Festivalul Boovie, pe lista proiectelor propuse pentru București. Ciucu: Mi-ar plăcea să-l adoptăm
Propunerea a fost făcută în cadrul galei celei de-a XI-a ediții a Festivalului Boovie, desfășurată în Piața George Enescu, unde au fost premiați câștigătorii competiției dedicate elevilor care transformă cărți în trailere video, a transmis Primăria Municipiului București. „Cred că este, de departe, cea mai tare idee de festival despre care am auzit vreodată! (…) Îmi e imposibil să nu mi-l doresc și în București. Îmi doresc ca Bucureștiul să devină cel mai creativ oraș din Europa. Avem acest potențial. E într-atât de valoros, încât mi-ar plăcea să îl adoptăm și să-l facem mare și de referință”, a declarat edilul. Boovie, de la proiect local la competiție internațională Boovie este un festival internațional de book-trailere, inițiat în urmă cu 11 ani de profesoara Carmen Ion, de la Colegiul Național Pedagogic „Spiru Haret” din Focșani. Din 2019 are statut de competiție internațională, iar de-a lungul anilor a atras participanți din România, Republica Moldova, Spania, Italia, Olanda, Irlanda, Grecia, SUA și China. Ediția din acest an s-a desfășurat timp de patru zile în mai multe locații din București și a reunit peste 5.000 de elevi din întreaga țară, organizați în aproximativ 500 de echipe. Participanții au transformat cărți în scurtmetraje, ocupându-se de scenariu, regie, interpretare și montaj. Producțiile au fost evaluate de un juriu format din actori de teatru și film. Marele premiu a ajuns la Drobeta-Turnu Severin La gala de sâmbătă au fost acordate 16 premii, în valoare de 1.000 de lei fiecare, pentru opt categorii dedicate elevilor de gimnaziu și liceu. Marele premiu, în valoare de 5.000 de lei, a fost câștigat de elevii claselor IX-X ai Colegiului Național „Traian” din Drobeta-Turnu Severin, pentru trailerul inspirat din volumul Violonista. Distincția a fost înmânată de primarul general al Capitalei.
Brâncuși stabilește un record de public la Berlin. Expoziția dedicată artistului român este cea mai vizitată din ultimii 14 ani
Interesul excepțional al publicului confirmă impactul internațional al operei artistului născut în România, considerat unul dintre părinții sculpturii moderne, potrivit publicației BZ Berlin. Un record pentru Noua Galerie Națională Noua Galerie Națională (Neue Nationalgalerie) din Berlin a anunțat că expoziția dedicată lui Constantin Brâncuși este deja cea mai vizitată organizată de muzeu după retrospectiva consacrată pictorului german Gerhard Richter, găzduită în 2012. Potrivit instituției, expoziția va rămâne deschisă până la 9 august, iar estimările indică faptul că numărul total al vizitatorilor va ajunge la aproximativ 300.000. Succesul expoziției confirmă interesul publicului german și internațional pentru opera sculptorului român, una dintre figurile esențiale ale artei secolului XX. Prima retrospectivă amplă din Germania după mai bine de jumătate de secol Reprezentanții muzeului subliniază că este prima expoziție de mare amploare dedicată lui Brâncuși în Germania în ultimii peste 50 de ani. Organizarea evenimentului a fost posibilă datorită închiderii temporare pentru renovare a Centrului Pompidou din Paris, una dintre instituțiile care dețin cea mai importantă colecție de lucrări ale artistului. Acest context a permis împrumutarea unor opere rare și reunirea lor într-o expoziție de referință la Berlin. Constantin Brâncuși, născut în România și stabilit ulterior în Franța, este considerat de istorici și de marile muzee ale lumii drept unul dintre fondatorii sculpturii moderne, influențând decisiv evoluția artei contemporane. Directorul muzeului: Brâncuși ocupă un loc important în istoria instituției Directorul Noii Galerii Naționale, Klaus Biesenbach, a descris expoziția drept una dintre cele mai importante din istoria muzeului. Acesta a afirmat că instituția este recunoscătoare pentru oportunitatea de a prezenta unui public atât de numeros opera unui mare maestru al modernismului timpuriu, despre care consideră că este, în mod surprinzător, mai puțin cunoscut în Germania decât în alte țări. Având în vedere interesul ridicat al publicului, muzeul a decis să prelungească programul de vizitare în ultimele două zile ale expoziției, pe 7 și 8 august, pentru a permite accesul unui număr cât mai mare de vizitatori. O veste importantă pentru patrimoniul cultural românesc Recordul de audiență înregistrat la Berlin reprezintă o nouă confirmare a prestigiului internațional de care se bucură Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai importanți artiști pe care i-a dat România. Interesul publicului german pentru această retrospectivă contribuie la promovarea moștenirii culturale românești și readuce în atenție influența majoră pe care sculptorul a avut-o asupra artei moderne la nivel mondial.
SUA restituie Indoneziei comori culturale furate. Artefacte vechi ale triburilor din Papua, recuperate de FBI după ani de investigații
Predarea oficială a avut loc miercuri seară, în cadrul unei întâlniri dintre directorul FBI, Kash Patel, și președintele Indoneziei, Prabowo Subianto, la reședința acestuia din Jakarta, mai scrie AP. Obiecte de patrimoniu cu o valoare simbolică uriașă Colecția recuperată cuprinde obiecte aparținând triburilor Dani și Asmat, precum și comunităților din zona lacului Sentani, toate din provincia Papua. Printre piesele restituite se află topoare ceremoniale din piatră șlefuită și alte obiecte ritualice folosite de generații întregi în comunitățile locale. Pentru populațiile din zonele muntoase ale Papua, topoarele din piatră nu reprezentau doar unelte. Ele simbolizau statutul social și bogăția, erau folosite în ceremonii și tranzacții matrimoniale și erau transmise din generație în generație ca adevărate moșteniri de familie. Artefacte de patrimoniu provenite din regiunea Papua returnate Indoneziei. Sursa foto: X Cum au fost recuperate obiectele Ministrul Culturii din Indonezia, Fadli Zon, a declarat că obiectele au fost identificate după o amplă cercetare privind proveniența lor, care a demonstrat că acestea fuseseră scoase ilegal din Indonezia și introduse pe piața internațională de artă. Recuperarea a fost posibilă prin colaborarea dintre Ministerul Culturii și FBI, în cadrul programelor dedicate combaterii traficului internațional cu bunuri culturale. Autoritățile indoneziene consideră că restituirea reprezintă mai mult decât recuperarea unor obiecte de muzeu. „Acest proces face parte din eforturile noastre de a ne recâștiga suveranitatea culturală”, a declarat ministrul Fadli Zon. Artefactele vor fi expuse la Muzeul Național al Indoneziei. O ofensivă împotriva traficului cu opere de artă Restituirea face parte dintr-o campanie mai amplă desfășurată de autoritățile americane pentru recuperarea și returnarea bunurilor culturale traficate ilegal în Asia de Sud-Est. La începutul lunii iulie, procurorii federali americani au restituit Indoneziei și două sculpturi budiste din bronz, datând din secolul al VIII-lea. Ancheta a arătat că acestea fuseseră furate din situri arheologice indoneziene și ajunseseră ulterior în colecția unui cetățean american. În centrul anchetei, unul dintre cei mai cunoscuți traficanți de antichități Investigațiile americane au stabilit că sculpturile și numeroase alte artefacte asiatice au fost introduse pe piața internațională prin intermediul lui Douglas Latchford, un cunoscut comerciant de antichități stabilit la Bangkok. Acesta a fost pus sub acuzare în Statele Unite în 2019, fiind suspectat că a coordonat timp de decenii o vastă rețea de trafic cu obiecte de patrimoniu provenite din Cambodgia și alte state din Asia de Sud-Est. Dosarul penal a fost închis după decesul acestuia, însă autoritățile americane au continuat recuperarea pieselor identificate în colecții private și muzee. În 2021, un colecționar american a predat voluntar 34 de antichități din Asia de Sud-Est, după ce anchetatorii au demonstrat că acestea proveneau din jafuri arheologice. Indonezia: Președintele Prabowo îl primește pe directorul FBI Kash Patel. Sursa foto: X Indonezia încearcă să își recupereze patrimoniul În ultimii ani, Jakarta și-a intensificat eforturile pentru identificarea și recuperarea obiectelor de patrimoniu aflate în străinătate. Multe dintre acestea au părăsit țara în perioada colonială, când Indonezia s-a aflat timp de secole sub dominația Olandei, iar altele au fost scoase ilegal prin rețele de trafic internațional. Autoritățile colaborează în prezent cu mai multe state, inclusiv Statele Unite și Țările de Jos, pentru identificarea și repatrierea patrimoniului cultural dispersat în colecții publice și private din întreaga lume.
Statuie inedită la New York: Hot Dog gigant, servit în mijlocul Times Square
Realizată de artiștii din Brooklyn Jen Catron și Paul Outlaw, sculptura reprezintă o nouă versiune a instalației lor anterioare, „Hot Dog in the City”, prezentată în 2024. Noua operă se numește: „Hot Dog: Cea de-a doua porție”, potrivit Secret NYC. Artiștii afirmă că Times Square a fost locația ideală datorită activității sale constante și diversității publicului, pe care le consideră o reflectare a societății americane, a consumerismului și a spectacolului public. Această revenire din 2026 reia aceste teme prin prisma celei de-a 250-a aniversări a Americii. Opera este un corn supradimensionat, tăiat în jumătate, un crenvurst roz și o dungă spectaculoasă de muștar galben. Ba mai mult, spectaculoasa sculptură lansează periodic rafale de confetti, în Times Square, una dintre cele mai aglomerate piețe pietonale din lume. Just when you think you’ve seen it all, NYC unveils a 65-foot hydraulic hot dog and a Donald Trump impersonator competing for the title of “Most American” in the middle of @TimesSquareNYC 🌭🇺🇸 Between the outrageous contestants, over-the-top performances, a Melania Trump drag… pic.twitter.com/ia8EL9K7BH — New York Mickey (@MickmickNYC) July 23, 2026 Nu este prima dată când artiștii vin în Times Square cu acest concept. În 2024, statuia cu aceeași temă a devenit virală. Cu toate acestea, pentru acest an, statuia a fost reinventată. Statuia va rămâne în Times Square până în 8 august.
Șeful Bienalei de la Veneția critică retragerea finanțării UE: O decizie pur politică
Președintele Bienalei de la Veneția, Pietrangelo Buttafuoco, a criticat joi decizia Uniunii Europene de a retrage un grant în valoare de două milioane de euro, afirmând că măsura are un caracter politic și nu unul juridic sau cultural. „Uniunea Europeană a fost un partener de drum alături de care am parcurs o etapă a călătoriei și care acum se desparte de noi din motive pur politice, în niciun caz juridice și cu atât mai puțin culturale. Suntem chemați aici să desfășurăm cercetări internaționale în domeniul artelor și să răspundem exigențelor acestora. În caz contrar, am trăda principiile autonomiei, libertății de exprimare, cercetării, creativității și imaginației care definesc această instituție de 131 de ani”, a declarat oficialul, citat de Reuters. Declarațiile au fost făcute în cadrul prezentării ediției din 2026 a Festivalului de Film de la Veneția, după ce Comisia Europeană a anunțat că a retras finanțarea ca reacție la revenirea Rusiei la expoziția de artă a Bienalei, pentru prima dată de la invazia Ucrainei din 2022. Comisia Europeană a argumentat că fondurile provenite din bugetul Uniunii trebuie să sprijine inițiative care promovează valorile democrației și libertății, valori despre care consideră că Rusia nu le întruchipează în prezent. În urma deciziei de miercuri a Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură, Bienala pierde 2 milioane de euro, fonduri care urmau să acopere activitățile instituției până în 2028.
Madonna, Shakira, BTS și Justin Bieber au transformat finala Cupei Mondiale într-un spectacol fără precedent
Arena MetLife din apropierea orașului New York a găzduit un moment istoric pentru Cupa Mondială, odată cu debutul primului show de la pauza unei finale FIFA. Conceptul a fost inspirat de tradiționalul spectacol din pauza Super Bowl, însă organizatorii au ales un format mult mai dinamic, în care fiecare artist a avut la dispoziție doar câteva minute, ami ascrie AP. Madonna a deschis spectacolul, Shakira a adus imnul oficial al turneului Madonna a dat startul show-ului interpretând hitul „Music”, într-un moment în care pe scenă și-au făcut apariția și foștii mari fotbaliști brazilieni Ronaldo și Ronaldinho. La scurt timp, BTS a electrizat stadionul cu piesa „Dynamite”, în timp ce Justin Bieber a schimbat complet atmosfera interpretând, într-o versiune acustică, melodia „Everything Hallelujah”. 19 iulie 2026, SUA, East Rutherford: Trupa sud-coreeană de K-pop BTS susține un spectacol în pauza finalei Campionatului Mondial de Fotbal 2026 dintre Spania și Argentina, pe stadionul New York-New Jersey (MetLife Stadium). Foto: Tom Weller/dpa. Unul dintre cele mai așteptate momente i-a aparținut Shakirei, care a urcat pe scenă alături de Burna Boy pentru a interpreta „Dai Dai”, imnul oficial al Cupei Mondiale 2026, auzit înaintea tuturor celor 104 meciuri ale turneului. Artista columbiană este deja asociată cu marile competiții fotbalistice după succesul mondial al piesei „Waka Waka (This Time for Africa)”, lansată pentru Cupa Mondială din 2010. Muppets, Ted Lasso și o orchestră simfonică în același show Organizatorii au mizat pe un spectacol care să combine muzica, cultura pop și divertismentul. Pe scenă au apărut personajele din The Muppets și Sesame Street, inclusiv Kermit, Miss Piggy, Cookie Monster și Animal, în timp ce actorii Jason Sudeikis și Brendan Hunt au intrat în pielea personajelor din serialul Ted Lasso pentru un moment umoristic înaintea recitalului lui Justin Bieber. Dirijorul venezuelean Gustavo Dudamel a condus o orchestră formată din muzicieni ai New York Philharmonic și Simón Bolívar Symphony Orchestra, care a interpretat celebra melodie „Seven Nation Army”, devenită un adevărat imn al competițiilor sportive. Finalul show-ului i-a adus pe scenă pe Chris Martin, solistul Coldplay și curatorul artistic al spectacolului, alături de Shakira, corul PS22 din New York și personajele Muppets. Și ceremonia de dinaintea meciului a fost plină de vedete Spectacolul a început încă înaintea fluierului de start. Jennifer Hudson a interpretat imnul Statelor Unite, Robbie Williams a cântat imnul oficial FIFA „Desire”, alături de Nicole Scherzinger și Laura Pausini, iar Post Malone a prezentat atât o piesă nouă, cât și hitul „Sunflower”, împreună cu Swae Lee. Actorul Tom Cruise a urcat și el pe scenă pentru un discurs dedicat finalei, în timp ce în tribune au fost surprinse numeroase celebrități. Printre acestea s-au aflat Beyoncé și Jay-Z, Timothée Chalamet, Kylie Jenner, Matt Damon și actorul spaniol Javier Bardem, care a sărbătorit victoria Spaniei la finalul partidei. FIFA încearcă să transforme finala într-un eveniment global de divertisment Introducerea unui show la pauza finalei reprezintă una dintre cele mai importante schimbări de imagine promovate de FIFA în ultimii ani. Modelul urmează rețeta consacrată de Super Bowl, unde spectacolul muzical a devenit aproape la fel de urmărit precum meciul în sine. Dacă reacțiile publicului vor fi favorabile, este foarte probabil ca recitalul de la pauză să devină o tradiție și la viitoarele ediții ale Cupei Mondiale.
Mediafax Spania: Acasă, oriunde ai fi. Evenimentul care a pus în prim-plan românii din Spania și legătura cu România
Evenimentul „Mediafax Spania: Acasă, oriunde ai fi” a reunit la București reprezentanți ai mediului diplomatic, de business și ai comunității românești din Spania, într-o dezbatere dedicată prezentului și viitorului unei diaspore tot mai bine integrate. Discuțiile s-au concentrat pe conceptul Mediafax Diaspora, gândit ca o platformă bidirecțională de comunicare între românii din afara țării și cei din România, dar și pe experiențele concrete ale celor care trăiesc „între două lumi”. Viața între România și Spania: alegere de stil de viață Unul dintre mesajele centrale ale conferinței a fost schimbarea profilului românilor care aleg Spania. Dacă în trecut motivația principală era munca, astăzi tot mai mulți aleg această țară pentru stilul de viață. Sandra Gătejeanu-Gheorghe, consul general al României la Barcelona, a explicat că românii nu mai pleacă doar pentru a strânge bani și a reveni în țară. „Astăzi românii aleg Spania pentru că își doresc să trăiască acolo: pentru climă, pentru sistemul educațional, pentru sistemul sanitar. Pandemia le-a permis multora să lucreze remote și să se stabilească acolo. Nu mai vorbim doar despre muncă, ci despre o alegere de viață”, a spus aceasta. Potrivit acesteia, românii sunt foarte bine integrați în societatea spaniolă, iar comunitatea continuă să evolueze spre stabilitate și permanență. Integrare, provocări și nevoia de informare Participanții au discutat și despre provocările pe care le implică traiul între două țări, de la adaptare și identitate până la accesul la servicii și relația cu România. Sorin Barbu, antreprenor român stabilit în Spania și membru al diasporei, a insistat asupra importanței informării corecte înainte de relocare. „Este important să se informeze foarte bine, mai ales în ceea ce privește actele, în special dacă au copii. Dar trebuie să fie încrezători: Spania este o țară sigură, corectă, cu o economie puternică și cu mult soare”, a spus acesta. El a subliniat și apropierea culturală dintre români și spanioli, inclusiv în gastronomie: „Avem același sânge latin și înțelegem mâncarea într-un mod diferit față de alte culturi”. Turismul și gastronomia, punți între cele două țări Un alt subiect important al conferinței a fost rolul turismului și al gastronomiei ca limbaj comun între România și Spania. Javier Garcia del Valle, CEO Happy Tour, a vorbit despre legătura personală pe care o are cu România, după aproape 18 ani petrecuți aici. „Pentru mine, România este ca acasă. Nu mă simt puțin român, mă simt mult român. Aproape 30% din viața mea am petrecut aici”, a declarat el. Acesta a subliniat și potențialul turistic al României, pe care încearcă să îl promoveze inclusiv în Spania. „România este o țară incredibilă, cu o frumusețe care trebuie promovată mult mai bine. Eu am încercat să contribui spunând povestea României ori de câte ori am avut ocazia”, a adăugat acesta. Mediafax Spania, o platformă pentru o comunitate în schimbare Conferința a evidențiat rolul Mediafax Spania ca spațiu de dialog și conexiune între comunități, într-un moment în care diaspora românească nu mai este definită exclusiv prin migrație economică, ci prin mobilitate, integrare și alegere de viață. Prin această inițiativă, Mediafax își propune să consolideze legăturile dintre românii din Spania și cei din țară, să ofere informații relevante și să aducă în prim-plan poveștile și experiențele unei comunități aflate în plină transformare.
Plajele Debarcării din Normandia ar putea fi incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO la finalul lunii iulie
Proiectul de înscriere a plajelor Debarcării din Normandia pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO a fost lansat în 2008 și se află acum în etapa finală, notează AFP. Dosarul de candidatură subliniază că aceste locuri „poartă memoria luptei pentru libertate și pace” și au devenit un punct de reuniune cu semnificație globală pentru comemorarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Potrivit autorităților regionale, includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO ar reprezenta o recunoaștere a sacrificiului celor care au luptat pentru eliberarea Europei de sub regimul nazist și pentru încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Dosarul de candidatură include cele cinci plaje istorice cunoscute sub denumirile de cod Utah, Omaha, Gold, Juno și Sword, precum și alte locuri emblematice ale debarcării, printre care Pointe du Hoc, bateria germană de artilerie de la Longues-sur-Mer și portul artificial Mulberry de la Arromanches-les-Bains, construit pentru a facilita aprovizionarea forțelor aliate. Impactul economic al turismului memorial Autoritățile din Normandia estimează că statutul UNESCO ar putea impulsiona și mai mult turismul memorial. În cursul anului trecut, aproximativ 1.8 milioane de persoane au vizitat siturile Debarcării, peste o treime dintre acestea venind din străinătate, în special din Regatul Unit, Statele Unite și Germania. Datele disponibile pentru anul 2022 arată că aceste vizite au generat venituri de aproximativ 700 de milioane de euro și au susținut peste 8.400 de locuri de muncă, iar o includere a siturilor în patrimoniul UNESCO ar putea genera o creștere de 15%. Contextul istoric În Normandia, pe data de 6 iunie 1944, s-a desfășurat una dintre cele mai importante operațiuni militare din istorie. Peste 150.000 de soldați din aproximativ 15 state, între care americani, britanici și canadieni, au debarcat pe coasta Normandiei în cadrul celei mai mari armade navale organizate vreodată. Peste 4.000 dintre aceștia și-au pierdut viața în prima zi a operațiunii.
Cum au reușit grecii antici să construiască un computer cu peste 2.000 de ani înaintea epocii moderne
Totul a început în 1901, când scafandri care căutau bureți de mare au descoperit, în apropierea insulei grecești Antikythera, epava unei corăbii romane. Printre statui și amfore se afla și un obiect aparent banal, un conglomerat de bronz și lemn deteriorat de apă. Potrivit Euronews, abia după ani de cercetări, oamenii de știință aveau să înțeleagă că în fața lor se afla una dintre cele mai impresionante realizări tehnologice ale Antichității. Un mecanism incredibil pentru vremea sa Datat între anii 150 și 100 î.Hr., mecanismul era alcătuit din peste 30 de roți dințate din bronz, acționate manual. Acestea reproduceau mișcările Soarelui, Lunii și ale planetelor cunoscute în acea perioadă. Folosea un sistem de angrenaje surprinzător de sofisticat, comparabil, în anumite privințe, cu mecanisme întâlnite în tehnologia modernă. Mecanismul Antikythera, Grecia – reconstituire. Sursa foto: X Pe partea frontală, o mică sferă împărțită în alb și negru indica fazele exacte ale Lunii. Pe spate, mai multe cadrane urmăreau ciclurile astronomice folosite pentru calcularea eclipselor, dar și calendarul jocurilor panelenice, competițiile sportive care precedau Jocurile Olimpice antice. Zeci de ani de cercetări pentru a-i descifra secretele Complexitatea mecanismului a devenit evidentă abia în a doua jumătate a secolului trecut. În 1959, istoricul științei Derek de Solla Price a început analiza celor 82 de fragmente recuperate, iar ulterior, împreună cu fizicianul grec Charalampos Karakalos, a folosit imagini cu raze X și raze gamma pentru a vedea interiorul dispozitivului. Cercetătorii au identificat 27 de roți dințate, unele având până la 127 sau chiar 235 de dinți, o precizie care a schimbat complet imaginea despre nivelul tehnologic atins de civilizația greacă antică. Importanța descoperirii a fost atât de mare încât, în 2017, Google i-a dedicat un Doodle, prezentând mecanismul drept primul computer mecanic din istorie. Nu toți cercetătorii sunt convinși că funcționa perfect Deși mecanismul impresionează prin complexitate, există încă dezbateri privind eficiența sa. Unele simulări realizate în ultimii ani au arătat că indicatorul poziției planetei Marte putea avea erori de până la 38 de grade. Cercetătorii consideră însă că acestea reflectă limitele cunoștințelor astronomice din Antichitate, nu neapărat defecte de construcție. Alte studii sugerează că și cele mai mici imperfecțiuni de fabricație ar fi putut bloca sau dereglă angrenajele, ridicând întrebarea dacă dispozitivul a fost folosit efectiv sau dacă a reprezentat mai degrabă un model experimental. O invenție care continuă să inspire lumea modernă Mecanismul Antikythera este păstrat astăzi la Muzeul Național de Arheologie din Atena și rămâne unul dintre cele mai studiate artefacte ale lumii antice. În mai multe țări au fost construite replici funcționale folosite în scop educațional, inclusiv în Mexic, unde proiectul „Monumental Antikythera Mechanism” îi ajută pe studenți să înțeleagă principiile mecanicii și astronomiei antice. La peste două milenii de la realizarea sa, mecanismul continuă să fascineze cercetătorii și publicul deopotrivă, demonstrând că nivelul de ingeniozitate atins de civilizațiile antice era mult mai avansat decât s-a crezut mult timp.
România, pe ultimul loc în UE la numărul angajaților din cultură. Bruxelles-ul promite măsuri pentru sprijinirea sectorului
În 2025, sectorul cultural din Uniunea Europeană a asigurat locuri de muncă pentru 8,9 milioane de persoane. Este echivalentul a 4,3% din totalul angajaților. Față de anul anterior, numărul celor care lucrează în domeniul cultural a continuat să crească, semn că acest sector își revine și își consolidează rolul în economia europeană, mai scrie Euronews. România, la coada clasamentului european Dacă în majoritatea statelor membre cultura reprezintă între 4% și 5% din totalul locurilor de muncă, România este o excepție. Potrivit Eurostat, doar 1,8% dintre angajații din România lucrează în domeniul cultural, cel mai redus procent din Uniunea Europeană. La polul opus se află: Țările de Jos – 5,7% Estonia – 5,3% Malta – 5,1% România este urmată de Slovacia (3,3%) și Irlanda (3,4%), însă diferența față de media europeană rămâne semnificativă. Joburi în cultură – Europa 2025. Sursa foto: Eurostat Aproape 9 milioane de europeni lucrează în cultură Sectorul cultural include o gamă largă de profesii, de la artiști, actori și muzicieni până la specialiști în patrimoniu, design, producție culturală sau industrii creative. Datele Eurostat arată că aproape jumătate dintre angajați au vârste între 30 și 49 de ani, iar majoritatea dețin studii universitare. UE adoptă pentru prima dată o declarație comună privind cultura Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European și Comisia Europeană au semnat prima declarație comună privind cultura, intitulată „Europe for Culture – Culture for Europe”. Documentul stabilește direcțiile pe care Bruxelles-ul dorește să le urmeze în următorii ani. Totodată, recunoaște rolul culturii în fața unor provocări precum inteligența artificială, dezinformarea, schimbările climatice, transformarea digitală și chiar problemele de sănătate mintală. Printre principiile incluse se numără apărarea libertății artistice, îmbunătățirea condițiilor de muncă și o protecție socială mai bună pentru lucrătorii din domeniul cultural. Declarația nu obligă statele membre Deși reprezintă un semnal politic important, documentul nu are caracter obligatoriu. Fiecare stat membru va decide dacă și în ce măsură va transpune aceste principii în politici publice sau în finanțarea sectorului cultural. Pentru România, unde ponderea angajaților din cultură este de peste două ori mai mică decât media Uniunii Europene, datele Eurostat evidențiază discrepanța și problemele derioase cu care se confruntă unul dintre cele mai slab reprezentate sectoare culturale din UE.