul își anunță cu bună știință prezența și pune, astfel, presiune asupra Cubei. Administrația Trump a intensificat presiunea asupra Cubei, după atacul asupra Caracasului, la 3 ianuarie, care a dus la capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro, un aliat al guvernului cubanez. Din acel moment, americanii au întrerupt aprovizionarea Havanei cu petrol venezuelean, au numit guvernul cubanez „o amenințare neobișnuită și extraordinară” și s-au angajat să impună tarife oricărei țări care furnizează petrol Cubei. De asemenea, americanii au lăsat să se înțeleagă că ar putea lansa o operațiune militară asupra Cubei. Negocieri cu arma la tâmplă Ulterior, SUA și Cuba au început să negocieze. Administrația Trump a comunicat Cubei că, pentru a avansa în negocieri, este nevoie de demisia președintelui Miguel Díaz-Canel. RECOMANDAREA AUTORULUI: Marco Rubio anunță noi sancțiuni împotriva Cubei. SUA vizează o schimbare de regim la Havana Cuba acuză SUA de amenințări fără precedent. Președintele Diaz-Canel îl atacă dur pe Donald Trump: „Nu ne vom preda niciodată” Trump a anunțat când va anexa Cuba: „Vom trimite cel mai mare portavion din lume, iar locuitorii insulei vor spune «Mulțumim, ne predăm!»” Putin anunță că „războiul din Ucraina se apropie de final”. Cine ar prefera liderul Rusiei să fie mediator în negocieri
Trafic aerian crescut în jurul Cubei. La fel s-a întâmplat înainte de operațiunile armatei SUA din Venezuela și Iran
O analiză CNN a datelor publice de urmărire a zborurilor arată că numărul aparatelor de zbor americane care colectează informații militare este în creștere în largul coastei Cubei. Sunt cel puțin 25 zboruri începând din 4 februarie, majoritatea fiind avioane P-8A Poseidon, RC-135V Rivet Joint și drone MQ-4C Triton care operează în apropierea Havanei și Santiago, unele la mai puțin de 40 de mile de țărm. Modelul seamănă cu pregătirile pentru acțiunile militare ale SUA în Venezuela și Iran. Aeronavele și-ar putea masca urmele, dar nu o fac, ceea ce sugerează faptul că Washingtonul își anunță cu bună știință prezența și pune astfel presiune asupra Cubei. Administrația Trump a intensificat presiunea asupra Cubei după operațiunea militară din 3 ianuarie de capturare a președintelui venezuelean Nicolás Maduro, un aliat al guvernului cubanez. Americanii au întrerupt efectiv aprovizionarea Havanei cu petrol venezuelean, au numit guvernul cubanez „o amenințare neobișnuită și extraordinară” și s-au angajat să impună tarife oricărei țări care furnizează petrol Cubei. Ulterior, SUA și Cuba au început să negocieze. Administrația Trump a comunicat Cubei că pentru a asigura progresul negocierilor este nevoie de demisia președintelui Miguel Díaz-Canel. De asemenea, americanii au lăsat să se înțeleagă că ar putea lansa o operațiune militară asupra Cubei.
Cuba confirmă dialogul cu Statele Unite, pe fondul embargoului energetic și al tensiunilor crescute
„O întâlnire între delegațiile cubaneză și americană a avut loc recent aici, în Cuba”, a declarat luni Alejandro Garcia, un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului cubanez de Externe, citat de AFP. Întâlnirea s-a desfășurat la nivel diplomatic înalt, potrivit lui Garcia care a punctat: „Din partea americană, au participat secretari adjuncți ai Departamentului de Stat, iar din partea cubaneză, reuniunea a avut loc la nivel de miniștri adjuncți de Externe”. Diplomatul cubanez a precizat că discuțiile au fost „un subiect sensibil” care a necesitat „discreție”. Pe agenda întâlnirii s-au aflat subiecte precum eliberarea deținuților politici sau ridicarea restricțiilor importurilor energetice cubaneze. Legat de desfășurarea întâlnirii, Alejandro Garcia a declarat: „În timpul întâlnirii, niciuna dintre părți nu a stabilit termene limită și nici nu a formulat cereri amenințătoare, așa cum au relatat unele publicații americane. Toate discuțiile au fost purtate cu respect și profesionalism”. Încă de la începutul anului, Cuba s-a confruntat cu o blocadă energetică impusă de administrația americană, dar și cu amenințări, întrucât președintele Trump a vehiculat de mai multe ori ideea preluării controlului insulei. La începutul lunii aprilie, administrația Trump a permis temporar, în această săptămână, livrarea a 730.000 de barili de petrol către Cuba prin intermediul unui petrolier rusesc și săptămâna trecută, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a anunțat că Moscova va continua să sprijine energetic autoritățile de la Havana.
Rusia promite sprijin energetic pentru Cuba, pe fondul tensiunilor cu Statele Unite ale Americii
Diplomatul rus a subliniat că sprijinul Moscovei nu se va limita la livrările recente de petrol. Potrivit acestuia, va include măsuri suplimentare pentru a susține sectorul energetic din Cuba, grav afectat de restricțiile impuse de Statele Unite ale Americii. „Nu putem trăda Cuba. Este exclus. Nu o putem lăsa singură”, a declarat Riabkov, citat de agenția rusă de presă TASS, referindu-se la embargoul american pe care l-a calificat drept „ilegal și absolut inacceptabil”. Oficialul a precizat că necesarul energetic al Cubei reprezintă o prioritate și că Rusia analizează noi livrări de combustibil. Recent, petrolierul rus Anatoly Kolodkin a adus aproximativ 700.000 de barili de țiței pe insulă. Nava, aflată sub sancțiuni americane, a fost autorizată să livreze combustibil din motive umanitare, în contextul unei crize energetice severe care a dus la raționalizarea carburanților și pene de curent frecvente în Cuba. Riabkov a mai afirmat că Rusia nu are de gând să se retragă din emisfera vestică, în pofida presiunilor Washingtonului. El a acuzat SUA că încearcă să limiteze influența Moscovei și a Chinei în regiune. În ultimele luni, Rusia și-a intensificat contactele diplomatice cu autoritățile cubaneze. Ministrul de externe al Cubei, Bruno Rodríguez, s-a întâlnit în februarie la Moscova cu președintele Vladimir Putin și cu șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov. Rusia încearcă astfel să reînvie relațiile strânse pe care le-a avut cu Cuba în perioada sovietică.
Cuba: Peste 2.000 de deținuți au fost eliberați pe fondul relaxării blocadei petroliere americane
Decizia vine la scurt timp după ce administrația Donald Trump a permis unui petrolier rusesc să livreze țiței în Cuba, relaxând astfel blocada de facto asupra aprovizionării cu combustibil, instituită de la începutul anului, notează AFP. Guvernul cubanez nu a oferit detalii despre identitatea persoanelor grațiate sau despre infracțiunile comise, precizând doar că selecția s-a bazat pe criterii precum comportamentul în detenție, starea de sănătate și perioada executată din pedeapsă. Cu toate acestea, autoritățile de la Havana au anunțat că nu vor fi eliberați deținuți condamnați pentru infracțiuni grave, precum crimă, agresiuni sexuale sau trafic de droguri. Eliberarea deținuților, inclusiv a unor prizonieri politici, reprezintă una dintre cerințele constante ale SUA în relația cu Havana. În ultimele săptămâni au avut loc discuții între cele două părți, iar Cuba a promis anterior eliberarea mai multor persoane, inclusiv într-un gest de bunăvoință față de Vatican care acționează ca un mediator între Statele Unite și Cuba. Președintele Trump a vehiculat de mai multe ori ideea preluării controlului insulei, iar Secretarul de Stat Marco Rubio a spus că sistemul cubanez are nevoie de reforme profunde: „Nu le poți repara economia dacă nu le schimbi sistemul de guvernare”.