Cannes / La 8 ani după #MeToo, Cate Blanchett numără 10 femei la 75 de bărbați în fiecare dimineață
La un deceniu după ce mișcarea #MeToo a zguduit industria cinematografică, actrita australiană Cate Blanchett spune că progresul a fost superficial și de scurtă durată, relatează luni dimineață presa de specialitate. „A fost ucis foarte repede, ceea ce cred că este interesant”, a declarat ea duminică, într-o conversație amplă desfășurată la Festivalul de Film de la Cannes. Blanchett a vorbit deschis despre persistența inegalității de gen pe platourile de filmare, invocând propria experiență curentă: „Încă lucrez pe platouri și fac numărătoarea personalului în fiecare zi. Sunt 10 femei și 75 de bărbați în fiecare dimineață.” Actrita a recunoscut că îi place să lucreze cu bărbați, dar a subliniat că omogenitatea are un cost artistic real. „Glumele devin la fel. Devine plictisitor pentru toată lumea când intri într-un loc de muncă omogen. Cred că are un efect asupra muncii.” Opt ani mai târziu. Ce s-a ales de protest? Declarațiile vin la opt ani distanță de la unul dintre cele mai vizibile gesturi de solidaritate feminină din istoria festivalului. În 2018, când era președinta juriului la Cannes, Blanchett a urcat pe treptele Palais des Festivals alături de alte 81 de femei – număr care reprezenta exact câte regizoare fuseseră selectate în competiția oficială față de 1.866 de regizori bărbați în aceeași perioadă. Ironic, chiar în acel an, festivalul fusese criticat pentru că includea doar trei filme regizate de femei în selecția oficială de 21 de titluri. Blanchett apărase atunci festivalul, afirmând că schimbarea „nu se va întâmpla peste noapte”. Opt ani mai târziu, tonul ei este vizibil mai sumbru. Blanchett nu a fost singura voce la Cannes pe această temă în weekend Actrita Julianne Moore a vorbit sâmbătă, la o conferință Kering Women in Motion, despre aceeași realitate – dar cu o nuanță ușor diferită. Moore a declarat că lucrurile s-au îmbunătățit față de acum un deceniu, amintind că în jurul anului 2016 era una dintre doar două femei de pe un platou de filmare. „Îmi amintesc că am fost pe un platou unde singurele femei eram eu și a treia asistentă de cameră. Era momentul în care Hillary Clinton a pierdut alegerile și amândouă eram devastate”, a spus Moore. „Cu siguranță am văzut o reprezentare mai mare a genului în echipe față de atunci.” Cele două perspective nu se exclud reciproc – și împreună conturează o imagine a unei industrii care s-a mișcat, dar nu suficient și nu uniform. Activism, cinematografie și, de fapt, nimic Dincolo de declarațiile despre egalitatea de gen, Blanchett a anunțat la Cannes că va juca în următorul film al regizorului Brady Corbet – realizatorul lungmetrajului premiat „The Brutalist” -, un proiect a cărui acțiune se petrece în anii 1970, alături de Selena Gomez și Michael Fassbender. O alegere care, în contextul discuției despre reprezentare, nu e lipsită de ironie: Blanchett, una dintre cele mai vocale susținătoare ale femeilor din industrie, va juca din nou sub bagheta unui regizor bărbat, într-un film dominat de nume masculine. Industria, pare să spună ea însăși, e complicată.
Soprana Irina Baianț, despre prestația Alexandrei Căpitănescu: Se simte studiu, disciplină și o relație autentică cu vocea ei
„Nu este un artist “ambalat” într-o singură rețetă. Ea are un tip de voce care nu trece pur și simplu pe lângă tine. Are metal, are dramatism, dar și fragilitate în același timp, iar combinația asta este foarte rară la un artist atât de tânăr”, a se arată în mesajul publicat, duminică, pe Facebook, de soprana Irina Baianț. Irina Baianț spune că și-a dat seama, încă de când lucra cu Alexandra Căpitănescu la Vocea României, că „are instinct scenic și o curiozitate reală pentru nuanță, nu doar pentru a cânta bine”. „Se simte că are studiu, disciplină și o relație autentică cu vocea ei. Iar asta, pe o scenă ca Eurovision Song Contest, unde totul e foarte expus și foarte rapid consumat, face diferența”, a scris Baianț. Soprana a precizat că, vocal, Alexandra Căpitănescu „are unul dintre acele timbre pe care le recunoști după câteva fraze. Nu doar o voce puternică, ci o voce cu identitate”. Baianț mai scrie că „partea lirică și teatrală” adusă de cântăreață în piesă i-a amintit sopranei că „vocea nu trebuie să fie doar entertainmnet, precizând că „poate să creeze tensiune, atmosferă, poveste”. „Cred că ea are exact tipul acesta de expresie, mai cinematică, mai dramatică, foarte europeană ca estetică”, a scris soprana. Baianț mai scrie că „genul acesta de amestec între forță contemporană și inflexiuni clasice poate deveni o semnătură foarte puternică pentru ea, dacă o dezvoltă inteligent în timp”. Alexandra nu și-a subțiat personalitatea artistică Soprana a mai precizat că Alexandra Căpitănescu „nu și-a subțiat personalitatea artistică doar ca să fie mai ușor de înțeles” și precizează că a avut curajul să participe la concurs cu propria identitate, fără să se „autocenzureze”, afirmând că a „avut un curaj pe care nu mulți îl au la început de drum”. „Eurovisionul este un spațiu foarte greu, unde presiunea poate să înghită un artist foarte repede. Iar ea a ales să fie intensă, diferită și foarte prezentă emoțional. Și cred că exact asta a făcut lumea să vorbească despre ea: nu faptul că a încercat să copieze ceva ce există deja, ci că a avut curajul să aducă într-un concurs atât de expus o parte din identitatea ei vocală reală”, a scris soprana. Reamintim că Alexandra Căpitănescu a avut o prestație foarte apreciată la Eurovision de artiștii autohtoni români, dar și din străinătate. Ea a venit acasă cu un scor deosebit de bun, clasându-se pe locul al 3-lea. Cu toate acestea, ediția Eurovision de anul acesta a concursului a fost una controversată, în urma celor trei puncte acordate de juriul din Republica Moldova, decizie care a stârnit critici din partea artiștilor români, dar și a unor personalități din Moldova, deopotrivă.
Compozitorul piesei României la Eurovision: Nu am vrut să transmitem niciun mesaj greșit sau periculos
„În primul rând, vreau să vă mulțumesc pentru toată susținerea pe care ne-ați arătat-o și transmis-o tuturor în perioada asta. A fost minunat. Nici nu vă dați seama cât de mult contează aceste lucruri”, a spus Călin Grăjdan. Compozitorul a vorbit despre parcursul piesei „Choke Me” și despre reacțiile apărute în jurul acesteia. „În calitate de autor al piesei, pot să spun că e o piesă care a avut curaj să existe, care a avut putere, asumare. E un pic ciudat că, pe tot parcursul ăsta, piesa a fost înțeleasă și greșit de unii oameni. Vă confirm că nu am vrut să transmitem niciun fel de mesaj greșit sau periculos și nu îndemnăm pe nimeni la absolut nimic din ce s-a scris pe aici”, a declarat el. „Muzica este despre public” Piesa „Choke Me” este compusă de Alexandra Căpitănescu, Călin Grăjdan, Elvis Silitră şi Ştefan Condrea. Grăjdan a spus că momentul Eurovision a fost cu atât mai important pentru el cu cât a fost trăit alături de oameni cu care lucrează de mult timp. „Piesa n-a putut fi posibilă și fără ceilalți doi autori. E vorba de Elvis Silitră și Ștefan Condrea, cu care fac muzică de o viață. Faptul că am trăit asta împreună a fost un lucru foarte mișto pentru noi”, a spus el. Compozitorul a explicat că piesa s-a născut firesc, fără ca echipa să pornească de la ideea unui rezultat la Eurovision. „N-am ce să vă zic prea spectaculos, pentru că s-a născut ca oricare altă piesă, cu chef de făcut muzică în ziua respectivă. Nu ne-am propus să obținem rezultate, ne-am propus doar să ajungem la oameni”, a spus Călin Grăjdan. El a adăugat că, din punctul său de vedere, muzica trebuie privită în primul rând prin relația cu publicul, nu prin punctajele primite într-o competiție. „Muzica este despre public și oamenii care o ascultă, sub nicio formă despre notele dintr-un concurs. Cred că acolo e foarte important să ajungem. Și Alexandra, cu ocazia participării la Eurovision, cred că a obținut lucrul ăsta ca lumea, mult mai mult decât s-ar fi așteptat oricine”, a mai spus compozitorul.
Alexandra Căpitănescu s-a întors acasă după locul trei obținut la Eurovision: România a demonstrat în momentul de față că poate fi un popor unit | GALERIE FOTO
„A fost o experiență extraordinar de frumoasă, dar și foarte grea. Mă bucur că ne-am clasat pe locul trei și că am fost locul doi la public, ceea ce înseamnă că suntem, cum s-ar spune în anii trecuți, câștigătorii inimilor”, a declarat Alexandra Căpitănescu, la revenirea în țară. „Publicul mereu are dreptate” Alexandra Căpitănescu a spus că, dincolo de punctajele acordate de jurii, cel mai important pentru ea a fost sprijinul publicului. „Cred că asta este mult mai important decât niște note acordate. În general, e foarte subiectivă sau obiectivă treaba asta cu dat note muzicii și artei, dar eu cred cel mai mult în ceea ce simte publicul și cred că publicul mereu are dreptate. Intuiția publicului e cea mai puternică”, a afirmat artista. Ea a vorbit și despre importanța echipei, spunând că performanța de la Eurovision nu ar fi fost posibilă fără oamenii care au lucrat alături de ea. „Singură n-aș fi putut să fac asta. De fapt, n-am fi reușit să facem performanța asta. Ca un sfat pentru viitorii participanți de la Eurovision, dragilor, aveți nevoie de o echipă, aveți nevoie de oameni în care să vă puneți toată încrederea, fiindcă singur e foarte, foarte greu”, a spus Alexandra Căpitănescu. „România a demonstrat în momentul de față că poate fi un popor unit, un popor care își sprijină talentele. Mulțumim industriei muzicale și artiștilor care ne-au sprijinit”, a mai spus artista. Reprezentanta României a concurat cu piesa „Choke Me” și a obținut 296 de puncte. România a fost devansată de Bulgaria, care a câștigat competiția, și de Israel, aflat pe locul al doilea.
Ministrul Culturii de la Chișinău vrea explicații după votul dat României de juriu
Ministrul Culturii, Cristian Jardan, spune că instituția pe care o conduce nu a fost implicată în organizarea Eurovision, dar că, în urma diferențelor mari dintre votul juriului și cel al publicului, sunt necesare explicații. „Ministerul Culturii din Republica Moldova nu este implicat direct în organizarea Eurovision Song Contest 2026. Am oferit sprijin organizatorilor, companiei publice Teleradio-Moldova, în limita posibilităților, iar în acest context considerăm că sunt necesare explicații, mai ales în urma acestui vot al publicului din Republica Moldova”, a declarat Cristian Jardan, citat de noi.md. Jurnaliștii de la Chișinău publică și reacția unei membre a juriului Republicii Moldova. Aceasta susține că discrepanțele apar și din cauza faptului că juriul votează prestația de la repetiția generală, nu cea văzută de public în seara finalei. „Eu am fost anul acesta în juriu. Răspund doar pentru notele mele. Pentru aceste discrepanțe de vot există fix două soluții: fie juriul este eliminat, fie juriul votează exact aceeași prestație pe care o vede publicul. Pentru că ceea ce a fost cu o seară mai devreme ar fi explicat multe lucruri”, a scris Victoria Cușnir. Un val de reacții negative a apărut în Republica Moldova după ce juriul din țara vecină a oferit doar 3 puncte României la concursul Eurovision. „Am avut o reacție de șoc”, a spus cea care a prezentat punctajul, plângând.
Reacția lui Mihai Trăistariu la prestația României la Eurovision: România a excelat. Bravo, Alexandra! Bravo, România!
Mihai Trăistariu a transmis un mesaj amplu după performanța României la Eurovision 2026, unde țara s-a clasat pe podium. Acesta a felicitat-o pe Alexandra Căpitănescu și a articulat strategia pe care Românie ar trebuia să o folosească și la viitoarele ediții. „România a excelat aseară la Eurovision după ani și ani de încercări fără succes ! Am spus mereu un singur lucru : țara noastră a avut rezultate de top DOAR atunci când a trimis voci foarte bune. Nu poți face experimente la un concurs de asemenea anvergură. Ca să fii sigur că treci de votul politic și de alte ciudățenii, la Eurovision, doar o voce foarte bună poate ridica întregul moment și s-o aducă în față. Bravo, Alexandra! Bravo, România”, se arată ăn mesajul publicat de Trăistariu pe Facebook. Referindu-se la clasament, artistul a remarcat că România a fost apreciată de public, dar mai puțin de juriu, criticând statele vecine. „Nu înțeleg, totuși, de ce la votul juriului România a primit așa puține puncte : locul 13. Juriile sunt formate din muzicieni iar muzicienii iubesc vocile bune! România a dat 10 puncte Moldovei. Iar Moldova a dat 3 puncte României. Aici vor fi discuții, probleme, scandaluri. Dar Ucraina ne-a dat doar 3 puncte, Bulgaria tot 3 și Moldova tot 3. Na ! Cică vecinii !!!!!!!! Vecinii nu mai sunt ceea ce-au fost ! Vecinii îți dau în cap ! Nu te mai vor bine ! Și câte sacrificii financiare facem noi pentru Ucraina … și câți bani trimitem în Moldova”, mai spune artistul. În concluzie, Trăistariu a subliniat necesitatea participării la Eurovision. „România trebuie să nu se mai retragă NICIODATĂ de la Eurovision ! Și să aleagă bine ! Vor fi ani și ani ! Mai buni sau mai puțin buni… Dar, dacă trimiți o voce ca lumea… nu te faci de râs !!!”, conchide artistul.
Ministerul Culturii, după rezultatul României la Eurovision: Europa a ascultat vocea României. Și a prețuit-o
„România pe podium la Eurovision 2026. Sâmbătă seară, pe scena Wiener Stadthalle din Viena, Alexandra Căpitănescu a oferit unul dintre cele mai puternice momente românești din istoria recentă a Eurovision. Cu 296 de puncte și locul 3 în finala competiției, artista de 22 de ani a reușit să transforme emoția, vulnerabilitatea și forța interioară într-un spectacol care a cucerit printr-o interpretare intensă, susținută de o prezență scenică magnetică și o energie care a trecut dincolo de limbaj, granițe și diferențe culturale”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Ministerul Culturii. Rezultatul Alexandrei Căpitănescu reprezintă nașterea unei noi generații de artiști români susține instituția. Ministrul Demeter Andras a declarat: „Un răsărit de mult așteptat, după micile suișuri și marile coborâșuri care au caracterizat reprezentarea României în ultimii mai bine de zece ani. Un rezultat dătător de încredere pentru creatori și interpreți și de speranțe pentru iubitorii acestei competiții de tradiție”. „Ministerul Culturii o felicită pe Alexandra Căpitănescu, întreaga echipă artistică și pe toți cei care au contribuit la această reprezentare extraordinară a României. Aseară, Europa a ascultat vocea României. Și a prețuit-o”, se mai arată în mesaj.
Fiul lui Mihu din Toate pânzele sus” și băiatul profesoarei de canto a Alexandrei | Povestea trupei care a dus România pe locul 3 la Eurovision
Mulți nu mai creditează Eurovisionul cu anvergura de altă dată, însă, cu toate astea, nu pot să nu-și admită interesul pentru participarea României la acest concurs. De fiecare dată. În privința prestației Alexandrei Căpitănescu, și presa de specialitate (sau nu neapărat de specialitate), și experții domeniului au așezat-o între termenii cei mai pozitivi cu putință. Onorabilul loc trei a mai fost ocupat la Eurovision de-a lungul timpului, de artiști de anvergură de la noi: Luminița Anghel, Sistem, Paula Seling, Ovi. Cine sunt cei patru băieți Thomas Trupa Alexandrei Căpitănescu s-a format după ce artista a câștigat „Vocea României”, în 2023, la îndemnul Mădălinei Cârcotă, profesoara de canto care o pregătește vocal pe Alexandra de mai mulți ani, încă de dinainte de marele concurs de talente. Ba chiar unul dintre membrii trupei, clapistul Thomas Cârcotă, este fiul Mădălinei Cârcotă. Familia Cârcotă este prezentă, prin urmare, pe două planuri în trupă: în culise, prin profesoara care a ghidat-o pe Alexandra, și pe scenă, prin fiul ei. Luca La tobe îl găsim pe Luca-Alexandru Șofron, 20 de ani, fiul actorului Cristian Șofron, cunoscut publicului român ca marinarul Mihu din „Toate pânzele sus”. Tatăl său mărturisea că Luca „a intrat atât de bine în zona asta” a muzicii încât se temea că băiatul va abandona tot pentru baterie – și nu s-a înșelat. Luca a povestit că atunci când Alexandra a venit cu propunerea Eurovision, reacția trupei a fost de uimire totală: „Eram toți șocați. Unde? Ce facem?” Bogdan și Matei Bogdan Stoican acoperă chitara, compoziția și producția, fiind unul dintre pilonii creativi ai trupei, în timp ce Matei-Mihail Cohal asigură linia de bas și contribuie și el la producția muzicală. Împreună, cei cinci au construit un proiect care a depășit rapid granițele scenei locale – concerte, festivaluri, colaborări și, în cele din urmă, scena de la Viena, unde România a obținut sâmbătă cel mai bun rezultat din ultimii 16 ani.
Cele 516 puncte care au așezat Bulgaria pe harta Eurovision / Europa este Bangaranga, titrează presa bulgară
Dara a câștigat ediția aniversară, a 70-a, a Concursului Eurovision pentru Bulgaria, cu piesa „Bangaranga”, aducând, astfel, țării sale prima victorie din istoria participării sale. O victorie pe care nimeni n-a anticipat-o. Ba chiar, marii specialiști în Eurovision, cei care urmăresc concursul de decenii și casele de pariuri au dat ca favorită Finlanda, eliminând din start multe țări, printre care și Bulgaria. Ei bine, surpriza a fost cu atât mai mare, cu cât nimeni nu a văzut-o venind. Bangaranga – electro-popul cu influențe folclorice care a rupt Eurovisionul Piesa „Bangaranga” a fost lansată în 28 februarie anul acesta și a fost selectată prin votul publicului și al juriului pentru participarea la Eurovision. Single-ul e un dance-pop / electro-pop cu influențe balcanice subtile, care nu te lovesc în moalele capului, dar sunt acolo. Autorii – Dara (Darina Yotova), Anne Judith Wik, Cristian Tarcea și Dimitris Kontopoulos. Un lucru, poate, interesant: în repetițiile pentru Eurovision, producția scenică a integrat elemente inspirate din tradiția bulgară Kukeri, una dintre cele mai spectaculoase și vechi tradiții ritualice din Bulgaria – un amestec de carnaval, ritual agrar și exorcizare simbolică, specifice zonei balcanice. Vorbim de un mix foarte bine dozat de simboluri folclorice și staging ultramodern – un concept vizual curajos, dar în profund acord cu spiritul european al Eurovision – să-ți afirmi identitatea, să nu te topești printre culturi. Presa internațională și rețelele de socializare au reacționat excelent Presa internațională a reținut energia debordantă, coregrafia intensă, reacția excelentă a publicului. Pe Reddit, comunitatea fanilor Eurovision a remarcat „stagingul incredibil de inteligent” și a constatat că „Dara vinde fiecare secundă din moment”. Presa internațională reține, de asemenea, interpretarea rafinată și dinamica alertă. Piesa bifează, practic, tot ce cere Eurovisionul ultrapostmodern: să aibă un refren memorabil, să aibă un beat bun de dat la radio, să aibă o identitate etnică clară, fără a deveni „folclor demonstrativ”, să aibă un staging cinematic și, bineînțeles, să fie autentic. The Guardian a descris piesa ca fiind un „club hit bulgar cu potențial mare”. Întrebată, într-una din intervențiile din timpul voturilor, ce este „Bangaranga”, Dara, cântăreața de 27 de ani, a explicat cu un optimism debordant că asta înseamnă „o stare de spirit, curajul de a-ți urma visul”. Imediat după terminarea concursului, presa bulgară a titrat imediat: „Istoric! DARA plasează Bulgaria pe primul loc la Eurovision, Europa este „Bangaranga”.
Eurovision 2026 – Bulgaria este marea câștigătoare a ediției cu numărul 70 / România – într-un onorabil Top 3
UPDATE Bulgaria este marea cîștigătoare a ediției cu numărul 70 a Eurovisionului 2026, după ce mai mulți specialiști au avansat Finlanda drept favorit. România se situează într-un onorabil top 3, după Israel, a cărui participare a fost mult contestată. De altfel, de contestații nu a dus lipsă nici piesa României, „Chocke me”, pe care experții au desființat-o spunând că promovează un mesaj periculos. Despre piesa Darei, cântăreața din Bulgaria, aceasta spunea, întrebată fiind ce înseamnă „Bangaranga”, că este o stare de spirit, o atitudine, un vis către care te duci cu curaj. Știrea inițială Sunt clipele votului în Marea Finală a Eurovisionului 2026. România este prezentă, după patru ani, cu o scenă care a scandalizat mult și care fusese, la un moment dat, considerată ca având un mesaj periculos. 25 de țări se luptă în această seară pentru marele trofeu. Totul se întâmplă pe Wiener Stadhalle din Viena. Această ediție a Eurovision este în mod particular marcată de absența a cinci țări, printre care Spania, Irlanda și Olanda, care s-au retras din competiție în semn de protest pentru participarea Israelului. Favorit covârșitor la marele trofeu este considerat duoul finlandez. Marea Finală Eurovision – noaptea care încheie cea de-a 70-a ediție 25 de piese. O singură seară. Un singur câștigător. Telespectatorii din țările neparticipante pot urmări show-ul live pe canalul oficial de YouTube Eurovision Song Contest. Cine concurează? 35 de țări au intrat în competiție la cea de-a 70-a ediție Eurovision, dar după Semifinala 1 (marți, 12 mai) și Semifinala 2 (joi, 14 mai), au rămas 25 de finaliști. Ordinea de intrare pe scenă a fost stabilită în noaptea de joi, imediat după încheierea celei de-a doua semifinale. În această seară s-au ascultat piesele: Danemarca: Søren Torpegaard Lund – Før Vi Går Hjem Germania: Sarah Engels – Fire Israel: Noam Bettan – Michelle Belgia: ESSYLA – Dancing on the Ice Albania: Alis – Nân Grecia: Akylas – Ferto Ucraina: LELÉKA – Ridnym Australia: Delta Goodrem – Eclipse Serbia: LAVINA – Kraj Mene Malta: AIDAN – Bella Cehia: Daniel Zizka – CROSSROADS Bulgaria: DARA – Bangaranga Croația: LELEK – Andromeda Marea Britanie: LOOK MUM NO COMPUTER – Eins, Zwei, Drei Franța: Monroe – Regarde ! Moldova: Satoshi – Viva, Moldova! Finlanda: Linda Lampenius x Pete Parkkonen – Liekinheitin Polonia: ALICJA – Pray Lituania: Lion Ceccah – Sólo Quiero Más Suedia: FELICIA – My System Cipru: Antigoni – JALLA Italia: Sal Da Vinci – Per Sempre Sì Norvegia: JONAS LOVV – YA YA YA România: Alexandra Căpitănescu – Choke Me Austria: COSMÓ – Tanzschein