Cartea gigantică de piatră / Catedrala Notre-Dame e mai vie ca niciodată la un an de la redeschidere
Anul trecut, pe 7 decembrie, catedrala Notre-Dame din Paris se redeschidea, după cinci ani de lucrări de renovare și restaurare ce au urmat incendiului uriaș din 15 aprilie 2019. De atunci, peste 11 milioane de vizitatori i-au trecut pragul, chiar mai mulți decât înainte de incendiu. Imensul șantier deschis după incendiu a coagulat donații nu doar de la întreaga Franță, ci din lumea întreagă. 843 de milioane de euro s-au strâns relativ repede, iar lucrările au putut începe. Acum, catedrala, construită între 1163 și 1345, e mai frumoasă ca oricând. Stilul ei gotic străpunge cerul Parisului, propunând umanității întregi un pariu îndrăzneț, pe care nu are cum să-l piardă – pariul pe Fecioara Maria, căreia îi este dedicată. Mai mult decât un obiectiv turistic Acest monument care transcende timpul a fost locul unor evenimente istorice extrem de importante: încoronarea lui Napoleon (1804), beatificări, funeralii de stat, ceremonii naționale. Însă singura problemă cu această catedrală sunt cozile foarte lungi ale vizitatorilor, care au acces gratuit, în ciuda unei taxe de intrare de 5 euro pe care, la un moment dat, Rachira Dati, o ceruse, spre exasperarea totală a clerului, care a respins-o vehement. Au fost celebrate 1600 de slujbe în acest an și s-a observat, de asemenea, o creștere însemnată a pelerinajelor – peste 650 – dintre care o treime din afara Franței. Responsabilii catedralei sunt încântați și doresc să mențină această componentă spirituală și culturală. Mai e nevoie de 140 de milioane de euro În ce privește coroana de spini a Mântuitorului, adusă în 1239 de regele Ludovic al IX-lea, și care, înainte de incendiu, era expusă în mod obișnuit doar în prima vineri a fiecărei luni, acum aceasta e expusă în fiecare vineri, între 15.00 și 18.30. Vitraliile realizate de artista Claire Tabouret vor fi instalate la sfârșitul lui 2026. Ele vor înlocui șase dintre cele șapte ferestre de pe laterala sudică. Mai e nevoie de 140 de milioane de euro pentru a finaliza restaurarea catedralei, care, oricum, nu era într-o stare bună nici înaintea incendiului, după cum specifică „Rebâtir Notre-Dame de Paris”, instituția publică responsabilă de restaurare, care a lansat un apel nou la donații.
Donația Papei Francisc pentru Ucraina. Sora Lucia Caram dezvăluie sprijinul lăsat prin testament de fostul Suveran Pontif
Afirmațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Órbita B” de la Betevé, într-un interviu difuzat la începutul lunii decembrie. Caram, activă în Ucraina încă din primele zile ale invaziei ruse, a mărturisit că gestul pontifului dispărut în aprilie 2025 a emoționat-o profund. „Mi-a spus că mă va ajuta într-un fel, dar nu m-am gândit că o va face astfel”, a declarat aceasta, conform The Kyiv Independent. Impactul donației Papei Francisc pentru Ucraina asupra misiunilor umanitare Sora Caram conduce Fundația Mănăstirii Santa Clara din Manresa, Spania, și a efectuat peste 20 de călătorii în Ucraina, oferind sprijin medical, ambulanțe și operațiuni de evacuare în zonele de front. Donația lăsată de Papa Francisc reprezintă, spune ea, un sprijin esențial pentru continuarea proiectelor în regiunile cele mai afectate de război. Pontificatul lui Francisc a fost marcat de critici în Ucraina, în special după comentariile din 2024, când îndemna Kievul să dea dovadă de „curaj” și să „ridice steagul alb” pentru a negocia cu Moscova. Totuși, implicarea sa umanitară rămâne incontestabilă, iar gestul testamentar este perceput de Caram drept un mesaj final de solidaritate. Reacția noului pontif și continuitatea sprijinului pentru Ucraina În același interviu, Caram a vorbit și despre întâlnirea cu noul papă, Leon al XIV-lea, pe care l-a descris drept rezervat, direct și prudent. Sora Caram spune că discuția cu acesta, desfășurată în august și durând aproape o oră, s-a concentrat pe situația umanitară din Ucraina și pe eforturile de repatriere a copiilor deportați în Rusia. Papa Leon a reiterat în mai multe ocazii angajamentul Vaticanului pentru „o pace justă și durabilă” și disponibilitatea de a găzdui eventuale negocieri, o inițiativă salutată de președintele Volodimir Zelenski, dar respinsă de oficialii ruși.
Un cântăreț celebru a murit la vârsta de 26 de ani. Motivul decesului nu a fost anunțat
Vedeta muzicii rap Poorstacy a murit la vârsta de 26 de ani după ce ar fi suferit „o urgență medicală” într-o cameră de hotel. Muzicianul, al cărui nume real eeste Carlito Milfort, a fost dus de urgență la spital, dar nu a supraviețuit. Nu a fost dezvăluită cauza decesului, deoarece oficialii continuă să investigheze, potrivit express.co. Originar din Palm Beach, Florida, cântărețul se afla într-un hotel din zona Boca Raton când a murit. Un angajat al hotelului a declarat pentru TMZ că el s-a cazat cu o femeie și un copil mic și că a stat în complex timp de 10 zile înainte de moartea sa. Muzica rapperului foarte popular a combinat influențe din hip-hop, punk rock și heavy metal. A lansat două albume de studio, două EP-uri și a fost inclus pe coloana sonoră a filmului nominalizat la premiile Grammy, Bill & Ted Face the Music. Cântărețul a lucrat îndeaproape cu un prieten și cu emblematicul baterist Blink-182, Travis Barker, o mare parte din cariera sa. Ultima sa postare pe Instagram a fost publicată în urmă cu trei luni și jumătate. Aceasta conținea trei fotografii cu el în interiorul unei mașini, una dintre ele înfățișând și un copil. Fanii au fost luați prin surprindere Decesul s-a produs sâmbătă, dar informația a devenit publică peste câteva zile. După confirmare, fanii s-au grăbit să-i aducă un omagiu. „Omule, ce naiba m-ai ajutat să trec prin niște vremuri întunecate pe vremuri… Odihnește-te în pace, frate. Sper să găsești o rezolvare oriunde te-ai afla”, a scris un fan „Muzica ta mi-a ținut companie în timp ce luptam cu o dependență puternică la începutul anilor 2020, îmi pare rău să te văd plecând, omule, dar voi fi mereu recunoscător pentru muzica ta”, a adăugat altul.
Legendarul dramaturg Tom Stoppard a murit. Avea 88 de ani
Într-un comunicat, United Agents a transmis: „Suntem profund întristați să anunțăm că iubitul nostru client și prieten, Tom Stoppard, a murit liniștit acasă în Dorset, înconjurat de familie”. Conform sursei, „va rămâne în memoria noastră pentru operele sale, pentru strălucirea și umanitatea lor, pentru umorul său, pentru spiritul generos și pentru dragostea profundă față de limba engleză”, scrie Sky News. Cine a fost Tom Stoppard Născut ca Tomas Straussler în Cehoslovacia, Tom Stoppard a fugit în Marea Britanie în 1946, schimbându-şi numele în timpul ocupației naziste, şi a devenit ulterior jurnalist la Bristol, în 1954. Ulterior, a lucrat ca critic de teatru şi a început să scrie piese pentru radio şi televiziune. Ascensiunea sa a fost rapidă după succesul piesei Rosencrantz and Guildenstern Are Dead, lansată în 1966 la festivalul de la Edinburgh și ulterior montată la National Theatre și pe Broadway. Această piesă i-a adus patru premii Tony Awards în 1968, printre care premiul pentru „cea mai bună piesă”. De-a lungul carierei sale de peste șase decenii, Stoppard a câștigat numeroase premii prestigioase: premii Tony și Olivier, precum și un premiu Golden Globe și un premiu Academy Award (Oscar), împreună cu Marc Norman, pentru scenariul filmului Shakespeare in Love (1998) — film care a avut-o în distribuţie pe câștigătoarea Oscarului, Gwyneth Paltrow. Alte piese importante semnate de el includ The Real Thing, Travesties şi trilogia rusă The Coast of Utopia. Cele mai recente lucrări includ piese precum Rock ’n’ Roll, Heroes şi The Hard Problem. În 2020, a lansat piesa semiautobiografică Leopoldstadt, plasată în cartierul evreiesc al Vienei de la începutul secolului XX; aceasta a câștigat un premiu Olivier și patru Tony Awards, aducându-i premiul pentru scriere pentru scenă oferit de PEN America. Moștenire literară şi reacţii Opera lui Tom Stoppard a fost apreciată pentru modul inteligent în care a combinat intelectualismul, emoția și umorul, dar şi pentru temele filosofice și politice, deseori provocatoare, menite să dea de gândit publicului. Piese precum „Every Good Boy Deserves Favour” reflectă angajamentul său civic — această creație a fost inspirată de prietenia sa cu disidentul sovietic Viktor Fainberg, deținut de regimul comunist din Cehoslovacia. De asemenea, adaptările sale cinematografice și pentru televiziune — precum versiunea filmului Anna Karenina din 2012 și serialul Parade’s End — i-au demonstrat versatilitatea și capacitatea de a traduce în cuvinte moderne teme clasice. Prin contribuțiile sale la literatură, cinema și teatru, Stoppard a lăsat o moștenire care va continua să inspire generații întregi.
Momentul care a obligat Vaticanul la explicații / Papa Leon a vizitat Moscheea Albastră din Turcia, dar nu s-a rugat
Papa Leon al XIV-lea a vizitat așa-numita Moschee Albastră din Capitala Turciei, unde se află în vizită. A petrecut aici 20 de minute, dar, așa cum precizează mai multe media internaționale, nu s-a rugat, spre deosebire de cei doi predecesori ai săi, Papa Benedict al XVI-lea și Papa Francisc. L-a ascultat, în schimb, pe Askin Musa Tunca, muezinul moscheii, care cheamă la rugăciune oamenii de cinci ori pe zi. Acesta i-a explicat clădirea, construcția, modul de rugăciune al musulmanilor, iar Papa i-a pus întrebări. „E în regulă, voiam doar să văd moscheea” Ulterior, Tunca le-a spus reporterilor că moscheea este „casa lui Allah – nu este casa mea, nu este casa voastră”, astfel că, pe această idee, i-a spus Papei Leon că se poate ruga dacă dorește. Papa Leon a răspuns: „E în regulă, voiam doar să văd moscheea”. Reporterii l-au întrebat pe Tonca dacă Papa s-a rugat, iar acesta a răspuns: „Poate pentru sine, nu știu”. Incidentul, intens comentat, a forțat Biroul de Presă al Vaticanului la o reacție oficială, pentru precizări. 21.000 de plăci albastre Potrivit unui comunicat eliberat de Vatican, Papa Leon a vizitat moscheea „într-un spirit de reflecție și ascultare atentă, cu profund respect pentru loc și pentru credința celor care se adună acolo în rugăciune”. După cum este obiceiul, Papa Leon și-a scos pantofii în curte, înainte să intre în moschee în șosete albe, fotografiate de toată presa internațională prezentă. Numită anterior Moscheea „Sultan Ahmed”, casa de rugăciune musulmană a fost finalizată în 1617 și este cunoscută sub numele de Moscheea Albastră datorită celor peste 21.000 de plăci albastre care îi decorează pereții, arcadele și cupolele. Plăcile provin de la Iznik, locul vechii Niceea, pe care Papa Leon o vizitase cu o zi înainte. „Nu trebuie să ieșiți, puteți rămâne aici” La ieșirea din moschee, Papa Leon a observat că treceau printr-o ușă cu un semn care indica „ieșirea interzisă”. L-a întrebat pe muezin de ce ies pe o ușă pe care scrie „ieșirea interzisă”, iar acesta i-a răspuns că era o indicație pentru turiști, dar a adăugat cu amuzament că, dacă Papa prefera, „nu trebuie să ieșiți, puteți rămâne aici”. Vizita la Moscheea Albastră a Papei Leon urmează vizitei Papei Benedict al XVI-lea, care a vizitat-o în 2006, și celei a Papei Francisc, care i-a trecut pragul în 2015. Atât Papa Leon cât și muezinul Tunca s-au oprit pentru un moment de reculegere cu fața spre mihrab, care indică direcția către orașul sfânt islamic Mecca. Sfântul Ioan Paul al II-lea a fost primul pontif care a vizitat po moschee când a mers la moscheea din Damas, Siria, în 2001. La sfârșitul lunii octombrie, Papa Leon a condus celebrările la Vatican cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a Nostrae Aetate, documentul Conciliului Vatican II privind relațiile cu alte religii ale lumii. Episcopii prezenți la Conciliul Vatican II au declarat că lumea catolică îi stimează pe frații și surorile musulmani, care „îl adoră pe unicul Dumnezeu, viu și subzistător în sine, milostiv și atotputernic, Creatorul cerului și al pământului” și „se străduiesc să se supună din toată inima chiar și decretelor sale inscrutabile”.
Coreea de Nord introduce limba rusă ca disciplină obligatorie în școli
Coreea de Nord a decis includerea limbii ruse ca disciplină obligatorie pentru elevii de la clasa a patra. Este o schimbare prin care limba rusă va căpăta mai multă importanță în sistemul lor educațional. La o reuniune a comisiei interguvernamentale de la Moscova, Alexander Kozlov, copreședinte al comisiei dintre Federația Rusă și Coreea de Nord, a anunțat că aproximativ 600 de nord coreeni studiază în prezent limba rusă. Potrivit afirmațiilor sale, aceasta se află între cele trei limbi cel mai des alese în țară. În Rusia, în jur de 3.000 de elevi și 300 de studenți urmează cursuri de limbă coreeană, a spus el. Kozlov a mai precizat că anul trecut, 96 de cetățeni nord coreeni au fost primiți la universități rusești, inclusiv la MGIMO, instituția recunoscută pentru formarea diplomaților. Totodată, alți 29 de nord coreeni au fost acceptați anul acesta la programe de geologie. Oficialul rus a mai declarat că cele două state dezvoltă cooperare educațională în domenii precum bancar, energetic, medical și geologie. Rusia, de asemenea, construiește un centru în Coreea de Nord, un centru care va oferi cursuri în limba rusă la Universitatea Normală Kim Chol Ju. Relațiile dintre Rusia și Coreea de Nord au devenit mai puternice după invazia Ucrainei din 2022. Coreea de Nord a furnizat arme Rusiei și a trimis trupe pentru sprijin pe linia frontului, precum și pentru operațiuni de deminare în regiunea Kursk, ocupată temporar de forțele ucrainene. Două grupuri importante de criminalitate cibernetică asociate celor două state, Gamaredon din Rusia și colectivul Lazarus din Coreea de Nord, au fost observate în timp ce își puneau resursele la comun. În august anul acesta, un număr mare de turiști ruși a ajuns în stațiunile nord coreene, după ce companiile aeriene din Rusia au introdus zboruri directe către Phenian.
O nouă descoperire arheologică readuce în discuție o parte a istoriei creștinismului. Ruinele bazilicii unde s-a ținut Primul Sinod Ecumenic au ieșit complet la suprafață
Construția, datată în jurul anului 380, a fost acoperită treptat de apă după un puternic cutremur din anul 1065, iar în secolele următoare a fost înghițită complet de creșterea nivelului lacului, scrie Basilica.ro. Ruinele au fost identificate în 2014 datorită analizării unor imagini aeriene, dar la acea vreme se aflau la aproximativ 50 de metri de țărm și la 2 metri adâncime. Echipa condusă de arheologul Mustafa Şahin, profesor la Universitatea Uludağ din Bursa, a lucrat ani în șir sub apă pentru cercetarea zonei, însă din 2020 nivelul lacului Iznik a început să scadă dramatic, dezvăluind treptat întreaga structură. Un loc cu o istorie marcantă pentru creștinism Pe locul actualei bazilici s-a aflat inițial un lăcaș modest din lemn, ridicat în memoria tânărului martir Neofit, ucis în anul 303 pentru refuzul de a jertfi idolilor. Potrivit surselor istorice, această construcție ar fi găzduit lucrările Primului Sinod Ecumenic de la Niceea, convocat în 325 de împăratul Constantin cel Mare. Atunci, 318 episcopi au formulat Crezul Niceean, document fundamental al dogmei creștine. Biserica reconstruită în secolul al IV-lea a fost distrusă de un cutremur în 358 și refăcută două decenii mai târziu. Funcționarea ei a continuat până în 1065, când un nou seism a dus la prăbușirea edificiului. Descoperirile arheologice includ un veritabil cimitir al martirilor Cercetările recente au scos la iveală nu doar arhitectura basilicii, ci și aproximativ 300 de morminte. Dintre acestea, 27 au fost deschise, multe prezentând urme de tortură – oase rupte, cranii perforate și alte semne care indică violența îndreptată împotriva creștinilor din perioada persecuțiilor. Au fost descoperite și 11 morminte de copii, încă neexaminate. Potențial turistic și evenimente internaționale Situația actuală a sitului, complet ieșit la suprafață, atrage un număr tot mai mare de turiști și pelerini. Autoritățile locale investesc masiv în infrastructura turistică, primarul din Iznik anunțând inaugurarea Centrului de Primire al Sitului Arheologic Bazilica Lacului Iznik. Cu ocazia împlinirii a 1700 de ani de la Primul Sinod Ecumenic, Papa Leon al XIV-lea va vizita Turcia și va ajunge vineri la Bazilica din Iznik.
Nicolas Sarkozy, martiraj în papuci de pâslă / Nu a stat nici trei săptămâni în închisoare, dar a simțit nevoia să scrie o carte de memorii despre asta
Teribila experiență de trei săptămâni în închisoare i-a lăsat urme adânci în suflet fostului președinte francez, Nicolas Sarkozy, care a simțit nevoia să-și exorcizeze durerea scriind o carte despre asta. „Jurnalul unui prizonier” a văzut lumina tiparului la editura Fayard, fiind girată de bunul său prieten de-o viață, Vincent Bolloré, care i-a fost alături în multe momente importante fostului președinte: Bolloré a apelat la Sarkozy pentru sfaturi atunci când poliția a făcut un scurt raid pe domeniul său, Bolloré i-a pus yahtul său, Paloma, la dispoziție lui Sarkozy când acesta a fost ales președinte, pentru o mini-vacanță, la rândul ei, compania lui Bolloré a obținut contracte extrem de lucrative de la statul francez, Bolloré controlează active media importante (are participațiuni la Vivendi, care deține Universal Music, televiziuni, etc…) și, iată, acum, Bolloré îi publică mărturisirea din închisoarea de trei săptămâni prietenului său care nu l-a lăsat niciodată la nevoie. „Din păcate, zgomotul este constant” Revenind la „Jurnalul unui priznoier”, se cuvine să menționăm că acesta este spovedania unui Szarkozy cu real talent literar: „În închisoare, nu este nimic de văzut și nimic de făcut. Uit liniștea care nu există la Santé, unde sunt multe de auzit. Din păcate, zgomotul este constant. Ca și deșertul, viața interioară este întărită în închisoare ”, scrie, sondând profunzimile, fostul președinte, care a stat închis trei săptămâni. Vineri, Szarkozy (70 de ani) anunțase pe X că lansarea oficială a lucrării va fi pe 10 decembrie. Informații de context Pe 25 septembrie, fostul șef al statului francez a fost condamnat în primă instanță la cinci ani de închisoare cu mandat de arestare și executare provizorie pentru conspirație criminală și amendă cu 100.000 de euro. El a făcut imediat apel și va rejudecat între 16 martie și 3 iunie de către Curtea de Apel din Paris. Sarkozy e învinuit că a permis cu bună-știință asociaților săi să abordeze Libia dictatorului Muammar el Gaddafi pentru a solicita finanțare sub acoperire pentru campania sa prezidențială din 2007 din care a ieșit victorios. Sarkozy a susținut neîncetat că este nevinovat. El a fost încarcerat timp de trei săptămâni în închisoarea Santé, creând, astfel, un eveniment fără precedent pentru un fost președinte din istoria Republicii Franceze și una care a stârnit dezbateri aprinse. A fost încarcerat pe 21 octombrie și a fost eliberat pe 10 noiembrie de Curtea de Apel din Paris, care a stabilit că nu prezintă risc de fugă și l-a plasat sub supraveghere judiciară. În motivarea judecătorilor, aceștia au scris că reținerea imediată a lui Sarkozy e justificată de „gravitatea excepțională” a infracțiunilor. La rândul său, Nicolas Sarkozy a spus că, de fapt, aceasta e motivată de „ură”.
Beethoven te face mai bun la sală / Cercetătorii știu de ce
Dacă ai antrenamente intense în fiecare zi, ar fi bine să știi că cel mai recent studiu, publicat în International Journal of Sport Studies for Health și Universitatea de Științe ale Sănătății și Sportului din Wroclaw a evidențiat faptul că muzica clasică, atunci când faci efort fizic, atenuează senzația de oboseală și îmbunătățește echilibrul. Studiul, realizat pe jucătoare profesioniste de baschet care s-au antrenat cu muzică clasică și-au îmbunătățit agilitatea și precizia aruncărilor libere, în comparație cu cele care nu au avut muzică. Prin urmare, muzica clasică poate servi un instrument eficient pentru dezvoltarea abilităților motorii complexe și este benefică pentru orice tip de antrenament. Muzica clasică a îmbunătățit simțitor abilitățile Muzica clasică ajută la creșterea motivației și a energiei și permite sportivilor să-și termine seturile de exerciții cu mai puțină dificultate, mai ales înspre sfârșitul antrenamentelor, când se acumulează oboseala. Același experiment a fost realizat pe atleți de trambulină și gimnaști. Aceștia și-au îmbunătățit echilibrul într-un mod simțitor și relativ rapid. În general, ca o constatare de ansamblu, muzica clasică în timpul antrenamentelor a îmbunătățit starea emoțională și percepția asupra efortului în timpul sesiunilor de antrenament extrem de dure. Muzica clasică a contribuit la creșterea ratei de îmbunătățire a abilităților pe tot parcursul antrenamentului. „Stimulii auditivi, precum muzica, îmbunătățesc nu doar aspectele mentale și cognitive, ci și aspectele fiziologice și coordonarea mișcărilor, reducând oboseala și crescând motivația”, a explicat studiul.
Hollywood în vizită la Vatican / Papa Leon duce mesajul păcii dincolo de Biserica Catolică, în lumea seculară
La 28 decembrie 1895, în cafeneaua Grand Cafe din Paris, avea loc premiera primului film cu public plătitor din lume – „Muncitori părăsind fabrica Lumière din Lyon”. Sunt aproape 130 de ani de atunci, iar sâmbătă dimineața, la Palatul Apostolic al Vaticanului, Papa Leon al XIV-lea a primit zeci de invitați din lumea cinematografiei, de la Hollywood, în special. Spike Lee, Cate Blanchet, Greta Gerwig, scenariști, regizori au răspuns invitației Ministerului Culturii al Vaticanului, în demersul acestuia de a-și depăși aria de adresare dinspre Biserica Catolică înspre lumea seculară. „Inimile care bat ale comunităților noastre” Filmul e „o artă populară în sensul cel mai nobil, destinată tuturor și accesibilă tuturor”. „Când cinematografia este autentică, ea nu doar consolează, ci provoacă”, le-a spus el starurilor. „Ea formulează întrebările care locuiesc în noi și, uneori, chiar stârnește lacrimi despre care nu știam că avem nevoie să le exprimăm”, a spus acesta, preluat de AP. În discursul său, Papa Leon a mai vorbit și despre teatre și cinematografe ca instituții de importanță pentru cultură, instituții care se află în declin și a încurajat ca acestea să nu renunțe. Teatrele și cinematografele sunt „inimile care bat ale comunităților noastre, deoarece contribuie la a le face mai umane”. Frumusețea ca o chemare Arta ne deschide către ceea ce este posibil, a spus el. Frumusețea nu este o evadare din realitate, ci o chemare. Cinematografia ne ajută să reflectăm asupra întrebărilor din adâncul inimilor noastre. Papa Leon devine, prin această întâlnire cu reprezentanții cinematografiei de la Hollywood, urmașul ideologic al Papei Francisc, pentru că și acesta, la rândul său, s-a adresat lumii artistice, în același demers de diseminare a mesajului de pace prin artă, mai ales că Papa Leon este primul papă american din istorie. Născut la Chicago, acum 70 de ani, Papa Leon a dezvăluit filmele sale preferate: „It’s a Wonderful Life”, „The Sound of Music”, „Ordinary People” și „Life is Beautiful”. Papa Leon a petrecut timp cu invitații săi și după conferință, semn că-și apreciază invitații și că e impresionat de răspunsul lor la invitație. De notat că acest lucru nu se întâmplă foarte des în cazul audiențelor numeroase. Spike Lee, printre invitați La rândul lor, celebritățile invitate au spus că au găsit „inspiratoare” cuvintele Papei Leon. „A fost o surpriză pentru mine că am fost invitat”, le-a spus Spike Lee reporterilor, pe covorul roșu întins în palat. În timpul audienței, Lee i-a oferit lui Leo un tricou al echipei sale de baschet preferate, New York Knicks, având numărul 14 și numele lui Leo pe spate. Leo este cunoscut ca fan al echipei Chicago Bulls, dar Lee a spus că i-a explicat papei că Knicks are acum trei jucători proveniți de la alma mater a acestuia, Universitatea Villanova. Blanchett, la rândul ei, a spus că remarcile papei au fost inspiratoare deoarece el a înțeles rolul crucial pe care cinematografia îl poate juca în depășirea granițelor și în explorarea unor subiecte uneori dificile, într-un mod care nu divide. „Filmele țin de divertisment, dar înseamnă și includerea vocilor adesea marginalizate și faptul de a nu ne feri de durerea și complexitatea prin care trecem cu toții acum”, a spus ea. Ea a adăugat că Leo, prin comentariile sale despre experiența de a viziona un film într-o sală întunecată, a înțeles clar rolul cultural important pe care cinematografele îl pot juca. „A sta în întuneric alături de străini este un mod prin care ne putem reconecta cu ceea ce ne unește, mai degrabă decât cu ceea ce ne desparte”, a spus ea.