Noaptea Muzeelor în Capitală. Sute de vizitatori la ediția a 22-a a evenimentului
Zeci de muzee și instituții culturale și-au deschis porțile publicului, într-un program desfășurat pe parcursul zilei de sâmbătă, cu activități și expoziții dedicate vizitatorilor din toate categoriile de vârstă. Printre obiectivele incluse în circuit s-au numărat Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Palatul Cotroceni, Arcul de Triumf, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” și sediul Primăriei Municipiului București. Noaptea Muzeelor 2026 s-a desfășurat și în alte orașe din țară, inclusiv Cluj-Napoca, Constanța și Oradea, unde publicul a avut acces la muzee, monumente istorice, expoziții și tururi ghidate. Sute de oameni au așteptat să viziteze Muzeul Antipa Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” este printre cele mai atractive obiective culturale din Capitală. Sute de vizitatori au stat la coadă pentru a putea intra și vizita gratuit muzeul. Muzeul Țăranului Român La intrarea în muzeu s-a format, de asemenea, o coadă lungă de vizitatori, mulți dintre ei însoțiți de copii, care au așteptat să descopere colecțiile de obiecte tradiționale românești. Muzeul de Geologie La Muzeul Geologic Național s-a format o coadă lungă de vizitatori, unde zeci de persoane au așteptat să vadă exponatele cunoscute. Vizitatorii Muzeului de Istorie au animat Calea Victoriei Muzeul Național de Istorie, cel mai important muzeu al statului român, a strâns sute de vizitatori care așteptau să-l viziteze în mod gratuit.
Două femei din Polonia, înmormântate împreună în secolul XIII. Legătura dintre ele rămâne un mister
Cele două femei au fost îngropate în urmă cu opt secole, într-o biserică importantă din Polonia. Acum, o nouă analiză ADN, relevă că cele două schelete cele două schelete găsite îmbrățișate aparțineau unor femei, care nu erau înrudite genetic, potrivit Live Science. Descoperirea este prima înmormântare dublă între persoane de același sex, cunoscută în Polonia medievală. Potrivit cercetătorilor, descoperirea ridică semne de întrebare cu privire la relația dintre cele două femei, înmormântate împreună, acum 800 de ani. „Descoperirea unui mormânt atipic într-un cadru atât de unic a ridicat, în mod firesc, întrebări cu privire la natura relației dintre persoanele îngropate împreună într-un singur mormânt”, a precizat pentru Live Science, Agata Cieślik, antropolog biolog la Institutul „Ludwik Hirszfeld” de Imunologie și Terapie Experimentală din Polonia. Schelele datează din secolul al XIII-lea Scheletele au fost descoperite în cadrul unor săpături arheologice, în perioada 2022 – 2025, la Catedrala Înălțării Sfintei Cruci din Opole, Polonia. Schelete celor două femei datează din secolul al XIII-lea. Una dintre ele fusese îngropată conform riturilor creștine pentru acea perioadă: întinsă pe spate, cu brațele așezate de-a lungul corpului. Cealaltă femeie a fost așezată pe o parte, cu un braț sub capul primei persoane, ca și cum ar fi îmbrățișat-o. Din poziția în care au fost găsite, cercetătorii consideră că ele au fost îngropate simultan. Two skeletons found in an embrace next to a 13th-century Polish cathedral were both women, but their relationship remains a mystery. https://t.co/ijkKi9MVWC — Live Science (@LiveScience) May 21, 2026 De obicei, mormintele duble ale adulților sunt interpretate ca aparținând unor cupluri căsătorite. Cu toate acestea, presupunerile bazate pe poziția corpului și estimarea sexului pot fi înșelătoare. Într-un studiu recent, publicat în luna septembrie în „Journal of Archaeological Science: Reports”, cercetătoarea Cieślik și colegii săi au analizat ADN-ul celor două schelete pentru a înțelege mai bine relația dintre ele. Cercetătorii au extras ADN-ul celor două femei din oase. Ei au secvențiat aceste fragmente și au folosit „instrumente computationale pentru a reconstitui părți din codul genetic”, după cum a explicat co-autoarea studiului, Joanna Romeyer-Dherbey. Ea a comparat acest proces cu „încercarea de a reconstitui o carte după ce a fost sfâșiată bucăți mici”. Motivul rămâne necunoscut Astfel, cercetătorii au făcut deosebita descoperire legată de cele două femei. Totuși, motivul pentru care ele au fost îngropate împreună nu este cunoscut. Unele înmormântări atipice din perioada medievală aveau scopul ritualic de a împiedica morții să revină și să provoace rău. Persoanele care erau temute, erau de obicei, îngropate izolate, pe pământ nesfințit. Adesea, erau decapitate și împovărate cu pietre. Totuși, cele două femei au fost găsite lângă zidurile catedralei, într-o locație rezervată regilor sau persoanelor influente în societate, importante pentru comunitățile locale din acel secol. În plus, lipsa ritualurilor de protecție sugerează că nu erau marginalizate de societate. Cu toate acestea, sursele judiciare și religioase de la acea vreme condamnau aspru relațiile între persoane de același sex, pedepsindu-le adesea cu execuția. Dacă aceste femei ar fi fost suspectate că erau iubite, nu li s-ar fi acordat un mormânt atât de proeminent, au afirmat cercetătorii în studiu. Deși legătura dintre cele două femei rămâne un mister și în trecut au existat relații de diverse forme. „Este posibil ca oamenii să fi fost legați prin religie, gospodării comune, aspecte economice sau muncă, ceea ce cercetătorii numesc «rudenie fictivă». Aceste legături recunoscute social funcționau în moduri similare cu legăturile de familie și s-ar putea să se fi reflectat în practicile funerare”, a precizat cercetăroarea Agata Cieślik.
Cinci ani de la moartea lui Eric Carle, autor și ilustrator de cărți pentru copii
Se împlinesc, sâmbătă, cinci ani de la moartea autorului și ilustratorului american de cărți pentru copii, Eric Carle. Acesta a murit pe data de 23 mai 2021, potrivit BBC. Cea mai faimoasă carte a sa, „The Very Hungry Caterpillar” („Omida Mâncăcioasă”), a fost publicată în 1969 și s-a vândut în peste 50 de milioane de exemplare. Cartea, tradusă în peste 60 de limbi Povestea ce conține doar 224 de cuvinte a fost tradusă în 62 de limbi. Fiul său, Rolfe, a declarat pentru The New York Times că autorul a murit din cauza insuficienței renale, potrivit sursei. În 2019, Carle a explicat pentru BBC de ce crede el că povestea a dăinuit timp de 50 de ani. „Timp de mulți ani, editorul și redactorul meu împreună cu mine nu am știut motivul pentru care Omida Mâncăcioasă este atât de populară”, a spus el. „Este o carte a speranței” „În timp, am ajuns să simt că este o carte a speranței. Și acest sentiment de speranță a făcut-o o carte de care cititorii de toate vârstele se bucură și își amintesc”, a mai precizat el. Prima versiune a cărții „Omida Mâncăcioasă” s-a numit „O săptămână cu viermele Willi”. Titlul a fost inspirat de faptul că autorul a folosit un perforator pentru a crea cercuri într-o stivă de hârtie. Carle a spus că editorul său nu era încântat de ideea unui vierme. Astfel, au fost discutate diverse alte animale. În cele din urmă, s-au hotărât asupra unei omizi și a unui fluture. Tipografiile din America au refuzat publicarea cărții Nicio tipografie americană nu a vrut să publice cartea din cauza paginilor cu forme diferite și găuri. În final, a fost găsită o tipografie în Japonia. Este estimat că, în prezent, cartea lui Eric Carle este cumpărată la fiecare 15 secunde, mai menționează sursa. De asemenea, există și versiuni animate a poveștii, diverse articole promoționale și o producție scenică. Cea din urmă a fost vizionată, până în prezent, de un milion de copii.
Noaptea Muzeelor 2026 în București. Program special la 48 de muzee și spații culturale
La Noaptea Muzeelor 2026 participă 330 de muzee din 39 de județe, iar programul variază în funcție de fiecare instituție. În Capitală, 48 de muzee și spații culturale vor avea program special de Noaptea Muzeelor 2026. Unele vor putea fi vizitate gratuit, iar altele vor avea acces pe bază de bilet. Printre principalele atracții din Capitală se află Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul Național Cotroceni, Muzeul Național al Literaturii Române, Muzeul Național al Țăranului Român și Muzeul Militar Național. Noaptea Muzeelor 2026 la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” La Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, accesul la expoziția permanentă va fi gratuit între 18:00 și 01:00. Muzeul pregătește mai multe activități speciale. Între 18:00 și 01:00, vizitatorii pot participa la expoziția interactivă „Antipa și Racoviță – exploratori de poveste”, dedicată familiilor. Între 21:30 și 22:30 sunt programate activități despre insectele nocturne și despre lumea liliecilor, susținute de cercetătorii muzeului. Seara se încheie cu un concert ArtpulseVox, între 22:00 și 24:00, cu jazz, musical și muzică de film. Activitățile în aer liber vor avea loc doar dacă vremea permite. Noaptea Muzeelor 2026 la Muzeul Național de Artă al României La Muzeul Național de Artă al României, programul special de Noaptea Muzeelor 2026 va avea loc între 14:00 și 22:00, ultima intrare fiind la 21:30. Accesul se face pe bază de bilet: 32 de lei, respectiv 16 lei pentru pensionari și 8 lei pentru elevi și studenți. La sediul central al MNAR, din fostul Palat Regal, vor putea fi vizitate Galeria de Artă Europeană, Galeria de Artă Românească Modernă, Galeria de Artă Veche Românească, Galeria de Artă Decorativă Europeană, Galeria de Artă Orientală și Spațiile Istorice. Biletul include și accesul la expozițiile temporare „Cotoșman & co. Lecția lui Livius Ciocârlie” și „BDF Young”, organizată în cadrul Bucharest Design Festival. De la ora 18:00, specialiștii muzeului vor susține prezentări în spațiile de expunere. La Muzeul Colecțiilor de Artă, publicul va putea vizita cele peste 30 de colecții permanente și expoziția temporară „Hartă veche și Artă nouă. 500 de ani de istorie veche și artă nouă în 100 de exponate selectate din Colecțiile Emilian Radu”. Muzeul K.H. Zambaccian și Muzeul Theodor Pallady vor fi închise sâmbătă, 23 mai. Noaptea Muzeelor 2026 la Muzeul Național de Istorie a României La Muzeul Național de Istorie a României, programul de Noaptea Muzeelor 2026 va fi împărțit în două intervale. În timpul zilei, muzeul va fi deschis între 10:00 și 18:00, cu plată, ultima intrare fiind la 17:15. Vizitatorii vor putea vedea expozițiile permanente „Tezaurul Istoric”, „Lapidarium” și „Copia Columnei lui Traian”, dar și mai multe expoziții temporare. Seara, accesul va fi gratuit între 18:00 și 23:00, ultima intrare fiind la 22:00. În acest interval vor putea fi vizitate expozițiile permanente, precum și micro-expozițiile „Coiful de la Ciumești” și Automobilul F.N. Herstal, primul vehicul înmatriculat în București. Noaptea Muzeelor 2026 la Muzeul Național al Țăranului Român La Muzeul Național al Țăranului Român, accesul va fi gratuit de Noaptea Muzeelor 2026, sâmbătă, 23 mai, între 18:00 și 20:30, ora ultimei intrări. Vizitatorii vor putea vedea expoziția permanentă „Legea creștinească”, aflată la parterul muzeului. Intrarea pentru această expoziție se face prin Șoseaua Kiseleff nr. 3. Vor fi deschise și cinci expoziții temporare, cu acces prin Strada Monetăriei nr. 3: „Desprinderea. Portret / Atelier Ovidiu Simionescu”, „Zona fără semnal”, „Femeia – al cincilea anotimp”, „Dor” și „Laborator GDPR”. În curtea interioară va avea loc și Târgul 100 de tradiții românești, cu obiecte realizate de meșteri din mai multe zone ale țării, dar și preparate tradiționale. Noaptea Muzeelor 2026 la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” La Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, programul de Noaptea Muzeelor 2026 va avea loc sâmbătă, 23 mai, între 12:00 și 24:00, ultima intrare fiind la 23:00. Vizitatorii vor putea vedea expozițiile permanente ale muzeului, pavilionul de istorie militară generală și pavilionul Aviație, cu artefacte despre evoluția fenomenului militar din cele mai vechi timpuri până în prezent. Vor fi deschise și expozițiile temporare „45 de ani de la zborul cosmic al lui Dumitru Prunariu” și „Exponatul lunii mai – Tunica de căpitan de artilerie a Regelui Carol I – 1866”. De la ora 16:00, sunt programate demonstrații și prezentări susținute de asociații de reconstituire istorico-militară. Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale va susține un concert de fanfară, cu marșuri militare și muzică de promenadă. Noaptea Muzeelor 2026 la Muzeul Național Cotroceni La Muzeul Național Cotroceni, accesul va fi gratuit de Noaptea Muzeelor 2026, sâmbătă, 23 mai, între 17:00 și 23:00, ora ultimei intrări. Vizitatorii vor putea vedea saloanele regale de la etajul I, Salonul Artelor Decorative, aflat la ediția a XXIII-a, precum și expozițiile temporare „BDF Highlights. Branding Romania through Creativity” și „100 de ani – vizita Reginei Maria în America (1926-2026)”. Nu este necesară programarea prealabilă. Accesul se face doar pe baza unui act de identitate în original, carte de identitate sau pașaport. Noaptea Muzeelor 2026 la Muzeul Național al Literaturii Române La Muzeul Național al Literaturii Române, evenimentele de Noaptea Muzeelor 2026 vor avea loc sâmbătă, 23 mai, atât la sediul din strada Nicolae Crețulescu nr. 8, cât și la casele memoriale ale muzeului. Accesul este gratuit. La sediul MNLR sunt programate tururi ghidate, expoziții, un concert, proiecții de scurtmetraje și un moment artistic la miezul nopții. Publicul va putea participa la un tur pentru copii și adolescenți, la proiectul „Mon coup de cœur au musée”, la vernisajul expoziției „Pasărea de aur”, dar și la un tur ghidat dedicat poetului Leonid Dimov. De la ora 19:00, în grădina MNLR va avea loc un concert susținut de Lorena Oltean, alături de Cristi Drâmba, Maros Zopko Sima și Vlad Alexandrescu. De la ora 22:00, vor fi proiectate scurtmetraje realizate de absolvenți ai UNATC și ai Universității Hyperion. Programul de la sediul MNLR se va încheia la 24:00 cu momentul „Invitații de la Miezul nopții”, cu Flaviu Crișan, Costel Cașcaval și Cristi Iacob. Publicul va avea acces în
Love affairs, marea evadare în pasiune: 1500 de artiști rescriu istoria iubirii la Opera Națională București
Bucharest Opera Festival 2026 revine, iar tema sa, LOVE AFFAIRS, promite să fie o confesiune colectivă despre ceea ce ne face cu adevărat umani: capacitatea de a iubi până la sacrificiu. O geografie a sentimentelor: 12 seri de pasiune fără margini Scena Operei Naționale București se pregătește să găzduiască un maraton al emoțiilor brute. Timp de 12 seri consecutive, cortina se va ridica pentru a dezvălui marile „afaceri ale inimii”. Nu vorbim despre simple spectacole, ci despre incursiuni în abisul sufletului uman. Vom vedea iubiri interzise care sfidează legile lumii, pasiuni mistuitoare care ard precum o flacără în vânt, destine care se frâng sub povara imposibilului și, în final, acea iubire mântuitoare care ne amintește că, în ciuda tragismului, viața merită trăită prin artă. Ediția din acest an este o odă adusă vulnerabilității. Într-o lume tot mai grăbită și mai digitalizată, Bucharest Opera Festival ne propune un exercițiu de sinceritate: să ne așezăm în liniștea catifelei roșii și să lăsăm muzica să ne reînvețe cum să simțim. Fiecare arie, fiecare pas de balet și fiecare acord orchestral vor fi niște fire invizibile care vor uni publicul cu eroii de pe scenă în aceeași respirație tăcută. Un colos artistic: 1500 de inimi bătând la unison Proporțiile festivalului sunt, în acest an, cu adevărat impresionante, dar dincolo de cifre se află pasiunea umană. Peste 1500 de artiști, cântăreți, balerini, muzicieni și echipe tehnice, vor lucra într-o armonie perfectă pentru a construi acest vis de vară. Este un efort titanic, un maraton artistic pe parcursul căruia oboseala este învinsă de bucuria de a dărui. Culisele vor deveni un furnicar de emoții, în care costumele de epocă și decorurile monumentale vor prinde viață sub mâinile unor maeștri ai iluziei scenice. Dialogul culturilor: de la soarele Italiei la misterul Japoniei Ediția 2026 mizează pe o formulă de o diversitate culturală fascinantă. Cinci invitați internaționali de prestigiu vor aduce la București parfumul marilor scene ale lumii. Orchestra Festivalului Puccini din Torre del Lago va aduce cu sine spiritul pur italian, acolo unde melancolia pucciniană s-a născut din briza mării. Opera Krakowska din Polonia, Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Chișinău și Opera de Stat din Ruse vor completa tabloul european cu interpretări pline de forță și rafinament. Însă, probabil cel mai așteptat moment al festivalului va fi prezența fascinantului Yamamoto Noh Theater din Osaka. Într-o premieră de o estetică rară, publicul bucureștean va fi invitat să descopere iubirea prin lentila teatrului Noh, o formă de artă japoneză milenară, în care masca, gestul ritualic și tăcerea vorbesc mai profund decât orice strigăt. Este o întâlnire între Orient și Occident, o dovadă că dragostea vorbește toate limbile pământului. Excelența românească: o singură voce pentru un întreg neam Festivalul nu este doar o fereastră către lume, ci și o oglindă a talentului românesc. Cele mai importante instituții lirice din țară își dau întâlnire pe scena din Piața Operei. De la rigoarea Operei Naționale București la entuziasmul Operei Naționale Române Iași și Timișoara, de la spiritul vibrant al Operei Maghiare din Cluj-Napoca la poveștile purtate de valurile mării de la Teatrul „Oleg Danovski” din Constanța sau forța artistică a Galațiului prin Teatrul „Nae Leonard”, alături de Orchestra de Cameră Radio, festivalul reprezintă o celebrare a unității prin cultură. Invitație la transcedență Bucharest Opera Festival 2026 este o invitație la mântuire prin frumos. Sub tema LOVE AFFAIRS, suntem chemați să ne recunoaștem propriile trăiri în oglinda scenei, să plângem alături de eroinele tragice și să sperăm alături de amanții idealiști. „Dacă inima ta are nevoie de un refugiu, dacă sufletul tău caută un răspuns la întrebările despre pasiune și destin, lasă-te purtat de vraja acestor 12 nopți! Vino să vezi cum marii artiști ai lumii dau viață iubirii, în singurul loc în care timpul nu are putere: pe scena Operei! Nu ratați spectacolul marilor sentimente! Bucureștiul vă așteaptă să scriem împreună cea mai frumoasă poveste de dragoste a verii 2026”. Programul complet al festivalului poate fi consultat pe site-ul oficial al Operei Naționale București: Opera Națională București – Calendar Festival
Vedeta Festivalului de la Cannes: Yuri, o cățelușă salvată dintr-un adăpost
Uneori, drumul spre covorul roșu de la Cannes poate începe din cele mai neașteptate locuri. Cățelușa, care trăia într-un refugiu canin înainte să fie aleasă pentru un film chilian, a devenit vedeta neașteptată a Festivalului de Film de la Cannes, după ce a câștigat premiul Palm Dog, distincția acordată celor mai bune apariții canine din cinematografie. Colierul roșu și auriu pentru Yuri Vineri dimineață, Yuri a primit celebrul colier roșu și auriu – trofeul simbolic Palm Dog – oferit în fiecare an de un juriu format din jurnaliști specializați în cinema. Potrivit Le Figaro, premiul a recompensat rolul din „Cățelușa” („La Perra”), film regizat de cineasta chiliană Dominga Sotomayor și prezentat în cadrul „Săptămânii cineaștilor”, una dintre secțiunile paralele ale Festivalului de Film de la Cannes. Viața lui Yuri, dincolo de film Dincolo de trofeu, povestea cățelușei a emoționat însă publicul și presa de la Cannes. Potrivit organizatorilor premiului Palm Dog, Yuri este un câine din Chile, salvat de organizația pentru protecția animalelor Mirada Animal Chile, înainte să ajungă pe platourile de filmare. După terminarea producției, echipa filmului i-a găsit o familie adoptivă, iar cățelușa este acum „fericită și în siguranță”. Și puiul care apare la începutul filmului are parte de un destin asemănător. Unul dintre producători l-a adoptat după filmări și i-a pus numele Tormenta Mari, „tormenta” însemnând „furtună” în limba spaniolă. Povestea din spatele trofeului În producția „Cățelușa”, inspirată din romanul scriitoarei columbiene Pilar Quintana, Yuri joacă rolul unui câine rătăcit care intră în viața Silviei, o femeie izolată pe o insulă sălbatică din largul coastelor chiliene, unde trăiește din recoltarea algelor. Animalul vine „să lumineze” existența personajului principal, interpretat de actrița chiliană Manuela Oyarzún. Dar liniștea fragilă se rupe atunci când câinele dispare, iar „o traumă din copilărie reapare”, potrivit prezentării oficiale a filmului. Premiul câinilor-actori Premiul Palm Dog, denumit astfel ca un joc de cuvinte inspirat de „Palme d’Or” – marele trofeu al Festivalului de la Cannes, este organizat din 2001 și are loc în ajunul ceremoniei de închidere a festivalului. În acest an, șase câini au fost în competiție, inclusiv doi câini francezi care au apărut în drama romantică „Câteva cuvinte de dragoste” („Quelques mots d’amour”), regizată de cineastul francez Rudi Rosenberg, și în „Adio, lume crudă” („Adieu monde cruel”), film semnat de actorul și regizorul francez Félix de Givry. De la Messi la Yuri De-a lungul anilor, premiul a fost câștigat de mai mulți câini deveniți celebri printre cinefili. În 2023, Palm Dog a fost acordat lui Messi, border collie-ul care s-a remarcat în filmul francez premiat cu Oscar „Anatomia unei prăbușiri” („Anatomie d’une chute”), regizat de cineasta franceză Justine Triet. Șapte ani mai târziu, trofeul a mers la Boss, un câine care a apărut doar câteva secunde în comedia britanică „Tamara Drewe”, regizată de cineastul britanic Stephen Frears. Toby Rose, jurnalist britanic și cofondator al Palm Dog, spunea atunci că „puterea privirii și emoția” transmise de animal au fost suficiente pentru a cuceri publicul.
BBC World Service va lansa platforme de știri în limba română și maghiară pentru Europa de Est
BBC World Service a anunțat vineri lansarea unor noi platforme de știri în limbile română și maghiară, în cadrul proiectului lor de a-și extinde prezența globală și accesul la informații considerate independente. Noile servicii pilot, „BBC News Magyarul” și „BBC News România”, vor publica știri și analize pe site-urile dedicate, bbc.com/magyarul și bbc.com/romania, dar și pe rețelele sociale. Platforma în limba maghiară, împreună cu paginile de Facebook și Instagram, va fi lansată pe 16 iunie, în timp ce serviciul în limba română va deveni disponibil din 23 iunie. Ulterior, ambele proiecte vor avea și canale pe YouTube și TikTok. Conținut pentru publicul din România, Moldova și Ungaria BBC mai precizează că noile servicii sunt destinate publicului din Ungaria, România, Republica Moldova și din alte comunități din regiune și vor oferi o acoperire „independentă și imparțială” a principalelor evenimente internaționale și regionale. Conținutul va include o varietate largă de teme, de la actualitate europeană și globală până la sănătate, știință, tehnologie, schimbări climatice și costul vieții. Materialele vor fi adaptate pentru mediul online și rețelele sociale. BBC va folosi inteligența artificială pentru traduceri Cele două redacții vor folosi tehnologii de traducere bazate pe inteligență artificială pentru a adapta conținutul BBC în limbile română și maghiară. Un lucru important menționat de companie este că jurnaliștii vor supraveghea permanent conținutul generat de AI pentru știri. BBC a transmis că materialele realizate cu ajutorul inteligenței artificiale vor fi evidențiate pentru a nu exista neclarități, iar echipele editoriale vor produce și reportaje și analize originale. Directoarea globală interimară a BBC News, Fiona Crack, a declarat că lansarea vine într-un moment în care presa independentă este tot mai importantă. „Într-o epocă a libertății presei în scădere, a dezinformării în creștere și a incertitudinii globale, furnizarea de știri independente și imparțiale nu a fost niciodată mai importantă. Lansarea BBC News Magyarul și BBC News România este o piatră de hotar construită pe inovație, precum instrumentele de traducere asistată de inteligență artificială utilizate în mod responsabil, pentru a ajunge la noi publicuri cu știri de încredere”, a spus Fiona Crack. BBC vrea să atragă mai ales publicul tânăr și femeile Noul proiect vine după lansarea BBC News Polska, serviciul în limba polonă care, potrivit companiei, a avut o creștere semnificativă a audienței. Directoarea editorială a noilor servicii, Kateryna Khinkulova, a declarat, totodată, că BBC urmărește să își extindă influența în regiune. „Sunt încântată să conduc o echipă de colegi cu înaltă calificare și experiență, în timp ce lansăm jurnalismul BBC în încă două limbi, maghiară și română. Oferta noastră este adaptată pentru a împărtăși jurnalism de înaltă calitate pe temele care au o relevanță deosebită pentru publicul pe care îl deservim. Cu aceste două limbi, suntem dornici să ne extindem acoperirea în regiune, în special către femei și publicul mai tânăr, cu ce e mai bun din jurnalismul BBC”, a declarat Khinkulova. Astfel, BBC World Service ajunge la un total de 45 de limbi în care oferă conținut la nivel global. Compania a mai avut servicii dedicate publicului vorbitor de limba maghiară între 1939 și 2005, iar serviciul în limba română a funcționat între 1939 și 2008.
Bulgaria, invitat de onoare la Bookfest 2026 / Cel mai important scriitor bulgar al momentului vine la București
Cea de-a XIX-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest, care se desfășoară la Romexpo între 3 și 7 iunie, aduce o delegație de peste 20 de autori, editori și traducători bulgari, în frunte cu Georgi Gospodinov, câștigătorul Premiului Booker Internațional 2023. Literatura bulgară, în centrul atenției la București Bulgaria este invitatul de onoare al Bookfest 2026, iar cu acest prilej o delegație de peste 20 de personalități culturale bulgare va sosi în capitală pentru dezbateri, lansări de carte și sesiuni de autografe. Cel mai așteptat dintre ei este Georgi Gospodinov, considerat cel mai important scriitor bulgar al momentului și cunoscut publicului internațional după ce a câștigat Premiului Booker Internațional în 2023. Alături de el vor fi prezenți Ioanna Elmy, Elena Alexieva, Nadejda Radulova, Kostadin Kostadinov, Emil Andreev, Ivan Stankov și Petya Kokudeva, una dintre cele mai apreciate scriitoare bulgare pentru copii. „A venit timpul să ne spunem poveștile unii altora” Gospodinov a transmis un mesaj care surprinde tocmai miza acestei prezențe: „Cea mai dificilă formă de curiozitate este cea față de vecinul tău, cel cu care împărtășești o apropiere geografică și istorică. Literatura poate face lucruri simple, dar esențiale: să ofere sens, să construiască memorie și empatie, să devină un antidot împotriva propagandei.” Grigore Arsene, președintele Asociației Editorilor din România, a subliniat că, deși Bulgaria ne este apropiată geografic și istoric, literatura sa rămâne insuficient cunoscută la noi: „Speranța mea este ca această ediție a Bookfest să ne ajute să o descoperim mai bine.” Literatura bulgară, tot mai vizibilă internațional Prezența Bulgariei la Bookfest vine pe fondul unui deceniu în care literatura bulgară a câștigat tot mai mult teren pe scena internațională, prin traduceri în numeroase limbi, nominalizări la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură și PEN, dar și prin festivaluri precum cel Internațional de Literatură de la Sofia sau „Plovdiv Reads”. Unde și când Standul bulgar va fi amplasat în Pavilionul B2 de la Romexpo, cu o selecție de cărți în limba bulgară și ediții în română ale unor titluri bulgare. Bookfest 2026 poate fi vizitat între 3 și 7 iunie, zilnic între orele 10:00 și 20:00, respectiv până la 21:00 vinerea și sâmbăta.
Paștele Cailor chiar există. De unde provine numele sărbătorii
Paștele Cailor este una dintre cele mai cunoscute și pitorești sărbători din folclorul românesc. Sărbătoarea este întâlnită mai ales în zonele din Transilvania, Banat și Maramureș, unde vechile obiceiuri legate de animale și muncile agricole s-au păstrat mai bine de-a lungul timpului. Paștele Cailor nu are o dată fixă, aceasta fiind influenţată de data serbării Paştilor. Totuși, un lucru este clar: se sărbătorește în joia din săptămâna Înălțării Domnului, la 40 de zile după Paște. În acest an, Paștele Cailor are loc pe 21 mai, zi în care sunt deja trei mari sărbători: Ziua Eroilor, Ziua Sfinților Constantin și Elena și Ziua Înălțării Domnului. În cultura românească, expresia „paștele cailor” are un sens mai degrabă peiorativ, adică „niciodată” sau „un moment foarte rar”, întrucât această zi apare o singură dată pe an. Originea sărbătorii este explicată prin mai multe legende populare. Una dintre cele mai răspândite spune că, în noaptea nașterii lui Iisus, caii din ieslea unde s-a născut Pruncul făceau mult zgomot și tulburau liniștea Fecioarei Maria. Supărată, Maica Domnului i-ar fi blestemat să nu se sature niciodată decât într-o singură zi pe an, numită ulterior „Paștele Cailor”. Tradiții de Paștele Cailor În trecut, gospodarii evitau să pună caii la muncă în această zi. Animalele erau hrănite mai bine decât de obicei, țesălate și împodobite uneori cu panglici sau clopoței. Se credea că respectarea acestei tradiții aduce sănătate animalelor și spor gospodăriei. În multe sate se organizau târguri de animale, curse de cai și petreceri câmpenești. Totuși, chiar dacă în prezent, multe dintre obiceiurile vechi s-au pierdut, sărbătoarea rămâne un simbol al folclorului românesc și al respectului pentru muncă și animale.
Filmul care a șocat Cannes-ul: blockbusterul SF sud-coreean Hope a fost aplaudat în timpul proiecției
Filmul Hope, regizat de Na Hong-jin, a devenit unul dintre cele mai discutate titluri ale festivalului după ce spectatorii au început să aplaude în timpul proiecției – un lucru extrem de rar la Cannes. Potrivit publicației italiene Il Post, momentul care a declanșat reacția sălii a fost o secvență de aproape o oră, considerată de mulți critici una dintre cele mai intense demonstrații de cinema spectaculos văzute vreodată la festival. Monștri extratereștri, haos și un oraș militarizat „Hope” urmărește povestea unei singure zile într-un mic oraș sud-coreean aflat aproape de granița cu Coreea de Nord. Localitatea, puternic militarizată, este invadată de creaturi extraterestre, iar locuitorii și poliția încearcă să supraviețuiască haosului. Filmul este gândit ca începutul unui franchise, iar continuarea este deja scrisă, notează presa italiană. Din distribuție fac parte și Michael Fassbender și Alicia Vikander, deși aparițiile lor din film sunt diferite de imaginea lor obișnuită de pe ecran. Criticii laudă regia și ritmul, dar atacă efectele speciale Reacțiile criticilor au fost aproape unanim entuziaste în privința regiei și a secvențelor de acțiune. Mulți au comparat filmul cu Mad Max: Fury Road, care provocase reacții similare la Cannes în urmă cu un deceniu. Presa internațională a mers și mai departe: The Hollywood Reporter a scris că filmul „a trezit festivalul la viață” iar Deadline l-a comparat pe Na Hong-jin cu Steven Spielberg. Associated Press a afirmat că pelicula „a lăsat Cannes-ul fără cuvinte”. Totuși, filmul a fost criticat pentru efectele speciale CGI, considerate sub standardele hollywoodiene moderne, mai ales când vine vorba despre designul monștrilor extratereștri. Regizourl filmului Hope, Na Hong-jin, interviu la Cannes. Sursa foto: X Na Hong-jin nu a mai regizat nimic din 2016. Atunci a lansat horror-ul „Goksung – Prezența diavolului”, considerat unul dintre cele mai apreciate thrillere asiatice din ultimul deceniu. În ultimii zece ani, regizorul a lucrat aproape exclusiv la universul „Hope” și la posibilele sale continuări. Coreea de Sud încearcă să repete succesul „Parasite” Presa de specialitate consideră că „Hope” reprezintă un nou pas în ascensiunea globală a cinematografiei sud-coreene. Aceasta a devenit în ultima vreme un rival serios pentru Hollywood în zona filmelor comerciale și a serialelor. După succesul mondial al Parasite, industria coreeană investește tot mai mult în producții mari, cu ambiții globale și distribuții internaționale. „Hope” este unul dintre cele mai scumpe și importante proiecte cinematografice sud-coreene din ultimii ani și ar putea deveni următorul mare fenomen internațional al cinematografiei asiatice.