România, pe ultimul loc în UE la numărul angajaților din cultură. Bruxelles-ul promite măsuri pentru sprijinirea sectorului
În 2025, sectorul cultural din Uniunea Europeană a asigurat locuri de muncă pentru 8,9 milioane de persoane. Este echivalentul a 4,3% din totalul angajaților. Față de anul anterior, numărul celor care lucrează în domeniul cultural a continuat să crească, semn că acest sector își revine și își consolidează rolul în economia europeană, mai scrie Euronews. România, la coada clasamentului european Dacă în majoritatea statelor membre cultura reprezintă între 4% și 5% din totalul locurilor de muncă, România este o excepție. Potrivit Eurostat, doar 1,8% dintre angajații din România lucrează în domeniul cultural, cel mai redus procent din Uniunea Europeană. La polul opus se află: Țările de Jos – 5,7% Estonia – 5,3% Malta – 5,1% România este urmată de Slovacia (3,3%) și Irlanda (3,4%), însă diferența față de media europeană rămâne semnificativă. Joburi în cultură – Europa 2025. Sursa foto: Eurostat Aproape 9 milioane de europeni lucrează în cultură Sectorul cultural include o gamă largă de profesii, de la artiști, actori și muzicieni până la specialiști în patrimoniu, design, producție culturală sau industrii creative. Datele Eurostat arată că aproape jumătate dintre angajați au vârste între 30 și 49 de ani, iar majoritatea dețin studii universitare. UE adoptă pentru prima dată o declarație comună privind cultura Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European și Comisia Europeană au semnat prima declarație comună privind cultura, intitulată „Europe for Culture – Culture for Europe”. Documentul stabilește direcțiile pe care Bruxelles-ul dorește să le urmeze în următorii ani. Totodată, recunoaște rolul culturii în fața unor provocări precum inteligența artificială, dezinformarea, schimbările climatice, transformarea digitală și chiar problemele de sănătate mintală. Printre principiile incluse se numără apărarea libertății artistice, îmbunătățirea condițiilor de muncă și o protecție socială mai bună pentru lucrătorii din domeniul cultural. Declarația nu obligă statele membre Deși reprezintă un semnal politic important, documentul nu are caracter obligatoriu. Fiecare stat membru va decide dacă și în ce măsură va transpune aceste principii în politici publice sau în finanțarea sectorului cultural. Pentru România, unde ponderea angajaților din cultură este de peste două ori mai mică decât media Uniunii Europene, datele Eurostat evidențiază discrepanța și problemele derioase cu care se confruntă unul dintre cele mai slab reprezentate sectoare culturale din UE.
UNITER, despre regretata actriță Dana Tapalagă: O voce sinceră, puternică și discretă
Regretata artistă activa în cadrul Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani. UNITER a caracterizat-o drept „o voce sinceră, pe cât de puternică, pe atât de discretă în spațiul teatral și cinematografic românesc”. „Devotată scenei botoșănene pe care a slujit-o cu sârg și pasiune, Dana Tapalagă nu s-a pierdut pe sine. A rămas un om bun, blând și recunoscător pentru frumosul pe care viața i l-a oferit”, afirmă sursa citată. „În ciuda piedicilor, Dana Tapalagă nu s-a plâns. A fost un om dârz care a trăit demn și asumat. Dumnezeu s-o odihnească!”, conchide UNITER. Încă din 2014, actrița purta o luptă grea cu cancerul, însă a continuat să urce pe scenă atunci când sănătatea i-o permitea. În afară de teatru și film, Dana Tapalagă a dublat documentare, personaje din filme, sau chiar desene animate. Ea a devenit cunoscută publicului larg pentru rolul său în filmul „După dealuri”, semnat de Cristian Mungiu, premiat la Cannes. Potrivit Cancan, în ultima perioadă, actrița a fost internată la Spitalul Universitar de Urgență București. De-a lungul timpului, colegii și prietenii au organizat campanii de strângeri de fonduri care să o ajute să urmeze tratamentele necesare împotriva cancerului. În cele din urmă, actrița a pierdut lupta cu cancerul. Anunțul decesului său a fost dat, duminică, de regizorul Adrian Roman. „«Să ții minte că și atunci când nu o să mai fiu, te voi iubi». Dana a plecat. În seara asta. Sfârșitul nu-i aici, nu-i așa, Dana?”, se arată în mesajul publicat pe Facebook.
Noul film Odiseea, regizat de Christopher Nolan, provoacă un val de controverse în Grecia. Ce i-a nemulțumit pe eleni
Producția, în care Matt Damon îl interpretează pe Ulise (Odiseu), urmărește călătoria de zece ani a eroului grec spre casă după războiul troian și beneficiază de un buget estimat la aproximativ 250 de milioane de dolari. O parte importantă a filmărilor a avut loc în Grecia, în locuri emblematice precum Palatul lui Nestor din Pylos, plaja Voidokilia, Castelul Methoni și Acrocorint, arată Politico. Alegerea actriței pentru rolul Elenei din Troia a aprins disputa Cele mai multe controverse au apărut după ce rolul Elenei din Troia a fost atribuit actriței mexicano-kenyano-americane Lupita Nyong’o. Pentru o parte a opiniei publice din Grecia, alegerea nu reflectă imaginea tradițională a personajului descris de Homer și reprezintă o reinterpretare prea îndepărtată de sursa originală. Alți comentatori susțin însă că mitologia greacă aparține patrimoniului cultural universal, iar libertatea artistică permite reinterpretări moderne ale unor opere vechi de aproape trei milenii. Elon Musk a intervenit în dezbatere Controversa a depășit rapid granițele Greciei după ce Elon Musk a criticat public filmul pe platforma X. Miliardarul a acuzat producția că ar fi sacrificat fidelitatea față de opera lui Homer pentru a respecta criterii asociate curentului „woke”, afirmații care au alimentat și mai mult dezbaterea din jurul filmului. Elon Musk acuzat producția că ar fi sacrificat fidelitatea față de opera lui Homer. Sursa foto: Hepta Un alt reproș adus producției este faptul că niciun actor grec nu face parte din distribuția principală, deși filmul adaptează una dintre cele mai importante opere ale culturii elene și a fost filmat parțial în Grecia. Publicații și organizații ale diasporei elene au descris această alegere drept o oportunitate ratată de a implica artiști din țara care a dat naștere epopeii lui Homer. Guvernul grec apără finanțarea filmului Producția a beneficiat de aproximativ 6,5 milioane de euro din partea statului grec, prin programul de sprijin destinat marilor producții internaționale filmate în Grecia. Decizia a fost criticată inclusiv de partidul conservator Niki, care a susținut că fondurile publice nu ar trebui folosite pentru o producție acuzată că denaturează patrimoniul cultural al Greciei. Ministrul Culturii, Lina Mendoni, a respins însă aceste critici și a declarat că statul nu trebuie să intervină în modul în care un regizor își interpretează artistic o operă sau un mit. Controversa nu i-a afectat succesul În ciuda disputelor, interesul pentru film este foarte ridicat. La premiera din Grecia, biletele s-au epuizat rapid, iar librăriile au raportat o creștere a cererii pentru edițiile moderne ale „Odiseei”, semn că noua adaptare cinematografică a readus în atenția publicului una dintre cele mai influente opere ale literaturii universale.
Rezultate de excepție pentru elevii români la Olimpiada Internațională de Matematică: o medalie de aur, trei de argint şi două de bronz
Elevii români au obținut rezultate remarcabile la Olimpiada Internațională de Matematică 2026, desfășurată la Shanghai, în China. Echipa României a cucerit o medalie de aur, trei medalii de argint și două de bronz. Anunțul a fost făcut luni de Ministerul Educației, care a felicitat membrii echipei pentru performanțele obținute în cadrul uneia dintre cele mai prestigioase competiții școlare din lume. „O medalie de aur, trei de argint şi două de bronz pentru România, la Olimpiada Internaţională de Matematică 2026! Bravo, David-Vlad Mărghidan, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti, medalie de aur; Mihai Alexandru Ardelean, Colegiul Naţional «Onisifor Ghibu» Oradea, judeţ Bihor, medalie de argint; Radu Ionuţ-Stoleriu, Colegiul Naţional «Emil Racoviţă» Iaşi, medalie de argint; David Ghibu, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti, medalie de argint; Emanuel Mazăre, Colegiul Naţional «Alexandru Odobescu» Piteşti, Argeş, medalie de bronz; Andrei Vila, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti, medalie de bronz”, a scris Ministerul Educaţiei, luni, într-o postare pe Facebook. Echipa României a fost coordonată de conf. univ. dr. Cătălin Gherghe, de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București, în calitate de lider al lotului. Din echipa de coordonare au mai făcut parte lectorul Mihai Chiș, de la Facultatea de Informatică din Timișoara, în rol de deputy leader, și Lucian Țurea, reprezentant al Societății de Științe Matematice din România. Cea de-a 67-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Matematică s-a desfășurat în perioada 10-21 iulie, la Shanghai, și a reunit 666 de concurenți din peste 120 de țări. La nivelul Ministerului Educației și Cercetării, coordonarea participării României a fost asigurată de Direcția Olimpiade, Concursuri, Parteneriate și Educație Extrașcolară, prin profesoara Elisabeta Ana Nagy, inspector MEC. Ministerul Educației a precizat că susține participarea loturilor naționale la competițiile internaționale prin acoperirea taxelor de participare, a cheltuielilor de deplasare și a diurnelor, dar și prin organizarea etapelor locale, județene și naționale care preced olimpiadele internaționale.
Filmul Odiseea, încasări globale de 264,1 milioane de dolari. A depășit succesul Oppenheimer
Se pare că regizorul, Christopher Nolan a transformat una dintre cele mai vechi opere literare din lume într-un film de un succes neașteptat. Puțini regizori ar fi putut realiza o adaptare cu distribuție de staruri și buget uriaș a poemului epic al lui Homer, comentează jurnaliștii Associated Press. Producția Universal a reprezentat o miză deloc neglijabilă pentru Nolan, venind după filmul „Oppenheimer”, câștigător al premiului pentru cel mai bun film în 2023. Cu un buget de producție de 250 de milioane de dolari, acesta se numără printre cele mai scumpe filme cu rating R realizate vreodată. Universal cheltuiește aproximativ 125 de milioane de dolari pentru promovarea sa filmului. Entuziasmul stârnit de filmul „Odiseea” a fost atât de mare, încât IMAX a pus în vânzare bilete pentru unele proiecții în format 70 mm cu un an înainte. Pentru a satisface cererea extraordinară pentru formatul preferat de Nolan, IMAX 70 mm, unele cinematografe au adăugat proiecții la miezul nopții și la ora 3 dimineața — iar biletele s-au epuizat. „Este incredibil de satisfăcător să vezi entuziasmul palpabil din cinematografe în acest weekend. Nolan a creat o aventură epică. Este o producție de o amploare la care publicul a reacționat extraordinar de bine”, a declarat Jim Orr, directorul departamentului de distribuție internă al Universal. Filmat la o rezoluție video superioară Nu știm dacă succesul peliculei este caracterizat de actori, plotul filmului sau calitatea mai mare a imaginii, dar „Odiseea” este primul film al lui Nolan realizat în întregime cu camere de luat vederi cu tehnologie IMAX, capabile să redea imagini cu o rezoluție mult mai ridicată decât sistemele video convenționale. Potrivit AP, formatul a generat o parte semnificativă din profitul de pe urma vânzării de bilete. Câștigurile au fost de 29,6 milioane de dolari pe piața internă în format IMAX și 51,8 milioane de dolari la nivel global, ceea ce a dus la cel mai bun weekend din istoria companiei. Pelicula, ne prezintă, într-un mod îndrăzneț, o bucată una dintre cele mai cunoscute opere ce surprind Grecia Antică. Filmul surprinde drumul lui Ulise spre casă după distrugerea Troiei, călătorie care-l poartă prin războaie, furtuni, dar și insule stranii. Regele Ulise încearcă să se întoarcă la Penelopa și la fiul său, Telemah. Deși povestea s-a întâmplat acum 3.000 de ani, filmul ilustrează stereotipuri valabile chiar și astăzi.
Un diagnostic modern schimbă povestea uneia dintre cele mai faimoase muze din istorie
Aceasta este concluzia unui studiu recent, care contestă teoria larg acceptată potrivit căreia tânăra, decedată în 1476, a fost răpusă de tuberculoză, o boală frecventă și mortală în acea perioadă. O echipă internațională de cercetători propusese deja o explicație alternativă încă din 2019, arată Euronews. Folosind un algoritm de recunoaștere facială aplicat picturilor, cercetătorii au analizat portretele femeii, reprezentată de Botticelli în numeroase lucrări, inclusiv în celebra „Nașterea lui Venus”. Echipa a urmărit modificările trăsăturilor sale de-a lungul timpului. De asemenea, au studiat documente istorice din epocă. Opinia unui endocrinolog Studiul a evidențiat „o schimbare treptată a trăsăturilor sale somatice”. Potrivit endocrinologului Paolo Pozzilli, unul dintre autorii studiului, aceste modificări sunt „tipice pacienților cu adenom hipofizar, o tumoră a glandei pituitare, situată la baza creierului și responsabilă de producția hormonilor”. „Am suspectat prezența unei tumori care secreta atât hormon de creștere, cât și prolactină. Excesul acestor hormoni poate modifica treptat conturul feței și, în unele cazuri, poate provoca lactație neașteptată”, fenomen care ar fi fost ilustrat și în unele opere ale lui Botticelli. Potrivit cercetătorilor, adenomul Simonettei s-ar fi dezvoltat timp de mai mulți ani. S-a transformat în cele din urmă într-o masă tumorală mare care i-ar fi provocat moartea subită. Indiciile care susțin noul diagnostic Studiul susține că moartea femeii a fost provocată de apoplexia hipofizară, o afecțiune care apare atunci când o tumoră a hipofizei sângerează sau se umflă brusc. „Această situație poate provoca simptome precum dureri severe de cap, pierderea vederii, confuzie și o deteriorare rapidă a stării de sănătate din cauza colapsului reglării hormonale”, a explicat Pozzilli. Ipoteza, formulată la o distanță de aproximativ 550 de ani de la moartea acesteia, se bazează pe trei categorii de dovezi. Argumentele aduse de cercetători În primul rând, cercetătorii au observat schimbări fizice în picturile realizate de-a lungul anilor 1470 și până la „Nașterea lui Venus”, terminată după moartea ei. Sunt vizibile modificări subtile ale maxilarului, frunții și țesuturilor faciale, care sugerează evoluția unei tumori. În al doilea rând, relatările istorice despre boala sa menționează dureri de cap, halucinații, vărsături și febră. Aceste simptome corespund mai bine tabloului clinic al apoplexiei hipofizare decât tuberculozei, care produce de regulă un declin lent și evident. La acestea se adaugă două evenimente documentate în lunile dinaintea morții. Scrisori schimbate între Piero Vespucci și Lorenzo de’ Medici descriu un episod în care Simonetta s-a prăbușit în timpul unui dans. Există și mărturii despre o presupusă agresiune comisă de Alfonso al II-lea de Aragon, duce de Calabria. Cercetătorii consideră că ambele incidente ar fi putut declanșa o hemoragie sau o creștere bruscă a tumorii. Autorii studiului subliniază că nimic nu poate fi demonstrat cu certitudine absolută. Totuși, moartea rapidă și neașteptată a unei femei tinere, despre care se credea că era sănătoasă, susține această nouă ipoteză medicală, care ar putea schimba interpretările istorice consacrate și ar putea deschide calea reevaluării unor evenimente din trecut prin prisma cunoștințelor medicale moderne.
O recenzie sinceră: Merită să vezi Odiseea lui Christopher Nolan?
Înainte de a vorbi însă despre film, merită discutate cele două controverse care au dominat conversația din jurul său: alegerea unei actrițe de culoare în rolul Elenei din Troia și lipsa autenticității istorice. Elena din Troia, fiica unui zeu și un personaj născut dintr-un ou Una dintre cele mai mari controverse a fost distribuirea actriței Lupita Nyong’o în rolul Elenei. Discuția s-a concentrat aproape exclusiv asupra culorii pielii sale, de multe ori înainte ca oamenii revoltați să vadă filmul și să înțeleagă cât de important este, în realitate, personajul. Trebuie spus din capul locului că Elena din Troia nu este o personalitate istorică pentru care avem un portret verificabil, un mormânt identificat sau o genealogie demonstrată. Este un personaj mitologic în sensul deplin al cuvântului. În unele interpretări, Elena este fiica lui Zeus și a Ledei. Zeus ia forma unei lebede, iar Elena se naște dintr-un ou. Alte versiuni o prezintă drept fiica zeiței Nemesis și îi oferă o genealogie diferită. Nici măcar mitologia greacă nu propune o singură poveste definitivă a nașterii sale. În aceste condiții, o dezbatere purtată cu pretenții de rigoare antropologică despre nuanța exactă a pielii Elenei pare lipsită de proporții. Discutăm despre fiica unui zeu care s-a transformat într-o lebădă și care, în unele dintre cele mai cunoscute versiuni ale mitului, a ieșit dintr-un ou. În plus, Elena nu este personajul principal al „Odiseei”. Nici în poem, nici în film nu ocupă centrul poveștii. Apariția sa este relativ scurtă, câteva minute din trei ore, iar Lupita Nyong’o face un rol bun în puținul timp pe care îl are la dispoziție. Zgomotul din jurul alegerii sale a fost mult mai mare decât importanța personajului în film. O vânătoare de vrăjitoare woke Întregul scandal pare alimentat de oameni care nu au plecat la film pentru a ajunge la o concluzie, ci au plecat de la o concluzie deja formată și au încercat să transforme producția într-o confirmare a propriilor prejudecăți. Distribuirea unei actrițe de culoare într-un rol mitologic a devenit automat dovada că filmul este „woke”. Nu a mai contat interpretarea, contextul sau dimensiunea rolului. Concluzia fusese stabilită dinainte, iar filmul trebuia doar să ofere pretextul. În viziunea mea, seamănă mai mult cu o vânătoare de vrăjitoare woke decât cu o analiză sinceră a unei adaptări cinematografice. Asta nu înseamnă că orice alegere de casting trebuie acceptată automat sau că un film nu poate fi criticat. Înseamnă doar că analiza ar trebui să pornească de la interpretare, coerența lumii construite și calitatea rolului, nu exclusiv de la culoarea pielii actorului. Nyong’o construiește o Elena conștientă că numele și frumusețea ei au fost transformate în justificarea unui război purtat, în realitate, pentru putere, orgoliu și control. În puținele sale scene, actrița oferă personajului suficientă gravitate încât întregul scandal să pară și mai lipsit de substanță. Armurile nu sunt autentice. Dar nici Homer nu făcea arheologie A doua controversă privește armurile. Da, echipamentul folosit de Nolan nu reprezintă o reconstrucție fidelă a armurilor din secolul al XII-lea î.Hr., perioada în care este plasată în mod tradițional legenda războiului troian și călătoria lui Ulise. Coifurile, platoșele și costumele provin din perioade diferite sau au fost reinventate pentru film. Este o observație corectă. Problema apare când această observație este transformată în verdictul că Nolan ar fi trădat un original perfect precis din punct de vedere istoric. Un asemenea original nu există. Nu știm cu certitudine cine a fost Homer sau dacă numele desemnează un singur autor. Ar putea fi vorba despre un poet, un pseudonim sau despre rezultatul unei tradiții construite de mai mulți rapsozi. „Odiseea” a circulat timp de secole pe cale orală, fiind spusă, modificată și recompusă înainte de a fi fixată în forma pe care o cunoaștem astăzi. Nici Homer, indiferent cine a fost, nu a trăit în perioada în care ar fi avut loc războiul troian. Poemele sale amestecă amintiri ale epocii bronzului, realități din epoci ulterioare, convenții poetice, mitologie și invenție. Cu alte cuvinte, nici opera adaptată de Nolan nu este corectă istoric în sensul modern al expresiei. Nici grecii antici nu îl îmbrăcau „corect” pe Ulise Mai există un aspect care face indignarea legată de armuri și mai greu de susținut. Nici grecii antici nu îi reprezentau mereu pe Ulise, Ahile și ceilalți eroi în echipamentul exact al finalului epocii bronzului. Artiștii din perioadele arhaică și clasică îi înfățișau adesea purtând armuri și costume familiare propriului public. În reprezentări realizate în secolele în care Atena și Sparta se luptau cu perșii, Ulise apare îmbrăcat ca un războinic al epocii respective, nu ca rezultatul unei reconstrucții arheologice a lumii miceniene. Ar trebui să-i acuzăm și pe atenieni că nu au respectat istoria? Ar trebui să le reproșăm că nu l-au reprezentat pe Ulise cu armura exactă de la sfârșitul epocii bronzului? Evident că nu. Pentru ei, mitul era o poveste vie, nu o piesă sigilată într-o vitrină. Putem spune că nu ne place designul armurilor lui Nolan. Putem considera că o reconstrucție miceniană ar fi fost mai interesantă. Aceasta este o discuție estetică legitimă. Dar să ne plângem de „trădarea istoriei” într-un film despre o legendă grecească transmisă în nenumărate forme, cu zei, ciclopi, sirene, vrăjitoare, călătorii în lumea morților și personaje născute din ouă este, în viziunea mea, ipocrizie selectivă. Un mit trăiește numai dacă poate fi spus din nou „Odiseea” nu a ajuns până la noi pentru că fiecare generație a repetat-o mecanic, fără să schimbe nimic. A supraviețuit pentru că fiecare epocă a găsit în ea altceva și a spus-o în propriul limbaj. Chiar și în Grecia, unde poemul este studiat sistematic în școli, profesori și cercetători au apărat ideea reinterpretării. Profesorul Christos Tsagalis, specialist în literatura greacă veche, a arătat că operele lui Homer au devenit universale tocmai fiindcă au fost repovestite și reinterpretate de generații succesive. Acum că am explicat controversele, să trecem la film! Până la urmă acesta este subiectul Trei ore care trec fără să le simți Filmul urmărește drumul lui Ulise spre casă după distrugerea Troiei. Regele
Dosarul morții Mădălinei Manole se redeschide / Detectivul Mihaela Brooks: Avem dovezi solide. Nici măcar fratele Mădălinei nu știe ce am descoperit
Detectivul particular Mihaela Brooks susține că echipa sa a obținut noi dovezi în cazul morții cântăreței Mădălina Manole și că acestea vor sta la baza unei solicitări de redeschidere a dosarului. Anunțul a fost făcut chiar de ziua de naștere a artistei. „Nu am abandonat lupta” Într-o postare publicată pe rețelele de socializare, Mihaela Brooks le-a transmis celor care urmăresc cazul că lipsa actualizărilor din ultimele luni nu înseamnă că investigațiile au fost oprite. „Faptul că în ultima perioadă nu am mai postat nimic pe rețelele de socializare despre caz nu înseamnă că am abandonat lupta, ci din contră: echipa noastră a lucrat neîncetat și mult mai intens”, a scris aceasta. Potrivit Mihaelei Brooks, echipa sa a identificat „noi dovezi solide, imperios necesare, ca acest caz să fie redeschis pe baza noilor descoperiri științifice pe care le-am obținut”. Raportul va ajunge la tribunal Mihaela Brooks afirmă că documentația este aproape finalizată și va fi depusă în instanță în perioada imediat următoare. „În aceste momente, echipa finalizează ultimele detalii ale raportului, care urmează să fie depus la tribunal în cel mai scurt timp – o zi, două”, a precizat ea. Potrivit acesteia, scopul este redeschiderea dosarului pe baza noilor probe și a concluziilor rezultate din investigațiile desfășurate în ultima perioadă. Detaliile rămân confidențiale Mihaela Brooks spune că, până la înregistrarea oficială a dosarului, nu va face publice informațiile descoperite. „Nu vom răspunde la absolut nicio întrebare pe social media, în mass-media sau prin mesaje private. Detaliile tehnice și noile descoperiri sunt complet confidențiale în acest moment; nici măcar fratele Mădălinei nu cunoaște ce am descoperit, până când raportul nu devine oficial”, a transmis detectivul. Ea a precizat că echipa va reveni cu informații după înregistrarea cererii în instanță. „Vom face un anunț public imediat ce dosarul va fi înregistrat oficial la instanță. Vă mulțumim pentru susținere!”, a încheiat Mihaela Brooks.
Ciprian Ciucu continuă deblocarea concursurilor pentru directorii teatrelor din București: O să concepem niște caiete de indicatori, în baza cărora să organizăm concursurile
„Am decis, în urma consultării cu specialiștii din teatre din primăvară, să facem lucrurile ca la carte, și, mai înainte să concepem niște caiete de obiective relevante, cu indicatori, în baza cărora să organizăm concursurile”, notează pe Facebook edilul. Documentele vor fi adaptate specificului fiecărui teatru și vor include indicatori de performanță care să permită evaluarea obiectivă a proiectelor de management. De asemenea, Ciucu a anunțat formarea unui grup care va fi responsabil de această etapă a numirii directorilor de teatre. Din grupul de lucru vor face parte Aura Corbeanu (UNITER), Corina Dragomir (Federația Teatrelor Metropolitane),Iulia Popovici (critic teatru), Mihaela Michailov (dramaturgă) și Corina Șuteu (expertă în politici culturale). Primarul a anunțat că documentele emise de grupul de lucru vor fi supuse dezbaterii publice și că procedurile de selecție vor începe după constituirea comisiilor de evaluare. „Noi împreună, vom supune dezbaterii publice caietele de obiective. Lansarea concursurilor se va face după constituirea comisiilor care vor evalua concursurile de management. Vom organiza concursurile pe rând”, conchide edilul.
Moara din Valeapai, veche de 120 de ani, restaurată și transformată într-un muzeu al morăritului
Clădirea, aflată în comuna Ramna, a avut timp de generații un rol important în viața comunității, însă în prezent se află într-o stare avansată de degradare, după ani de vandalizare. Asociația a preluat moara în concesiune de la Primăria Ramna și intenționează să amenajeze aici un muzeu al morăritului din Banat, să conserve mecanismele tradiționale și să creeze un spațiu demonstrativ în care vizitatorii să poată urmări procesul transformării grâului în făină și al făinii în pâine. De la grâu la pâine „Ne dorim ca Moara Valeapai să macine din nou, în scop demonstrativ. Va fi un loc în care vom păstra vie istoria morăritului din Banat și unde generațiile viitoare vor putea descoperi toate etapele, de la grâu la pâine”, a declarat Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat. Prima etapă a proiectului vizează conservarea clădirii și oprirea degradării, în special prin intervenții la acoperiș, pentru a permite ulterior restaurarea completă a monumentului. În acest scop, Asociația Acasă în Banat organizează sâmbătă, 18 iulie, o acțiune de voluntariat la Valeapai. Participanții vor curăța zona din jurul morii și vor pregăti amplasamentul pentru viitoarele lucrări de restaurare.