Gala Premiilor UNITER 2026 aduce astăzi pe scenă cele mai importante nume ale teatrului românesc
Uniunea Teatrală din România organizează luni seară cea de-a 34-a ediție a Galei Premiilor UNITER, evenimentul anual care recompensează cele mai importante producții și performanțe teatrale ale anului 2025. Conform comunicatului de presă, gala a început la ora 20:00 și este găzduită de Sala Majestic a Teatrul Odeon din București. Evenimentul poate fi urmărit în direct pe site-ul UNITER, uniter.ro. Spectacolul din acest an este regizat de Răzvan Mazilu, iar decorul este semnat de Dragoș Buhagiar, doi dintre cei mai cunoscuți artiști ai scenei teatrale românești. Pentru ediția din acest an a Galei Premiilor UNITER, juriul responsabil de nominalizări a fost format din criticii de teatru Oana Borș, Mihai Brezeanu și Iulia Popovici. În selecția lor au intrat spectacolele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025. Câștigătorii Galei UNITER 2026 vor fi desemnați de un juriu alcătuit din Cosmin Florea (scenograf), Iulian Postelnicu (actor), Bobi Pricop (regizor), Miruna Runcan (critic de teatru) și Andrea Tokai (actriță). În cadrul galei vor fi acordate premii în 16 categorii, de la cel mai bun actor, cea mai bună actriță, regie și spectacol, până la premii pentru lumini, muzică și coregrafie. Pe lângă premiile competiționale, UNITER va acorda și mai multe distincții speciale. Premiul de excelență merge anul acesta către Teatrul ACT. De asemenea, vor fi oferite patru premii speciale, Premiul Președintelui UNITER și un premiu omagial dedicat actorului Victor Rebengiuc. Vor fi premiate pentru întreaga activitate mai multe personalități ale teatrului românesc: regizorul Tompa Gabor, scenografa Marie-Jeanne Lecca, criticul de teatru Marina Constantinescu, actorul Marius Bodochi și actrița Catrinel Dumitrescu.
Filmul Fjord, inclus pe lista proiectelor strategice. Anunțul ministrului Culturii
Ministrul Culturii a spus luni că fimul lui Mungiu va fi inclus pe lista proiectelor strategice. „Includerea pe această listă creează premisele ca, în condițiile legii, să se depună un proiect și să primească finanțare. În concret, conform regulilor de la gala premilor Oscar, în vară, cândva, începe înscrierea pentru diversele filme, dar, în cazul nostru, filmul «Fjord», de exemplu, este selectat automat datorită premiului luat la Cannes”, a spus Demeter András István la Digi24. El a adăugat că va face demersuri pentru crearea cadrului legal în vederea obținerii finanțării. „Este vorba de o situație în care cinematografia românească în ultimii 30 de ani nu a prea beneficiat de o susținere consacrată în aceste competiții pentru gala Oscar. Ceea ce am propus eu este un lucru foarte simplu. Prin includerea, prin completarea ordinului emis în martie pentru anul în curs, creăm cadrul regulamentar pentru ca solicitanții, în primul rând producătorului filmului, dar și Centrul Național al Cinematografiei, să poată apela pentru o susținere financiară”, a mai declarat ministrul. Demeter András István a precizat că nu se poate discuta de o sumă deocamdată: „Nu pot eu, dintr-un birou, să estimez o cifră cu care România să contribuie până la momentul la care nu există solicitarea, până la momentul în care instituțiile competente, cum ar fi Autoritatea Națională în Materie Cinematografică, adică Centrul Național al Cinematografiei, producătorii la rândul lor, nu contractează și nu contactează acei ofertanți din Statele Unite care se ocupă de aceste campanii”. Ministrul Culturii spune că banii ar putea fi asigurați din fonrui publice, private, comune sau complementare. Filmul „Fjord”, regizat de cineastul român Cristian Mungiu, a câștigat Palme d’Or la ediția a 79-a a Festivalului de Film de la Cannes 2026, în cadrul ceremoniei de închidere.
Eurovision 2027 i-ar putea aduce Bulgariei 70 de milioane de euro, dar există o condiție
Dacă Bulgaria va găzdui Eurovision 2027, țara ar putea înregistra venituri economice nete cuprinse între 45 și 70 de milioane de euro, potrivit unei analize preliminare realizate de compania de plăți transfrontaliere iBanFirst. Estimarea variază în funcție de numărul vizitatorilor străini care vor sosi pentru concurs și de durata șederii acestora pe teritoriul țării. Cine câștigă cel mai mult și cel mai rapid Cele mai mari beneficii imediate s-ar concentra în orașul-gazdă, unde sectoarele hoteliere, de restaurație, transport, comerț cu amănuntul și divertisment ar urma să resimtă direct afluxul de vizitatori și delegații internaționale. Impactul pe termen lung, însă, depinde de capacitatea Bulgariei de a transforma atenția globală pe care o generează evenimentul într-un interes durabil, atât din perspectiva turismului, cât și a investițiilor străine. Ce au generat edițiile anterioare Raportul iBanFirst contextualizează estimările pentru Bulgaria prin comparație cu orașele care au mai găzduit concursul. Liverpool, de pildă, a câștigat în 2023 aproximativ 64 de milioane de euro impact economic net, conform unui studiu al Universității din Liverpool și Amion Consulting. Malmö a realizat în 2024 în jur de 39 de milioane de euro, iar Basel a făcut în 2025 aproape 97 de milioane de euro. Aceste cifre plasează potențialul bulgar într-un interval realist, dar și în contextul unor diferențe semnificative legate de infrastructură, capacitate de cazare și conectivitate. Mai mult decât cheltuieli pe termen scurt Analiza subliniază că Eurovision reprezintă pentru Bulgaria o oportunitate de rebranding la scară europeană. Raportul recomandă explicit ca strategiile turistice să depășească promovarea clasică a litoralului Mării Negre și să valorifice turismul urban, patrimoniul cultural, destinațiile montane și scena culinară în ascensiune a țării. Scopul declarat este poziționarea Bulgariei ca destinație atractivă pe tot parcursul anului, nu doar în sezonul estival. „Găzduirea concursului ar oferi Bulgariei o oportunitate rară de a-și îmbunătăți imaginea internațională și de a se prezenta ca o economie europeană integrată, capabilă să organizeze un eveniment internațional major”, se arată în raport. Voci critice și limite reale Analiza nu ignoră nici perspectivele sceptice. O parte dintre experți consideră că beneficiile economice asociate Eurovision sunt adesea supraestimate, întrucât cea mai mare parte a activității financiare se concentrează într-un interval de timp relativ scurt, fără a genera neapărat efecte structurale pe termen lung. Experții elaborează câteva pârghii foarte clare pe care, spun ei, ar trebui ca Bulgaria să acționeze pentru a beneficia de această vizibilitate pe care i-o dă Eurovisionul pe toată perioada anului. Anume: o infrastructură adecvată și modernizată, o conectivitate bună a transporturilor internaționale, capacitate de cazare suficientă, strategie turisitcă pe termen lung. Fără aceste condiții îndeplinite, riscul este ca Eurovision să rămână un spectacol singular, cu impact economic limitat la doar câteva săptămâni. Cu ele însă, Bulgaria ar putea transforma concursul într-un avantaj competitiv durabil pe harta turismului european.
Noul film Star Wars „The Mandalorian and Grogu” domină box office-ul, dar Disney primește un semnal de alarmă
Filmul produs de Disney a debutat cu 82 de milioane de dolari în cinematografele din SUA și Canada și este așteptat să depășească 165 de milioane de dolari la nivel global după weekendul prelungit de Memorial Day, scrie Associated Press. Pentru Disney, revenirea Star Wars în cinema era unul dintre cele mai urmărite teste ale anului, într-un moment în care compania încearcă să demonstreze că franciza încă poate genera evenimente globale, nu doar succes pe streaming. Disney evită un nou „Solo”, dar Star Wars nu mai pare invincibil Deși filmul a depășit estimările inițiale ale industriei, cifrele sunt încă sub nivelul marilor lansări Star Wars din perioada de vârf a francizei. Analiștii compară inevitabil debutul cu Solo: A Star Wars Story, considerat la vremea respectivă unul dintre cele mai mari eșecuri comerciale ale Disney. Totuși, noul film are un avantaj important: a costat semnificativ mai puțin. Bugetul de producție a fost estimat la aproximativ 165 de milioane de dolari, aproape la jumătate față de „Solo”, care depășise 300 de milioane de dolari. Asta înseamnă că drumul spre profitabilitate este mult mai realist, mai ales dacă filmul continuă să atragă familii și copii în următoarele săptămâni. Grogu, adevărata armă secretă a Disney Marele avantaj al filmului pare să fie însă personajul Grogu, devenit unul dintre cele mai populare personaje Disney din ultimii ani. Cunoscut de milioane de fani drept „Baby Yoda”, Grogu a devenit un fenomen viral încă de la lansarea serialului The Mandalorian pe platforma Disney+. Noul film îl readuce pe Pedro Pascal în rolul vânătorului de recompense Mandalorian, într-o misiune care îl implică pe fiul lui Jabba the Hutt. Criticii sunt împărțiți, publicul pare mult mai entuziasmat În timp ce spectatorii au reacționat bine, criticii au fost mult mai rezervați. Filmul are recenzii mixte, iar mulți comentatori consideră că Disney încă încearcă să găsească formula perfectă pentru a transforma succesul serialelor Star Wars într-un adevărat fenomen cinematografic. Totuși, analiștii spun că reacția publicului ar putea conta mai mult decât cronicile negative. „Publicul decide”, a spus Paul Dergarabedian, analist Comscore, care crede că entuziasmul copiilor și al familiilor poate menține filmul în cinematografe pentru mult timp. Star Wars intră într-o nouă eră după schimbările de la Lucasfilm Succesul filmului este urmărit atent și dintr-un alt motiv: universul Star Wars traversează o perioadă majoră de tranziție. La începutul anului s-a anunțat retragerea Kathleen Kennedy după 13 ani la conducerea Lucasfilm, studioul responsabil pentru franciză. Noua conducere încearcă acum să redefinească viitorul Star Wars într-o perioadă în care streamingul, nostalgia și oboseala publicului față de marile francize schimbă complet industria hollywoodiană. Disney pregătește deja următorul test uriaș: Star Wars: Starfighter, în care va juca Ryan Gosling. Mulți din industrie cred că acel film va arăta definitiv dacă Star Wars mai poate domina cinematografele așa cum o făcea în trecut sau dacă viitorul francizei se va muta în principal pe streaming.
Rasputin, călugărul care a deschis ușa către sfârșitul imperiului rus
„Era un om unic”, a comentat despre Rasputin o celebră scriitoare rusă. „Fără egal, ca un personaj de roman: a trăit o viață de legendă, a avut o moarte de legendă și amintirea lui este învăluită în legendă.” Nadejda Lojvițkaia, cunoscută mai bine sub pseudonimul Teffi, s-a bucurat de rara distincție de a fi citită și apreciată atât de țarul Nicolae al II-lea, cât și de Vladimir Ilici Lenin. În mod curios, deși a fost și una dintre numeroasele femei pe care Rasputin a încercat să le seducă, cu Teffi acesta și-a găsit, fără îndoială, nașul, notează El Pais. Un țăran din Siberia aproape analfabet care a schimbat cursul istoriei Figura lui Rasputin mă fascinează de mult timp, chiar înainte de a începe cercetarea pentru cartea mea anterioară: „Rusia. Revoluție și război civil”. Cum a fost posibil ca un țăran din Siberia, aproape analfabet, să provoace un efect atât de devastator asupra cursului istoriei? Nu avea nicio funcție oficială. Nu avea trupe sub comandă. Era un monarhist devotat, nu un revoluționar. Și totuși, fără să intenționeze, a contribuit mai mult decât oricine altcineva la prăbușirea celei mai mari autocrații din lume. Poetul Aleksandr Blok, care a lucrat în Comisia Extraordinară care a analizat cazul în ansamblu imediat după revoluția din februarie 1917, a scris: „Oricine ar fi fost acest om, sfera lui de influență a fost enormă. Zilele lui s-au desfășurat într-un mediu unic de adorație isterică și ură permanentă; unii i se rugau, alții au încercat să-l distrugă. Caracterul unic al mujicului libidinos care a fost ucis cu un glonț în spate la petrecerea cu gramofon a lui Iusupov s-a datorat mai presus de toate faptului că glonțul care l-a ucis a lovit chiar în inima dinastiei conducătoare.” Această imagine a glonțului care a distrus regimul țarist este puternică, dar și prea simplistă. Rănile mortale au fost cumulative și, în realitate, fuseseră provocate deja mai devreme. Corpul ofițeresc al Imperiului era atât de demoralizat de știrile exagerate despre corupția politică și financiară, ca să nu mai vorbim de zvonurile, complet false, despre desfrâul lui Rasputin cu împărăteasa și chiar cu fiicele ei, încât în 1917, când a izbucnit Revoluția din Februarie, aproape că nu s-a ridicat nicio sabie în apărarea țarului. În lanțul de cauze și efecte al istoriei, rar s-a văzut o influență atât de puternică a unui singur om de origine umilă, precum și a unor zvonuri nefondate. Importanța lui Rasputin oferă o perspectivă diferită și intrigantă asupra teoriei istoriei bazate pe ceea ce se numește „oamenii mari”. Miturile și minciunile care roiau în jurul lui erau fake news-ul vremii Există un alt aspect al a ceea ce Teffi a numit „legenda” lui Rasputin, care nu este mai puțin intrigant. Miturile și minciunile care roiau în jurul lui erau fake news-ul vremii. Însuși Rasputin a fost în parte responsabil pentru ele, din cauza modului în care se lăuda cu legăturile sale cu familia imperială. Dar consecințele evidențiază un fenomen pe care istoricii îl ignoră prea des: zvonurile și teoriile despre presupuse conspirații pot produce efecte chiar mai puternice decât realitatea. Relația extraordinară dintre țăranul siberian și familia imperială subliniază spațiul incert dintre adevăr și mituri, dintre fapte și fantezii, care este o parte esențială atât a istoriei lui Rasputin, cât și, din ce în ce mai mult, a prezentului nostru. Când, la începutul anului 1868, împărăteasa văduvă era însărcinată cu primul ei copil, viitorul țar Nicolae al II-lea, se spune că a fost traumatizată de o predicție sau de un vis: o înspăimânta ideea că fiul ei va muri asasinat de un țăran rus, un mujic. Potrivit profesorului Aleksandr Bojanov și altora, „a trăit sub presiunea profeției” întreaga ei viață. De aceea, când, treizeci și opt de ani mai târziu, a aflat brusc că fiul și nora ei erau fascinați de un țăran numit Rasputin, a fost îngrozită. În interiorul familiei Romanov, ea a condus opoziția față de influența lui Rasputin la curte. Jurnalul lui Rasputin În 1919, Maria, fiica lui Rasputin, i-a povestit lui Nikolai Sokolov, însărcinat cu investigarea masacrului familiei imperiale, că țarina îi spusese chiar lui Rasputin că știa că un țăran o va ucide. Potrivit profesorului Bojanov, împărăteasa văduvă auzise o astfel de predicție de la o bătrână fără nume. Totuși, în arhiva centrală de stat a Rusiei se păstrează un jurnal al lui Rasputin care descrie visul în detaliu și cu dramatism, presupus redat de împărăteasa Alexandra. În această versiune, mama țarului a cerut unei vechi doici din familie să îl interpreteze. Experții au denunțat acest jurnal drept fals, dar chiar și așa, relatarea are un evident caracter veridic. Falsificatorul cunoștea, fără îndoială, foarte bine pe Rasputin sau pe cineva din cercul său apropiat. Oricum ar fi, întreaga poveste era bine cunoscută în familia regală. O veche prietenă și vecină de la țară, prințesa Olga Romanoff, a aflat despre visul străbunicii sale prin intermediul tatălui ei, prințul Andrei, care era, întâmplător, fratele frumoasei mari ducese Irina, căsătorită cu prințul Iusupov, asasinul lui Rasputin. Din toate aceste motive, visul, fie că a fost real sau nu, este un bun exemplu al observației lui Teffi despre viața lui Rasputin „învăluită în legendă”. Mai presus de toate, subliniază faptul fundamental că, în ceea ce privește efectul lui Rasputin asupra cursului evenimentelor, percepția a fost mult mai puternică decât realitatea. Adevărata față a lui Rasputin Ascensiunea sa fulgerătoare către o poziție de influență a fost atât de improbabilă încât a atras atenția nu doar în Marea Rusie, ci și în străinătate. Majoritatea știrilor din presă exprimau o formă de dezgust. Din fericire pentru istorici, numeroși bărbați și femei de mare inteligență l-au observat îndeaproape și ne-au lăsat relatări foarte lămuritoare. Lucrările publicate chiar de Rasputin au fost atât de mult corectate de cei din jurul lui, inclusiv de țarină, încât aproape că nu a mai rămas nimic din haosul care le caracteriza. Singurele excepții, care trebuie totuși tratate cu mare prudență, sunt câteva interviuri jurnalistice. Să nu uităm că, după cum spunea marele poet din
Nicușor Dan, după succesul filmului regizorului Cristian Mungiu la Cannes 2026: Filmul românesc contemporan este o carte de vizită excelentă pentru România
„Felicitări Cristian Mungiu pentru al doilea Palme d’Or la Cannes, o performanță extraordinară. Felicitări întregii echipe a filmului, cu mulți români, și lui Sebastian Stan în rol principal”, a transmis Nicușor Dan, duminică, pe rețelele de socializare. El a subliniat și dimensiunea artistică a filmelor regizorului român, pe care le consideră relevante prin modul în care explorează conflicte de valori. „Am apreciat la filmele precedente ale lui Cristian Mungiu că pun întrebări, că merg pe linia fină dintre două sau mai multe seturi de valori aflate în conflict. Acesta este, pentru mine, sensul artei: cunoașterea umanului din cât mai multe perspective”, a spus Dan. Nicușor Dan a făcut referire și la așa-numitul „noul val” al cinematografiei românești. „Este și o recunoaștere a noului val al cinematografiei românești, cu Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu, Cătălin Mitulescu și toți ceilalți. Au avut curajul să se exprime altfel decât se exprima cinematografia până la ei, să se raporteze direct și să surprindă întrebările unei societăți în transformare, atingând astfel adesea universalitatea”, a mai spus el. „Filmul românesc contemporan este o carte de vizită excelentă pentru România, iar administrația trebuie să facă mult mai mult pentru a-l folosi în beneficiul României și al cinematografiei românești”, a încheiat Nicușor Dan.
Lia Bugnar, reacție la succesul lui Mungiu de la Cannes: Merge cu încăpățânare pe drumul lui
Într-un mesaj postat pe rețelele sociale, Bugnar a remarcat că, deși filmele lui Mungiu sunt adesea „desființate” în spațiul critic din țară, acestea ajung să fie validate la cel mai înalt nivel internațional. „Partea amuzantă e că la noi deja filmul a fost desființat de criticii de film, ca mai toate filmele lui. Noi suntem foarte severi, dacă pe fraierii ăia-i păcălește, pe noi nu”, a scris ea, într-un ton sarcastic. Aceasta a continuat cu o apreciere directă la adresa regizorului, pe care îl descrie ca pe un artist constant și independent de climatul cultural local. „Ador acest regizor care-și vede de treaba lui, nu se amestecă în meschinăriile si bisericuțele de aici, ba chiar le respinge fără drept de apel. Un om de-o bună creștere si delicatețe ieșite din comun. Și tobă de cultură”, a mai transmis Bugnar. În același mesaj, ea a subliniat și dimensiunea de consecvență a parcursului său artistic, considerând că recunoașterea internațională vine ca o validare în timp. „Uneori lucrurile se mai așază și în ordinea firească și asta îmi dă speranță. Toată admirația pentru acest artist care merge cu încăpățânare pe drumul lui, exact ca ursul, în timp ce latră câinii”, a mai scris aceasta. Reacția vine în contextul în care „Fjord” a devenit sâmbătă noapte unul dintre cele mai premiate filme ale ediției Cannes 2026, consolidându-l pe Cristian Mungiu drept unul dintre puținii regizori europeni cu două Palme d’Or în palmares.
Primul muzeu călător din România, MuzA, își va deschide primele porți la Palatul Creditului Funciar Rural. După București, urmează alte zece sedii, timp de patru ani
Un nou muzeu va fi deschis în București, dar de data aceasta, nu va avea o expoziție permanentă și nici măcar un sediu fix. „MuzA călătoare” va avea prima oprire peste trei săptămâni la București, apoi echipele vor merge la Băile Gorova si Brăila, iar la finalul acestui voiaj se va întoarce în Capitală. „Ceea ce părea o constrângere – absența unui sediu – e transformată într-o metodă inovatoare. În loc să aștepte publicul într-un spațiu fix, muzeul însuși merge către oameni, descoperă și activează spații aflate în transformare, cercetează, adună povești și invită vizitatorii la o formă de cunoaștere prin experiență directă și călătorie. Din toate aceste întâlniri și interacțiuni se naște și crește, treptat, MuzA”, a declarat Ilinca Păun Constantinescu, coordonatoarea programului MuzA. Potrivit oficialilor OAR, MuzA este un muzeu călător, care explorează arhitectura direct în teritoriu, acolo unde este trăită, făcută, contestată sau apărată. În următorii patru ani, muzeul va funcționa ca un program curatorial de cercetare, arhivare și expunere, mutându-și sediul la câteva luni și construind progresiv o expoziție cumulativă și o arhivă vie. Pentru cei care vor să contribuie la colecția MuzA, organizatorii au lansat un apel, cu termen de înscriere 31 mai, pentru imagini și texte personale despre cum arată ideea de „acasă” în București. Materialele selectate vor face parte din prima expoziție MuzA, dedicată temei Fanteziei, care va avea loc în iunie, la București. MuzA este un muzeu de arhitectură călător, inițiat de Ordinul Arhitecților din România, care crește, timp de patru ani, printr-o succesiune de expoziții, cercetări și intervenții în 11 orașe din România. Programul derulat de Asociația IDEILAGRAM explorează arhitectura în teritoriu, activând spații și comunități. Prima stație: Palatul Creditului Funciar Rural din București, deschis publicului după 17 de ani Primul loc în care MuzA explorează această relație dintre imaginație, spațiu și locuire are loc într-o clădire deschisă publicului după 17 ani: Palatul Creditului Funciar Rural din București (str. Doamnei 22), între 11-14 iunie. Clădirea actuală este alcătuită dintr-un corp istoric din 1875, proiectat de Paul Gottereau, conceput ca obiect autonom, orientat către o curte de onoare, și o extindere realizată de Paul Smărăndescu în 1933, care reconectează palatul la dinamica orașului modern. În trecut, între 1952-1959, palatul a fost sediul și biblioteca Comitetului de Stat pentru Construcții și Arhitectură, iar mai târziu, între 1995-1998, sediu al Centrului de Documentare în Construcții, Arhitectură și Sistematizare, arată organizatorii. Programul va include expoziții, tururi ghidate, conversații despre arhitectură, intervenții artistice și activități pentru copii, împreună cu invitați din România și din străinătate. Palatul și expoziția MuzA vor rămâne deschise și vor putea fi vizitate în fiecare weekend până la finalul lunii iunie. Tema Fanteziei va continua în august, la Băile Govora, și în octombrie, la Brăila, unde MuzA va explora alte forme ale imaginarului arhitectural. „Museu special” – Un muzeu călător, care crește pe drum Muzeul de Arhitectură din România își începe în iunie 2026 călătoria de patru ani spre 11 locuri din România, în care documentează, cercetează și expune felul în care arhitectura influențează viața de zi cu zi și relația dintre oameni și spațiile construite. Prima stație – 11-14 iunie, București, Palatul Creditului Funciar Rural – inaugurează o clădire inaccesibilă publicului, precum și tema anului din programul pilot propus de Asociația Ideilagram pentru primii patru ani de MuzA, Fantezia: Cum visăm și ne imaginăm spațiul înainte ca el să existe? MuzA – Muzeul de Arhitectură din România, aflat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, este un proiect strategic al Ordinului Arhitecților din România, finanțat prin Timbrul Arhitecturii, derulat de Asociația Ideilagram în perioada 2026-2029. Constituirea acestui muzeu reprezintă un gest fondator de interes public prin care O.A.R. își propune să regândească ideea de ‘museu special’ – inclusă în primul statut al Societății Arhitecților Români din 1891 -, și anume o platformă națională pentru reflecție și dialog public, educație culturală și valorizarea patrimoniului construit. Lansat ca un program pilot de patru ani, MuzA propune un nou tip de muzeu în România: fără un sediu fix, mobil, muzeul merge către locurile în care arhitectura este trăită, contestată sau apărată, activând spații și comunități. Timp de patru ani, călătorește în 11 locuri, de la București la Băile Govora, Brăila, Reșița, Cluj, Eforie, Brașov, Văleni (Neamț), Timișoara, Petrila și înapoi în București. Potrivit organizatorilor, călătoria MuzA va funcționa ca o expoziție itinerantă cumulativă. Fiecare oprire va contribui la realizarea unui modul expozițional, realizat prin cercetare locală, împreună cu o rețea de peste 300 de colaboratori – arhitecți, curatori, artiști, organizații locale și filiale ale O.A.R. MuzA implică și o echipă de cercetători și jurnaliști culturali care contribuie constant la construcția unei arhive vii și a unei arhive documentare pentru radiografierea extinsă a spațiilor în care se oprește. Expoziția muzeului va crește cu noi module expoziționale, formând o structură mobilă, care se construiește progresiv în teritoriu, ca un bulgăre de zăpadă. Aceste module se vor uni și vor fi prezentate integral la București în 2029. Cu fiecare destinație, MuzA își propune să aducă să aducă oamenii în centrul discuției despre arhitectură, să stimuleze participarea locuitorilor la evenimente, discuții și la construcția expozițiilor. Arhitectura devine, astfel, o platformă de dialog și de cunoaștere, o ocazie de a recupera memoria profesională și a descoperi noi forme echitabile și durabile de a construi și locui împreună. „De peste un secol, ideea unui muzeu de arhitectură în România revine ca un proiect necesar. Prin MuzA, acest demers devine realitate – nu sub forma unei clădiri, ci a unei mișcări. MuzA aduce arhitectura mai aproape de oameni și o privește ca parte a vieții de zi cu zi, propunând un cadru pentru cercetare, dialog și reflecție asupra felului în care locuim. De la conservare și renovare până la politici publice, muzeul își propune să deschidă întrebări și conversații despre viitorul spațiilor în care trăim. Iar acest proces nu poate începe decât în locuri reale, împreună cu cei care le trăiesc”, a delcarat Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România, în comunicatul oficial. Ce urmează după Fantezia în București Programul muzeului
Studiu. Vrei să încetinești îmbătrânirea? Arta și cultura, consumate zilnic, pot avea un efect protector
Persoanele care participă regulat la activități artistice și culturale ar putea îmbătrâni mai lent la nivel biologic, arată un studiu al University College London (UCL), care compară efectele acestora cu cele ale exercițiilor fizice, relatează Euronews. Cercetarea, publicată în revista „Innovation in Aging”, precizează că implicarea constantă a oamenilor în activități precum vizitarea muzeelor, cântatul într-un cor sau participarea la cursuri creative poate avea efecte pozitive asupra organismului, inclusiv asupra ADN-ului. Participarea la cultură și ritmul îmbătrânirii Studiul a analizat datele a 3.556 de adulți din Marea Britanie. Apoi a fost realizată o comparație cu răspunsurile din sondaje care includeau analize de sânge ale persoanelor. S-au putut observa diferențe între frecvența activităților culturale și modificările chimice ale ADN-ului asociate cu îmbătrânirea biologică. Rezultatele arată că persoanele care se implică mai des în activități artistice și culturale, și participă la mai multe tipuri de astfel de activități, par să aibă un ritm mai lent de îmbătrânire biologică. Cei care participau cel puțin o dată pe săptămână la astfel de activități culturale păreau să îmbătrânească cu aproximativ 4% mai lent decât cei care le făceau rar. Cercetătorii au observat că diferența este comparabilă cu cea dintre persoanele care fac activități fizice în mod regulat și cele sedentare. Autorul principal, Feifei Bu, a declarat: „Studiul nostru oferă primele dovezi că implicarea în arte și cultură este legată de un ritm mai lent al îmbătrânirii biologice. Acest lucru se bazează pe un număr tot mai mare de dovezi despre impactul artelor asupra sănătății, activitățile artistice demonstrându-se că reduc stresul, reduc inflamația și îmbunătățesc riscul de boli cardiovasculare, așa cum se știe că face exercițiile fizice.” Rezultatele au fost mai evidente în rândul adulților de peste 40 de ani și au rămas valabile chiar și după adăugarea unor factori precum greutatea, fumatul, educația sau venitul. „Aceste rezultate demonstrează impactul artelor asupra sănătății la nivel biologic. Ele oferă dovezi pentru ca implicarea în artă și cultură să fie recunoscută ca un comportament care promovează sănătatea, într-un mod similar cu exercițiile fizice.”, a precizat autoarea principală, Daisy Fancourt. „Studiul nostru sugerează, de asemenea, că implicarea într-o varietate de activități artistice poate fi utilă. Acest lucru se poate datora faptului că fiecare activitate are diferite «ingrediente» care ajută la sănătate, cum ar fi stimularea fizică, cognitivă, emoțională sau socială.”, a adăugat ea. Ce sunt „ceasurile epigenetice” Printre cele mai interesante aspecte ale studiului este faptul că cercetătorii au folosit șapte tipuri de „ceasuri epigenetice”, instrumente care analizează modificările chimice ale ADN-ului pentru a estima ritmul îmbătrânirii biologice. Două dintre ele, DunedinPoAm și DunedinPACE, măsoară cât de repede îmbătrânește organismul, iar scorurile mai mari sunt asociate cu riscuri mai mari de boli. În cazul DunedinPACE, participarea la activități artistice de cel puțin trei ori pe an a fost asociată cu o îmbătrânire cu 2% mai lentă, participarea lunară cu 3%, iar cea săptămânală cu 4%, comparativ cu persoanele care participă rar. Cercetătorii au comparat această diferență cu cea observată între fumători și foști fumători. La testul PhenoAge, persoanele implicate săptămânal în activități culturale păreau, în medie, cu aproximativ un an mai tinere biologic decât cele care participau rar. Prin comparație, activitatea fizică regulată era asociată cu o diferență de puțin peste jumătate de an. Cercetătorii spun însă că exercițiile fizice rămân cele mai importante pentru sănătate, iar arta nu le înlocuiește, ci, mai degrabă, le completează.
Noaptea Muzeelor în Capitală. Sute de vizitatori la ediția a 22-a a evenimentului
Zeci de muzee și instituții culturale și-au deschis porțile publicului, într-un program desfășurat pe parcursul zilei de sâmbătă, cu activități și expoziții dedicate vizitatorilor din toate categoriile de vârstă. Printre obiectivele incluse în circuit s-au numărat Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Palatul Cotroceni, Arcul de Triumf, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” și sediul Primăriei Municipiului București. Noaptea Muzeelor 2026 s-a desfășurat și în alte orașe din țară, inclusiv Cluj-Napoca, Constanța și Oradea, unde publicul a avut acces la muzee, monumente istorice, expoziții și tururi ghidate. Sute de oameni au așteptat să viziteze Muzeul Antipa Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” este printre cele mai atractive obiective culturale din Capitală. Sute de vizitatori au stat la coadă pentru a putea intra și vizita gratuit muzeul. Muzeul Țăranului Român La intrarea în muzeu s-a format, de asemenea, o coadă lungă de vizitatori, mulți dintre ei însoțiți de copii, care au așteptat să descopere colecțiile de obiecte tradiționale românești. Muzeul de Geologie La Muzeul Geologic Național s-a format o coadă lungă de vizitatori, unde zeci de persoane au așteptat să vadă exponatele cunoscute. Vizitatorii Muzeului de Istorie au animat Calea Victoriei Muzeul Național de Istorie, cel mai important muzeu al statului român, a strâns sute de vizitatori care așteptau să-l viziteze în mod gratuit.