Două librării independente din Hong Kong pun lacătul pe ușă după descinderile poliției
Cele două librării din Hong Kong au fost percheziționate în această lună. Cinci persoane au fost arestate cu cu suspiciunea de expunere și vânzare de „articole cu intenție care incită la rebeliune”, continuând astfel campania de represiune împotriva librăriilor independente din oraș, informează AFP, citată de France24. Greenfield Book Store, un pilon al scenei librăriilor independente din oraș încă de la deschiderea sa în 1976, a anunțat că își va închide porțile la expirarea contractului de închiriere. „Suntem recunoscători tuturor pentru că ne-ați fost alături la bine și la rău în ultimii 50 de ani, vă mulțumim, aveți grijă de voi”, a scris librăria pe rețelele sociale, fără a oferi detalii suplimentare. „Have A Nice Stay”, o librărie condusă de foști jurnaliști, este cealaltă librărie percheziționată de poliție. Un anunț afișat în fața magazinului anunța că își va înceta activitatea imediat, potrivit sursei citate. „Începând de astăzi, Have a Nice Stay își va înceta temporar activitatea”, se menționa pe afiș, precizându-se că iubitorii de literatură care au comandat cărți online vor fi informați cu privire la măsurile ulterioare. Librăria anunțase deja înainte de raid că se va închide în luna august, invocând contextul social, situația sa financiară și „linia roșie greu de definit”. Autoritățile au luat măsuri severe împotriva librăriilor pe motivul existenței unor materiale considerate a incita la rebeliune, în temeiul legii locale privind securitatea națională adoptată în Hong Kong în 2024, pe lângă legislația mai amplă impusă de Beijing după ce protestele pentru democrație au cuprins centrul financiar în 2019. După raidurile din această lună, șeful serviciilor de securitate, Chris Tang, a declarat că librarii trebuie să se asigure că articolele pe care le vând „nu pun în pericol securitatea națională”. Hong Kong se află sub suveranitatea Guvernului de la Beijing, reprezentat de Partidul Comunist Chinez. Nu este prima dată când guvernul de la Beijing respinge valori culturale. Autoritățile chineze au încercat să intervină, anul trecut, în alegerea unui nou urmaș al lui Dalai Lama în Tibet.
Descoperire arheologică rară în Iași: Trei morminte din epoci diferite, găsite într-o necropolă cu tumuli din lunca Jijiei
0Trei morminte datând din epoci diferite au fost descoperite de arheologi într-un sit funerar aflat în lunca Jijiei, în zona localității Spineni, comuna Andrieșeni, județul Iași, în cadrul unei campanii de cercetare desfășurate între 18 și 25 iulie. Potrivit cercetătorilor, două dintre morminte datează de la sfârșitul Epocii Bronzului și începutul Epocii Fierului, din perioada Hallstattului timpuriu, în timp ce al treilea a fost datat în secolele X-XI și este atribuit unor populații turanice. Descoperirea este considerată una neobișnuită deoarece tumulii – movile funerare ridicate deasupra mormintelor – sunt întâlniți, de regulă, în zone înalte, însă în acest caz au fost identificați în lunca Jijiei. Situl a fost localizat cu ajutorul hărților istorice și al imaginilor satelitare. Cinci tumuli descoperiți Arheologii au identificat până în prezent cinci tumuli în zona Spineni. Dintre aceștia, trei sunt încă vizibili în teren, iar existența celorlalți doi este confirmată doar de documente cartografice vechi. Înainte de începerea săpăturilor, specialiștii au utilizat metode moderne de investigare non-invazivă, printre care zboruri aeriene, măsurători magnetometrice și geoelectrice, precum și tomografie electrică, pentru a analiza structurile aflate sub pământ fără a afecta situl arheologic. La cercetări participă specialiști ai Muzeului de Istorie a Moldovei și ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, alături de masteranzi ai Facultății de Istorie. Campania de cercetare va continua în luna septembrie, când arheologii intenționează să investigheze și cealaltă jumătate a primului tumul, obiectivul fiind documentarea completă a necropolei și înțelegerea evoluției comunităților care au folosit acest spațiu funerar.
Descoperire în Egiptul antic care reaprinde una dintre cele mai mari dezbateri biblice. Arheologii au găsit o așezare veche de 3.600 de ani
Situl arheologic se află la Tell el-Koua, în regiunea Wadi Tumilat, un coridor strategic care lega Delta Nilului de frontiera estică a Egiptului antic, scrie Fox News. O comunitate complexă din perioada hicsoșilor Potrivit Ministerului egiptean al Turismului și Antichităților, cercetările au scos la iveală un adevărat centru de locuințe. Acesta a continuat să fie ocupat inclusiv după sfârșitul dominației hicsoșilor și începutul Regatului Nou. Printre descoperiri se numără 10 morminte construite din cărămidă nearsă, locuințe, cuptoare folosite în activități de producție, silozuri pentru depozitarea cerealelor și un cartier înconjurat de ziduri. Arheologii au găsit și amulete în formă de scarabeu, unelte din bronz, vase ceramice, recipiente din alabastru pentru produse cosmetice. Au mai fost descoperite oase umane și resturi de animale, care oferă indicii despre alimentația și ritualurile funerare ale comunității. Descoperirea include morminte și artefacte din a XV-a Dinastie. Sursa foto Ministerul Egiptean al Turismului și Antichităților/Facebook. Descoperirea care i-a surprins pe cercetători Una dintre cele mai neobișnuite descoperiri este reprezentată de o suită de înmormântări realizate în afara mormintelor tradiționale. Acolo, unele dintre schelete au fost găsite în poziție ghemuită. Ministerul egiptean al Antichităților consideră că acest tip de înhumare este neobișnuit pentru regiune și va necesita cercetări suplimentare pentru a fi înțeles. În apropierea așezării a fost identificat și un complex rezidențial de aproape 2.000 de metri pătrați, cu încăperi de mari dimensiuni, cuptoare și spații destinate depozitării cerealelor. Ce legătură are descoperirea cu Exodul biblic Perioada în care a fost locuită așezarea coincide cu dominația hicsoșilor, un popor de origine asiatică care a controlat nordul Egiptului înainte de a fi alungat de faraonii egipteni. De-a lungul timpului, unii istorici și cercetători ai textelor biblice au sugerat că această epocă ar putea reprezenta fundalul istoric al Exodului, episodul în care, potrivit Bibliei, Moise a condus poporul evreu din robia egipteană. Totuși, comunitatea științifică este departe de un consens. Specialiștii continuă să dezbată atât datarea Exodului, cât și măsura în care relatarea biblică reflectă un eveniment istoric sau are în principal o semnificație religioasă și simbolică. Noua descoperire nu oferă dovezi directe privind Exodul, dar contribuie la înțelegerea unui context politic, social și economic al Egiptului din acea perioadă. O imagine mai clară asupra vieții de acum 3.600 de ani Potrivit ministrului egiptean al Turismului și Antichităților, Sherif Fathy, situl demonstrează existența unei comunități bine organizate, care dispunea de zone rezidențiale, spații de producție, depozite și locuri de înmormântare. Analiza ceramicii descoperite arată că așezarea era intens folosită în viața de zi cu zi, cele mai numeroase obiecte fiind vasele de masă și recipientele pentru gătit. Descoperirea vine la un an după ce arheologii au identificat în apropiere de Abydos mormântul unui faraon vechi de aproximativ 3.600 de ani, confirmând că această perioadă din istoria Egiptului continuă să ofere noi informații despre una dintre cele mai fascinante civilizații ale lumii.
Un videoclip în stilul Rick și Morty, cu Trump în rolul principal, stârnește critici la adresa Casei Albe
„Oamenii nu-și permit să plătească benzina, alimentele, chiria și serviciile medicale, iar asta e porcăria aia ciudată și jenantă pe care contul oficial al Casei Albe o publică”, a scris, pe X, Marjorie Taylor Greene, fosta membră a Congresului american, și fostă aliată a lui Trump. Videoul este bazat pe intro-ul cunoscutului serial animat SF „Rick și Morty”, creat de Dan Harmon și Justin Roiland. Hop in… best dimension yet. pic.twitter.com/7dRJnUVANc — The White House (@WhiteHouse) July 27, 2026 În videoclipul publicat pe contul de X al Casei Albe, Donald Trump și J.D. Vance pilotează o farfurie zburătoare în timp ce sunt urmăriți de un demon înaripat. Mai departe în clip, un extraterestru este arestat de șeful serviciului de frontieră Tom Homan. În clip apare și liderul minorității din Senat, Chuck Schumer, care își scoate un fel de mască pentru a dezvălui că, sub chipul uman, se află, de fapt, un robot. Videoclipul se termină cu o textul „MAGA” scris cu fulgere pe ecran, alături de sigla Casei Albe. O parodie la adresa migranților Clipul pare că este o parodie la adresa migranților, o problemă civilă accentuată de modul de gestionare al administrației Trump. Numeroși migranți din SUA se confruntă cu discriminare, inegalități în ceea ce privește accesul la servicii medicale, locuri de muncă, lipsa protecției juridice și vulnerabilitatea pe fondul statutului legal de imigrant. Cei mai supuși discriminării refugiații, afro-americanii și hispanicii, potrivit unui studiu publicat de KFF. Problema este accentuată, de asemenea, și de arestările realizate de agențiile guvernamentale din SUA, despre care organizațiile civice susțin că despart familii, încalcă drepturile omului și îi determină pe imigranți să evite spitalele, școlile sau colaborarea cu autoritățile, chiar și atunci când sunt victimele unor infracțiuni. În luna ianuarie, în SUA, un val de proteste împotriva agenției de imigrare din SUA, ICE, a fost declanșat după ce o femeie de 37 de ani a fost împușcată mortal de un agent, în cadrul unei operațiuni de deportare. Ba mai mult, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, prețurile la alimente, energie și combustibil în SUA au crescut, fenomen care a fost resimțit de populație. Americanii de rând clasează videoclipul ca fiind „patetic” și lipsit de „demnitate” Utilizatorii au criticat modul lui Trump de a-și face publicitate pe un cont oficial al Casei Albe. „Pare cu adevărat un nou minim în ceea ce privește lipsa de rușine, fiind, în același timp, extrem de patetic – «Reddit» în forma sa brută. Nu că aș vrea să mă aliniez normelor, dar odată exista totuși ceva demnitate”, se arată într-un astfel de comentariu referitor la videclipul animat generat cu AI. Administrația Trump a început să exploateze publicitatea digitală adresată tinerilor sub formă de meme-uri (poze amuzante), emisiuni și filmele din trenduri pentru a-și promova imaginea. Acesta s-a bazat pe imagini și videoclipuri generate cu ajutorul Inteligenței Artificiale și parodii inspirate din cultura pop pentru a-i denigra pe rivalii politici, dar și grupurile marginale, potrivit lui Kurt Sengul, cercetător la Universitatea Macquarie din Australia. Acesta a numit fenomenul drept: „Un război al meme-urilor”, potrivit Euronews Culture. Mulți internauți îi îndeamnă pe creatorii serialului „Rick și Morty” să dea în judecată Administrația Trump pe fondul drepturilor de autor, în timp ce comentatorul și influencerul democrat Harry Sisson a declarat, într-o reacție pe X: „Noi vrem doar asistență medicală, nu chestia asta, oricare ar fi ea.” Serial cu personaje inspirate din președinții SUA În pofida criticilor, creatorii serialului Rick și Morty nu sunt supărați. Dan Harmon a mărturisit că președinții SUA, Donald Trump și Barack Obama îi inspiră cel mai nou serial animat, derivat din „Rick și Morty”, numit „President Curtis”. Dan Harmon spune că personajul principal are o naivitate la fel ca Trump, care trăiește după impresia că este „un outsider”, adică nu aparține unui grup particular, consideră că funcția de Președinte este simplă și nu-i pasă de birocrația care o însoțește, a declarat acesta pentru The Hollywood Reporter. La popul opus se află Obama, care este „cel fermecător” și se bucură când este apreciat – acea impresie de „star rock” pe care o lasă Obama.
Suri, fiica lui Tom Cruise, renunță la numele de familie al tatălui său
Suri are 20 de ani, este în anul III la Universitatea Carnegie Mellon din Pittsburgh. Ea a absolvit liceul sub numele de Suri Noelle, al doilea prenume al mamei sale, potrivit registrelor electorale din statul Pennsylvania, consultate de Page Six și Entertainment Weekly. Tom Cruise și Katie Holmes au divorțat în 2012 după 6 ani de căsătorie. Holmes și-a făcut debutul public într-un articol amplu din revista „Vanity Fair”, însoțit de fotografii realizate de Annie Leibovitz. Se consideră că fiica celor doi nu ar mai ține legătura cu tatăl său. Tom Cruise și fiica sa nu au mai fost văzuți împreună public de la divorțul din 2012. Cruise nu a participat la ceremonia de absolvire de liceu a fiicei sale, potrivit Euronews. Printre cei mai cunoscuți actori de la Hollywood Tom Cruise se află printre cei mai cunoscuți actori de la Hollywood, un adevărat simbol al cinematografiei americane de la sfârșitul anilor ’90. „Misiune Imposibilă” este seria de filme care i-a adus recunoaștere. Este cunoscut pentru cascadoriile sale periculoase. Multe din ele, le-a executat singur. Ultimul dintre filmele în care a jucat este Top Gun: Maverick (2022). Cruise a fost nominalizat de 3 ori la Premiile Oscar pentru rolul său in filmele Born on the Fourth of July (1989), Jerry Maguire (1996) și Magnolia (1999), dar nu a obținut premiul. În schimb, el a fost premiat de mai multe ori la Globurile de Aur pentru rolurile sale, dar a ales să returneze trei dintre titluri pe fondul unei controverse în jurul Asociației Jurnaliștilor de la Hollywood. Controverse în viața personală Actorul nu este lipsit de controverse în viața personală. El critică psihiatria și tratamentele antidepresive și este adept al Bisericii Scientologice, o mișcare religioasă bazată pe „audierea” spirituală a vieții anterioare. Este clasificat drept un cult religios ezoteric, inventat în 1952 de scriitorul SF, L. Ron Hubbard. Acesta este și motivul din cauza căruia relația dintre actor și studiourile Paramount s-a deteriorat. În afară de actrița Katie Holmes, Cruise a mai fost căsătorit cu actrița Mimi Rogers, timp de aproape 3 ani, dar și cu Nicole Kidman, timp de aproape 11 ani. Actorul cu vârsta de 64 de ani nu este căsătorit în prezent. Fiica lui, Suri, nu este primul copil al unei celebrități care decide să-și schimbe numele pe fondul absenței tatălui. Și Vivienne, fiica cea mai mică a Angelinei Jolie și Brad Pitt, a decis să renunțe la numele de familie a tatălui său, după divorțul părinților. Tânăra, care a împlinit 18 ani, a depus o cerere oficială în acest sens.
UNESCO pune un oraș antic din Crimeea ocupată pe lista patrimoniului mondial aflat în pericol
„Comitetul a constatat cu cea mai profundă îngrijorare că, din cauza ocupării temporare a Republicii Autonome Crimeea (Ucraina) de către Federația Rusă, statul parte nu este în măsură să asigure protecția sitului sau să garanteze conservarea sau gestionarea acestuia”, se arată într-un comunicat al UNESCO, remis după reuniunea Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO de la Busan (Republica Coreea). Observațiile făcute în ultimii ani au relevat o deteriorare semnificativă a autenticității și integrității obiectivului, cauzată de noi construcții și de săpături arheologice la scară largă, arată specailiștii UNESCO. De asemenea, Comitetul UNESCO a solicitat consolidarea cooperării internaționale pentru a preveni traficul ilicit de bunuri culturale provenite din Republica Autonomă Crimeea (Ucraina). Amenințări pentru patrimoniu Pe aceeași listă a patrimoniului mondial aflat în pericol au mai fost trecute centrul istoric al orașului Paramaribo (Surinam). „Comitetul a constatat că mai multe proiecte de construcție au fost realizate fără o evaluare a impactului lor asupra patrimoniului și fără a se ține seama de recomandările sale. Comitetul a considerat că noua sală a Adunării Naționale și parcarea Yogh afectează peisajul urban istoric al sitului și duc la o pierdere semnificativă a autenticității și integrității acestuia”, arată UNESCO. De asemenea, Comitetul și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la ostilitățile în curs din Liban, care continuă să reprezinte o amenințare pentru situl Tir, și a stabilit că nu mai sunt îndeplinite condițiile necesare pentru a asigura conservarea și protecția valorii universale excepționale a sitului. Procedură de urgență pentru alte trei situri Comitetul a mai decis să înscrie trei situri pe Lista Patrimoniului Mondial în urma unei proceduri de urgență. Este vorba de Peisajul migrator Boma-Badingilo (Sudanul de Sud), Castelele de pe Muntele Amel (Liban) și Sebastia (Statul Palestinei). „Aplicarea procedurii de urgență reflectă contextul actual, marcat de numeroase crize de natură diversă, inclusiv conflicte armate și schimbări climatice, care afectează grav patrimoniul și îl expun la amenințări serioase. Aceste trei situri au fost, de asemenea, înscrise în același timp pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol”. Peisajul migrator Boma-Badingilo este o vastă întindere de savană est-africană, care găzduiește cea mai mare migrație cunoscută de mamifere terestre din lume, iar biodiversitatea sa unică îl transformă într-un ecosistem de o importanță globală excepțională: „Comitetul a semnalat mai multe amenințări grave, în special dezvoltarea infrastructurii, braconajul comercial, precum și traficul și comerțul cu animale sălbatice, care afectează în mod direct populațiile numeroase de mamifere migratoare”. Castelele de pe Muntele Amel, în pericol Castelele de pe Muntele Amel din Liban mărturisesc evoluția sistemelor defensive din regiune, începând cu epoca cruciadelor și a dinastiilor islamice și până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Acest sit suferă în prezent daune grave. Potrivit Comitetului, conflictul în curs pune în pericol în mod direct conservarea sitului și necesită o intervenție urgentă. Sebastia păstrează mărturia arheologică a ocupării succesive a locului de către diferite civilizații, începând cel puțin din secolul al IX-lea î.e.n.: „Principala amenințare cu care se confruntă situl se referă la exproprierea planificată și crearea parcului național „Samaria” (Shomron), care ar putea diviza situl. Pe lângă impactul conflictului din Orientul Mijlociu, situl se confruntă, de asemenea, cu presiuni legate de dezvoltare, amenajarea teritoriului, guvernanță și eroziunea vestigiilor”.
Filmul Odiseea își continuă triumful la box office-ul SUA. A atins deja 640 de milioane de dolari în încasări la nivel mondial
Filmul fenomen al lui Christopher Nolan , „Odiseea”, și-a păstrat primul loc în box office-ul nord-american pentru a doua săptămână în cinematografe, potrivit AFP. Încasările au scăzut cu doar 30% față de cei 124 de milioane de dolari încasați la deschidere, a remarcat analistul David Gross. Potențialul filmului „O dată sau de două ori pe an, un film are o premieră importantă și apoi rămâne în cinematografe săptămâni întregi… Odiseea demonstrează acest potențial, iar Christopher Nolan a mai făcut-o înainte”, a adăugat David Gross. Cu 353 de milioane de dolari suplimentari la nivel internațional, filmul a încasat deja 640 de milioane de dolari la nivel mondial. Adaptat după epopeea antică a lui Homer, acest film cu vedete îl urmărește pe eroul Ulise în timp ce se confruntă cu numeroase obstacole la întoarcerea sa din Războiul Troian. „Odiseea” este primul film filmat în întregime cu camere IMAX de 70 mm. Acest format produce o imagine mai mare, mai clară și mai luminoasă. Matt Damon și Anne Hathaway îi interpretează pe Ulise și Penelope. Totodată, Tom Holland îl interpretează pe fiul lor, Telemah. Filmul s-a confruntat cu mai multe controverse Cele mai multe controverse au apărut după ce rolul Elenei din Troia a fost atribuit actriței mexicano-kenyano-americane Lupita Nyong’o. Pentru o parte a opiniei publice din Grecia, alegerea nu reflectă imaginea tradițională a personajului descris de Homer. De asemenea, reprezintă o reinterpretare prea îndepărtată de sursa originală. Alți comentatori susțin însă că mitologia greacă aparține patrimoniului cultural universal. Libertatea artistică permite reinterpretări moderne ale unor opere vechi de aproape trei milenii. Mai mult, controversa a depășit rapid granițele Greciei. Elon Musk a criticat public filmul pe platforma X. Miliardarul a acuzat producția că ar fi sacrificat fidelitatea față de opera lui Homer pentru a respecta criterii asociate curentului „woke”. Aceste afirmații au alimentat și mai mult dezbaterea din jurul filmului.
Peste 40% dintre români cred că evreii sunt o amenințare și sunt adepți ai teoriilor conspiraționiste, afirmă Institutul Elie Wiesel
Acestea promovează cultul persoanelor condamnate pentru crime de război sau a unor importanți lideri ai mișcării legionare, potrivit raportului publicat, luni, de Institutul „Elie Wiesel”. Fenomenul a fost observat în special în mediul online, pe rețelele sociale sau platforme video, în cadrul cărora au circulat postări ce prezentau narațiuni antisemite clasice, dar și teorii conspiraționiste adaptate la diferite contexte locale sau globale, amplificate de conturi cu zeci sau sute de mii de urmăritori. În același timp, reacția autorităților publice este mai vizibilă, atât la nivelul intervențiilor privind conținutul online, cât și al investigațiilor și al finalizării anchetelor judiciare, deși este dificil de evaluat impactul real în termenii combaterii acestor fenomene. Potrivit unui sondaj de opinie realizat de Institutul „Elie Wiesel” la finalul anului 2025, 40% dintre români, cu 18% mai mulți decât cu patru ani în urmă, au ajuns să creadă că evreii „acționează pentru destabilizarea societății în care trăiesc”. Numărul românilor care cred că „ar trebui să fie limitat numeric accesul evreilor în anumite profesii/ocupații” (35%) sau celor care învinovățesc evreii pentru „instaurarea comunismului în România” (29%). 11% dintre români consideră astăzi că minoritatea evreiască este „o problemă” sau „o amenințare”, un procent dublu față de anul 2021. 40% dintre români, adepți cred în teoriile conspirației De asemenea, peste 40% dintre români aderă la teorii conspiraționiste antisemite vechi de secole sau actualizate, precum cea a milioanelor de apartamente pregătite pentru evreii care ar urma să vină în România. Deși aceste mesaje au fost des dezmințite de presă sau instituții ale statului, mesajele continuă să se răspândească în spațiul public. Intens dezbătut în ultima perioadă a fost subiectul Legii Vexler, inițiată de deputatul și președintele FCER, Sivliu Vexler, care prevede combaterea antisemitismului și xenofobiei. Au existat și amenințări cu moartea, dar și mesaje violente cu substrat antisemit, direcționate deputatului sau chiar persoanelor publice care susțin această lege. În ceea ce privește reprezentarea în memoria publică a unor personaje asociate cu trecutul fascist sau cu Holocaustul din România, cele mai polarizante subiecte în mediul online au fost legate de ștergerea picturilor reprezentându-i pe Radu Gyr, Valeriu Gafencu și Mircea Vulcănescu de pe o biserică din București, controversele din jurul piesei asociate eronat lui Radu Gyr cântată în Catedrala Națională sau decizia Filarmonicii Banatul de a elimina din repertoriul concertului de Crăciun colindele lui Radu Gyr. Institutul acuză că unele primării refuză să redenumească străzi ale unor personaje controversate Institutul Național „Ellie Wiesel” mai acuză că Primăria Cluj-Napoca, Primăria Timișoara sau Primăria Municipiului București, refuză de ani buni redenumirea străzilor Radu Gyr și Mircea Vulcănescu sau a altor străzi denumite după personaje din trecutul fascist. Propagarea în spațiul public a mesajelor antisemite și pro-legionare a fost vizite în cadrul unor proteste a dreptei radicale, la unele comemorări anticomuniste, dar și creații artistice sau culturale, realizarea de grafitty sau chiar vinderea cărților cu teme legionare pe internet. De asemena, potrivit institutului, există o tendință recentă de înmulțire și promovare a artiștilor care adoptă un gen muzical asociat ideologiei neonaziste, precum și intenția organizării unui astfel de festival internațional în România. Este vorba despre festivalul de black metal neonazist din Buzău, care a fost anulat, înainte de desfășurarea sa.
O nebunie: Copie a filmului Odiseea, postată pe X și vizualizată de milioane de oameni
Peste 2 milioane de vizualizări în două ore și jumătate O publicație din industria cinematografică a relatat că un mesaj X încorporat cu o versiune de înaltă calitate a filmului a strâns 2,1 milioane de vizualizări în două ore și jumătate, sâmbătă. Ulterior, respectivul cont a fost suspendat. „Tot filmul «Odiseea» într-un tweet, așa cum a intenționat Nolan”, a glumit un utilizator. „Întregul film Odyssey într-un videoclip încorporat pe Twitter. O nebunie”, a scris un alt utilizator al aplicației. Nolan a filmat întregul film de trei ore pe peliculă de 70 mm, un format mare, de înaltă rezoluție. Acesta este conceput pentru ecrane IMAX gigantice, potrivit sursei. Altă postare ce conținea filmul, într-o rezoluție mai slabă O altă postare ce conținea filmul cu o rezoluție mai slabă a fost eliminată și ea după două ore de la publicare. Înainte de a fi ștearsă, a acumulat aproape 50.000 de vizualizări. Ca răspuns, studioul de film a declarat că „am aflat de postarea neautorizată a filmului și am inițiat imediat protocoalele de eliminare a acestuia”. „Tratăm cu seriozitate încălcarea drepturilor de autor. Vom lua toate măsurile adecvate pentru a ne proteja conținutul și drepturile de proprietate intelectuală”, a mai adăugat studioul. Filmul „Odiseea”, pe primul loc în box office-ul SUA Filmul fenomen al lui Christopher Nolan a încasat deja 640 de milioane de dolari la nivel mondial. Succesul său la box office este menținut pentru a doua săptămână în cinematografe, „Odiseea” situându-se pe primul loc. Adaptat după epopeea antică a lui Homer, filmul îl urmărește pe eroul Ulise în timp ce se confruntă cu numeroase obstacole la întoarcerea sa din Războiul Troian.
Odiseea lui Christopher Nolan și reinterpretarea istoriei
În ultimele zile au fost publicate numeroase cronici dedicate filmului Odiseea regizat de Christopher Nolan. Nu intenționez să adaug încă una. Cititorul interesat poate ajunge cu ușurință la ele. De asemenea, am publicat pe pagina mea de Facebook o analiză amplă consacrată acestui film, iar cei care doresc să parcurgă argumentația integrală sunt invitați să consulte acest text. În analiza despre care vorbesc, m-am limitat deliberat la două personaje feminine secundare. Am susținut că reinterpretarea Penelopei (de către actrița americană Anne Hathaway) mi se pare una dintre cele mai inspirate opțiuni ale regizorului, deoarece dezvoltă un personaj profund compatibil cu spiritul epopeii homerice, conferindu-i o complexitate psihologică modernă fără a-i altera funcția simbolică. În schimb, alegerea actriței kenyene Lupita Nyong’o pentru rolul Elenei din Troia nu poate fi explicată prin raportare la textul homeric, la iconografia Greciei antice sau la tradiția artistică europeană succesoare, reprezentând o opțiune contemporană de distribuție a regizorului, pe care o respectăm, dar o considerăm neinspirată. Această alegere controversată a provocat o dezbatere uriașă, ceea ce este un fapt esențialmente pozitiv, în special pentru popularizarea capodoperei homerice (în rândul celor care nu au citit-o). Elena din Troia, descrisă de tradiția homerică drept cea mai frumoasă femeie a lumii grecești, este așadar interpretată în filmul lui Christopher Nolan de o actriță de origine subsahariană. Alegerea a fost receptată de numeroși comentatori în cheia actualelor dezbateri privind reprezentarea și diversitatea în industria cinematografică americană. Dincolo de această polemică, opțiunea regizorală oferă un excelent prilej pentru câteva reflecții de sociologia artelor, o disciplină pe care o predau la Facultatea de Științe Politice (SNSPA). Pornind de aici, am discutat raportul dintre libertatea reinterpretării artistice și fidelitatea față de patrimoniul cultural din care o asemenea operă își revendică originea. Reacțiile stârnite de acea postare m-au făcut însă să înțeleg că adevărata miză a dezbaterii nu este filmul lui Christopher Nolan, ci felul în care societatea contemporană încearcă să înțeleagă și să-și reprezinte antichitatea grecească din care s-a născut civilizația europeană. Așadar, miza filmului este uriașă pentru sensibilitatea istorică europeană, căci sunt reprezentate cinematografic fundamentale acestei civilizații prin intermediul capodoperei homerice „Odiseea”. În spațiul public românesc, european și internațional au circulat, în ultima săptămână, argumente care depășesc cu mult cazul particular al „Odiseei”. S-a afirmat că reprezentările artistice moștenite din Antichitate nu ar avea nicio relevanță pentru cunoașterea societăților care le-au produs, că prezența elementelor mitologice ar transforma întreaga lume homerică într-o ficțiune fără nicio legătură cu realitatea istorică sau că personajele imaginare (precum Elena din Troia) pot fi reprezentate în orice manieră, fără ca funcția lor socială și contextul cultural din care provin să mai conteze. Dincolo de filmul lui Nolan, acestea sunt afirmațiile care merită discutate, deoarece privesc modul în care înțelegem trecutul și raportul nostru cu adevărul istoric. Convențiile artistice și adevărul istoric Prima și cea mai frecventă eroare întâlnită în dezbaterea despre „Odiseea” lui Christopher Nolan provine din interpretarea operelor de artă ale antichității grecești fără cunoașterea convențiilor culturale și tehnologiilor artistice în care acestea au fost create. O imagine desprinsă din contextul ei cultural încetează să mai fie un izvor istoric și devine pretextul unor confuzii arbitrare. În ultimele zile au circulat – inclusiv ca reacție la postarea mea (care a fost critică din punct de vedere estetic în raport cu personajul Elena din Troia) – numeroase fotografii ale unor vase grecești de ceramică decorate în tehnica figurilor negre. Ele au fost prezentate – inclusiv de colegi profesori – drept dovadă că societatea greacă din epoca homerică ar fi avut o componentă subsahariană importantă, întrucât personajele apar reprezentate cu chipuri negre. Argumentul ignoră însă chiar limbajul artistic al ceramicii grecești. Culoarea neagră aparține tehnicii de execuție, nu antropologiei personajelor. Negrul nu reprezenta culoarea pielii și nu avea semnificație etnică, ci era efectul unei convenții tehnice: siluetele erau acoperite cu un strat fin de argilă care, în urma unui proces controlat de ardere, căpăta culoarea respectivă care devenea caracteristică. De altfel, contrademonstrația este simplă. Printre cele mai cunoscute vase grecești – prezervate de marile muzee ale lumii – se află cele dedicate competițiilor olimpice. Nimeni nu a susținut vreodată până acum că acești atleți erau africani. Ei sunt greci, iar culoarea corpului exprimă convenția artistică a epocii despre care am făcut vorbire anterior. Patrimoniul grec oferă și contraexemple în mod fatal decisive. Există vase în care artiștii diferențiază deliberat fizionomia grecilor de cea a africanilor. Un astfel de recipient pentru ulei parfumat, datat în secolul al VI-lea î.Hr., prezintă două capete alăturate, unul grec și unul african. În dreptul chipului grec apare lizibilă inscripția kalos („frumos”). Nu este rolul nostru să judecăm standardele estetice ale unei civilizații dispărute. Rolul nostru este să le înțelegem însă și să le descriem cât mai fidel. În măsura în care patrimoniul artistic ne permite să reconstituim – cinematografic de pildă – aceste reprezentări, modificarea lor retrospectivă nu mai aparține cercetării istorice, ci reinterpretării contemporane. Acesta este, de fapt, primul principiu pe care îl propun: patrimoniul artistic trebuie interpretat în propriile sale coduri culturale. O civilizație are dreptul să fie înțeleasă înainte de a fi reinterpretată. Respectul față de trecut începe prin respectul față de izvoarele pe care trecutul ni le-a lăsat. Aplicată dezbaterii despre „Odiseea” lui Christopher Nolan, concluzia este limpede. Patrimoniul artistic al Greciei antice nu susține reprezentarea Elenei din Troia ca femeie de origine subsahariană. Dimpotrivă, izvoarele iconografice păstrate până astăzi arată că artiștii greci distingeau foarte clar între propriile standarde estetice și fizionomiile altor populații cunoscute. Alegerea realizată de Nolan aparține, desigur, libertății sale artistice. Ea nu poate fi însă justificată prin invocarea ceramicii grecești sau a patrimoniului artistic antic, deoarece acestea transmit un mesaj fundamental diferit. Mitologia nu anulează realitatea istorică Un al doilea argument întâlnit frecvent în dezbaterea despre „Odiseea” pornește de la existența elementelor supranaturale din epopeea homerică. Se afirmă că, din moment ce lumea lui Homer este populată de zei, ciclopi, sirene, vrăjitoarea Circe, Scylla și Charybda sau de intervențiile permanente ale Atenei și ale lui Poseidon, întreaga narațiune ar aparține exclusiv domeniului ficțiunii. În consecință, reprezentarea