Etichetă: Cultură-Media

Ciprian Rogojan merge în instanță, după ce i-a fost respinsă contestația privind revocarea sa de la conducerea Teatrului Muzical Ambasadorii

Muzicianul Ciprian Rogojan – Cici, fost membru al trupei Sistem – a declarat, în exclusivitate pentru MEDIAFAX, că va deschide o acțiune în instanță împotriva deciziei prin care a fost revocat din funcția de manager al Teatrului Muzical Ambasadorii. Demersul său vine după ce Ministerul Culturii i-a respins contestația formulată împotriva rezultatului evaluării anuale, sub pragul minim, în condițiile în care în anii anteriori a obținut calificative de peste 9. „Azi s-a încheiat și ultimul capitol din epopeea evaluării de 6,66 puncte! Am depus, după prânz, contestația la rezultatul evaluării – un demers de la care nu mă așteptam să obțin anularea evaluării (…), dar absolut necesar pentru a putea duce cazul în fața instanței de judecată”, a declarat Rogojan pentru MEDIAFAX. El a ironizat rapiditatea cu care a fost analizată contestația și susține că soluția era previzibilă. „Spre surprinderea mea (deși puține lucruri mă mai surprind acum), am primit răspunsul la contestație în aproximativ 5 ore de la depunere. Și asta, bineînțeles, pentru că am avut parte de o comisie de soluționare incredibil de eficientă, competentă și atât de profesionistă, încât a stat peste program doar ca să-mi rezolve mie contestația chiar mai repede decât era obligată prin lege (…) Ce soluție credeți că am primit? (…) Începând de mâine, managementul Teatrului Muzical Ambasadorii va fi preluat de altcineva”, a spus Rogojan într-o declarație exclusivă pentru MEDIAFAX. Rogojan, despre raportul de evaluare: Conține formulări generale Muzicianul și, acum, fostul manager al Teatrului Muzical Ambasadorii, susține că raportul de evaluare conține formulări generale, care nu au legătură cu indicatorii prevăzuți în contractul său de management. „Vreau doar să vedeți ce am primit eu ca motivație a acestei evaluări. Ce spune onorata comisie de evaluare? Că «parteneriatele sunt minime și conjuncturale, că «lipsește impactul național», că «viziunea managerială nu reușește…», că «managementul intern funcționează strict formal», că «analiza beneficiarului este scriptică», că «proiectele financiare sunt lipsite de realism». Adică nimic concret”, a subliniat Rogojan. În plus, el mai susține că aceste mențiuni din raportul de evaluare sunt lipsite de criterii obiective și măsurabile. „Este doar o înșiruire de vorbe fara sens, formule pompoase, fără conținut verificabil, fără criterii măsurabile și fără nicio legătură cu ceea ce trebuiau să analizeze”, a afirmat Rogojan pentru MEDIAFAX. Cazul va fi dus în instanță În aceste condiții, „de dragul publicului căruia acest teatru i se adresează și din respect pentru ideea de dreptate”, Ciprian Rogojan a anunțat că va sesiza autoritățile competente. „Voi duce acest caz în fața tuturor autorităților competente începând de mâine dimineață. Pentru ca astfel de lucruri să nu mai poată fi făcute nimănui”, a mai spus Rogojan într-o declarație exclusivă pentru MEDIAFAX. Ordinul emis de Ministerul Culturii Între timp, joi, ministrul Culturii, Andras Demeter, a emis un ordin prin care „începând cu data de 10.07.2026, încetează Contractul de management încheiat între Ministerul Culturii, în calitate de autoritate, și domnul Mihai-Ciprian ROGOJAN, în calitate de manager al Teatrului Muzical „Ambasadorii”. Joi seara, Ministerul Culturii a emis un comunicat de presă în privința interimatelor la unele instituții de cultură, în acest caz fiind și situația de la Teatrul Muzical Ambasadorii, în care precizează că „interimatul nu poate fi o formulă de administrare pe termen nelimitat”. „Concursul de proiecte manageriale trebuie să fie regula, iar interimatul să rămână ceea ce legiuitorul a prevăzut încă de la primul concurs de acest gen din România: o soluție excepțională și, ca atare, limitată în timp”, se mai precizează în comunicatul de presă.

Artista americană Catherine Webb a vernisat expoziția „Sight Is Just One Sense” la Fundația pentru Artă, Natură și Societate

Artista americană Catherine Webb a vizitat patru mari orașe din România și a creat cel puțin un tablou în fiecare zonă. „Sunt o artistă stabilită în New York și îmi place foarte mult să călătoresc și să creez artă. Să creez artă în locuri diferite, inspirată de oameni, de peisajele variate și de culturile diferite. Chiar și faptul că învăț puțin din limba locală mi se pare foarte interesant, iar asta îmi influențează arta. Așa că, atunci când am avut ocazia să vin cu fundația la București… am fost foarte entuziasmată. Și am fost pur și simplu uimită de ospitalitatea oamenilor. Energia de aici mi se pare foarte, foarte plăcută. Din punct de vedere artistic a fost o experiență care m-a inspirat. În fiecare weekend am vizitat o regiune diferită, sau, de fapt, câte un oraș din România. Deci, prima dată am fost în Suceava, apoi am mers la Iași, iar după aceea la Cluj. În fiecare loc, mi-am făcut un obicei să stau jos și să aștept câteva ore, iar această experiență mă ajută cu adevărat să fiu prezentă și să mă gândesc la locuri și la oameni. Două dintre picturi le-am realizat la București, în atelier”, a precizat, pentru Mediafax, artistul Catherine Webb. Artista americană Catherine Webb a vernisat expoziția „Sight Is Just One Sense” la Fundația pentru Artă, Natură și Societate Evenimentul s-a bucurat de prezența unui public entuziast – curatori, artiști, muzeografi și prieteni ai Fundației. „Mă ocup de proiectul lui Catherine de ceva vreme. De fapt, i-am mai organizat expoziții și înainte — mai ales pe vremea când eram la universitate. O parte importantă a prieteniei noastre o reprezintă cât de mult vorbim despre artă. Și i-am admirat întotdeauna opera, așa că am fost foarte încântată când m-a rugat să organizez expoziția. Așa că am venit tocmai din Brazilia în România și a fost o mare bucurie să o văd cum a evoluat într-un timp atât de scurt și să văd cât de bine s-a integrat în România și cât de mult iubește acest loc, lucru care se vede în toate picturile ei, mai ales în cele dedicate oamenilor. Cred că un lucru pe care mi l-a spus tot timpul este că iubește cu adevărat oamenii de aici și felul în care ei sunt: ospitalieri și amabili. Acest lucru se vede cu adevărat în tematica picturilor ei. Când am pus totul laolaltă, ne-am dorit ca expoziția să fie oarecum o călătorie în timp”, a spus Hannah, curatorul expoziției. Expoziția „Sight Is Just One Sense” Fundația pentru Artă, Natură și Societate (FANS) are ca principală misiune socială promovarea artelor vizuale contemporane și cultivarea unor legături autentice între artă, artiști și publicul larg. Înființată în 2004, FANS activează în mai multe domenii interconectate: expoziții, inițiative curatoriale, programe de rezidență artistică și publicații editoriale. „Fundația pentru Arte, Natură și Societate are ca scop promovarea, apropierea artei de publicul larg. Am făcut numeroase proiecte artistice, evenimente, expoziții. Acum inaugurăm noul sediu al fundației care este o veritabilă galerie. Expunem lucrări, în acest moment, din colecția privată a maestrului Piliuță. Sediul fundației a servit și drept locuință pe perioada rezidențiatului artistei Catherine Webb. Spațiul este multifuncțional. Este galerie, dar va servi și ca reședință pentru artiștii care vin în programe de studiu, de lucru, de creație în România. Avem multe alte proiecte în lucru. Avem o expoziție permanentă și la sediul agenției pe care o reprezint, tot ca parte a misiunii de a apropia arta de publicul larg. Fundația nu are niciun fel de activitate comercială. Nu vindem tablouri, nu închiriem spațiul. Nu facem bani. Fundația susține, organizează evenimente și este finanțată exclusiv din fondurile fondatorilor”, a explicat Mihaela Nicola, fondator FANS. Expoziția „Sight Is Just One Sense” Programul de rezidență al Fundației pentru Artă, Natură și Societate este unic pe scena artistică locală: artistul locuiește și lucrează în incinta galeriei, înconjurat de lucrările expoziției curente. Pe parcursul șederii sale, Catherine Webb a creat în dialog cu pânzele lui Constantin Piliuță, reunite într-o expoziție organizată de Fundația Jean Louis Calderon. „Pentru noi este primul proiect de rezidențiat. A avut loc pentru că eram în contact cu absolvenți ai Facultății de Arte Yale University și am identificat lucrări de-ale ei, ne-au plăcut, apoi era facil pentru că ea a mai fost în proiecte de rezidențiat și totul a fost firesc. A fost o experiență foarte frumoasă, un schimb cultural intens și un deznodământ foarte frumos. A făcut cinci lucrări într-o perioadă de patru săptămâni. A fost o experiență foarte frumoasă. Vom continua. Fundația va continua programul de rezidențiat pentru artiști români care să plece undeva să creeze și la schimb cu artiști internaționali care să descopere vibe-ul artistic din București”, a conchis aceasta. CITEȘTE ȘI: Orchestra Operei Naționale București, dirijată de Daniel Jinga, va susține un concert la Ravello Festival „Cazino, Mon Amour”, cabaretul original al Cazinoului Constanța, este hitul cultural și turistic al litoralului românesc pe perioada verii

Nominalizările Emmy 2026: un singur serial a obținut 25 de nominalizări și pornește ca mare favorit

Potrivit CNN, Ceremonia Premiilor Emmy 2026 va avea loc pe 14 septembrie, fiind transmisă de NBC și platforma Peacock. Serialul medical „The Pitt” este liderul nominalizărilor, cu 25 de selecții, inclusiv la categoria Cel mai bun serial dramatic. Printre rivalii săi se numără: „The Diplomat” „The Gilded Age” „A Knight of the Seven Kingdoms” „Paradise” „Slow Horses” „Your Friends & Neighbors”. Deși ultimul sezon al serialului „Euphoria” nu a fost inclus în competiția pentru cel mai bun serial dramatic, actorii Zendaya și Colman Domingo au primit nominalizări pentru interpretările lor. Apple TV+, una dintre surprizele ediției Platforma Apple TV+ este una dintre marile revelații ale anului. Comedia horror „Widow’s Bay” a obținut 19 nominalizări, iar serialele „Pluribus” și „Margo’s Got Money Troubles” au intrat, la rândul lor, în principalele categorii. În competiția pentru Cel mai bun serial de comedie au fost nominalizate: „Abbott Elementary” „The Bear” „Margo’s Got Money Troubles” „Nobody Wants This” „Only Murders in the Building” „Shrinking” „Widow’s Bay” „Hacks”. Duel între Jean Smart și Lisa Kudrow Una dintre cele mai urmărite categorii va fi cea pentru cea mai bună actriță într-un serial de comedie. Veterana Jean Smart, deja recompensată cu patru premii Emmy pentru rolul din „Hacks”, o va înfrunta pe Lisa Kudrow, revenită în prim-plan cu serialul „The Comeback”. Din aceeași categorie mai fac parte: Quinta Brunson („Abbott Elementary”) Ayo Edebiri („The Bear”) Elle Fanning („Margo’s Got Money Troubles”). Surprize și absențe Nominalizările au adus și câteva surprize. Actorul Jeremy Allen White, câștigător al premiului Emmy în ultimii doi ani pentru rolul principal din „The Bear”, nu a mai fost nominalizat în acest an, deși serialul a rămas în cursa pentru cel mai bun serial de comedie. În schimb, Matthew Rhys a primit două nominalizări, pentru rolurile din „Widow’s Bay” și „The Beast In Me”, în timp ce soția sa, Keri Russell, a fost nominalizată pentru interpretarea din „The Diplomat”. Premiile Emmy logo. Sursa foto: X Principalele categorii La categoria Cel mai bun serial limitat concurează: „All Her Fault” „The Beast In Me” „Beef” „DTF St. Louis” „Love Story: John F. Kennedy Jr. & Carolyn Bessette”. Pentru cel mai bun actor într-un serial dramatic au fost nominalizați, printre alții, Noah Wyle, Gary Oldman, Sterling K. Brown, Mark Ruffalo și Rufus Sewell, iar la categoria feminină se regăsesc Zendaya, Keri Russell, Carrie Coon, Rhea Seehorn și Chase Infiniti. Nominalizările din acest an confirmă competiția tot mai puternică dintre marile platforme de streaming și studiourile tradiționale, cu HBO Max și Apple TV+ în prim-plan înaintea galei Emmy din septembrie.

Angela Similea, la 80 de ani. Cariera, marile succese și momentele care i-au definit destinul

Angela Similea s-a născut în 9 iulie 1946, în comuna 1Decembrie din Ilfov. Ea avea să se remarce ca solistă de muzică ușoară în România, dar și pe scenele din străinătate, în anii ’70-’80. Primul său succes muzical internațional l-a avut la celebrul festival Cerbul de Aur, în 1970, acolo unde a luat locul II. Angela Similea a cântat la Festivalul Orfeul de Aur din Bulgaria, cu melodia „Tu ești primăvara mea” de Florin Bogardo, care i-a adus tot locul II. Ea a mai participat și la concursul muzical Ancora Declinului din Cehoslovacia, acolo unde a primit un vot special din partea juriului, interpretând șlagărul „ Amurgul”, lansat în 1971. Fetița care cânta în tramvai Pasionată de cântat încă din copilărie, Angela Similea obișnuia să cânte atunci când mergea cu tramvaiul, deși era o copilă foarte timidă. Mama sa, Gherghina Similea, care era mai severă, nu aprecia acest obicei și încerca s-o oprescă mereu, potrivit biografiei sale, publicată de Cinemagia.   Angela Similea s-a îndrăgostit de muzică când a asistat, pentru prima dată, la un concert al Mariei Tănase, cunoscuta actriță și cântăreață de muzică populară. Cu toate acestea, mama sa a refuzat s-o lase să urmeze o carieră muzicală, pe motiv că nu ar fi câștigat suficienți bani din muzică. Mama ei ar fi vrut ca Angela să aibă o meserie decentă și să urmeze o facultate de medicină, ca să devină medic pediatru. Cei care i-au văzut potențialul Cu toate acestea, în liceu, profesorul de muzică Marin Teofil i-a descoperit talentul tinerei Angela. Tânăra a luat lecții de canto de la Florica Orăscu, care a lucrat cu interpreți precum Aura Urziceanu sau Dida Drăgan. Profesoara de canto i-a recomandat Angelei Similea să se apuce de fumat, ca să i se îngroașe vocea. Ea considera că vocea Angelei este „prea cristalină”. Cu toate acestea, după scurt timp, glasul celei care avea să devină o solistă foarte cunoscută, s-a maturizat, devenind mai profundă. De-a lungul carierei sale, Angela Similea a colaborat unii dintre cei mai buni compozitori români din acele vremuri, precum Marcel Dragomir, Ion Cristinoiu, Marius Țeicu sau Jolt Kerestely. Melodiile care au consacrat-o După aproape 16 ani de când a urcat prima dată pe scenă, a ajuns să cânte în mai multe musicaluri precum Corina, Jocul de-a vacanța, Charles, dar și Adio Femei. În anul 1977 a cântat la Festivalul Mamaia cunoscuta melodie „Un albastru infinit”, compusă de Marcel Dragomir. Interpretarea sa i-a adus locul I. În anul 2000, melodia „Să mori de dragoste rănită”, interpretată de Angela Similea, compusă tot de Marcel Dragomir, a fost declarată „melodia secolului al XX-lea” de către public, în timpul galei organizate de TVR2. Dojenită de public pentru anii de absență După 10 ani de absență pe piața muzicală, Angela Similea revenit cu un nou album, intitulat „Lumea mea”, realizat de Ovidiu Komornyik. Potrivit artistei, propunerea de colaborare a venit din partea compozitorului cu doi ani înainte de publicarea albumului, în timpul unui turneu în Germania. „Fondul era prielnic: acumulasem mult dor de cântec și adunasem suficientă «ocară» din partea publicului, care ma dojenea pentru «abandon». Așa ca am pornit lucrul și, exact dupa nouă luni, s-a nascut «Lumea mea». O dată cu aceasta am revenit pe scena, iar publicul m-a așezat pe același loc, al meu: așa am simțit!”, își amintește Angela Similea. Angela Similea – femeie și mamă De-a lungul vieții sale, Angela Similea a fost căsătorită de patru ori și are un fiu care s-a stabilit în America. Cântăreața s-a mutat ulterior în SUA, alături de fiul ei. Ultimul său soț a murit de cancer pancreatic, după 12 ani de căsnicie. Jurnalista, poeta și prozatoarea Smaranda Jelescu a publicat și o carte biografică dedicată Angelei Similea, numită „Angela – cântec și rugă”.

O podea realizată din unt de arahide a fost inaugurată la un muzeu din Olanda. S-au folosit sute de kilograme de unt de arahide

Peste 800 de kilograme de unt de arahide au fost utilizate la crearea unei podele dintr-un muzeu din Olanda, potrivit AP. Podeaua, un omagiu adus unui artist olandez Opera de artă reprezintă un omagiu adus artistului olandez Wim T. Schippers, decedat luna trecută. Artistul a murit la vârsta de 83 de ani și a creat „Pindakaasvloer”. Denumită și „podeaua cu unt de arahide” aceasta a fost creată în 1969. Lucrarea a fost dezvelită joi la Depot-ul Muzeului Boijmans Van Beuningen din orașul portuar olandez Rotterdam. Podeaua va face parte dintr-o expoziție de două luni, potrivit sursei. Schippers a fost un personaj nonconformist îndrăgit în Olanda. Totodată, a fost și vocea unor personaje preferate de olandezi. El a creat opere absurde și caraghioase, care au contestat ideile convenționale despre semnificația artei. „Nu-i așa că este fantastic că stăm cu toții aici și ne uităm la unt de arahide?”, le-a spus Schippers jurnaliștilor adunați la Muzeul Central din Utrecht în 1997. Atunci, Pindakaasvloer a fost expus pentru a doua oară. Podeaua din unt de arahide, parte a unei serii de lucrări Schippers a creat lucrarea ca parte a unei serii de pardoseli. Aceasta includea și pardoseli acoperite cu cioburi de sticlă și sare, mai arată sursa citată. Aroma este cea care persistă în mintea multora dintre cei care văd lucrările. Personalul muzeului i-a îndrumat pe vizitatori la vernisaj să „urmeze mirosul”. Acesta plutea pe lângă casa de bilete, la trei etaje mai jos, unde este expusă opera de artă. Un indicator de la intrarea în muzeu avertizează vizitatorii cu alergii la arahide că este posibil să nu dorească să intre. S-au utilizat 40 de găleți de unt de arahide Săptămâna trecută, doi angajați ai muzeului au avut nevoie de câteva zile pentru a întinde 40 de găleți cu unt de arahide. Cantitatea a fost întinsă pe un hexagon de 25 de metri pătrați. Înainte de moartea sa, muzeul și Schippers au discutat despre cum să recreeze lucrarea în viitor. Acelștia au elaborat un plan vast care includea cerința de a aplica untul de arahide „cât mai lin și plictisitor posibil”. De asemenea, planul prevedea că „nimeni nu are voie să stea în picioare sau să se întindă pe untul de arahide”.

Cazino, Mon Amour, cabaretul original al Cazinoului Constanța, este hitul cultural și turistic al litoralului românesc pe perioada verii

2000 de turiști străini și români, dar și localnici au umplut deja sala de spectacole la cele 10 reprezentații sold-out care au avut loc până acum în impresionanta sală de spectacole din Cazinoul Constanța, iar locurile pentru serile de joi și vineri din restul verii sunt pe cale să se epuizeze. Spectacolul unic pe piața culturală românească îmbină în cel mai impunător cadru teatrul, muzica live cu orchestră și interpreți, coregrafia complexă de balet și cabaret cu tehnologia, scenografia, vestimentația cameleonică, video-mappingul și istoria. „Cazíno, Mon Amour” traversează în 2 ore și jumătate de spectacol total Belle Époque, cele două războaie mondiale, perioada comunistă și renașterea contemporană a Cazinoului, într-o emoționantă meditație despre iubire, timp și memorie. Cu scenariul, producția și regia artistică și muzicală semnate de Petre Năstase, scenografia realizată de arhitect Petre Țalea, o distribuție de teatru valoroasă formată din Lucian Ionescu, Ștefan Mihai, Mara Tătar, Teodora Crișan, Geo Costin, Mirela Pană, Andrei Bibire, Corin Popescu, Florin Aioane, Dan Pughineanu, orchestră live și interpretarea artistelor Julie Mayaya, Ana Maria Roșu Negoiasă și Alina Crișan, coregrafii spectaculoase create de profesorul coregraf Ștefan Lupu pentru baletul cameleonic format din 10 dansatori și o componentă de tehnologie vizuală unică, „Cazino, Mon Amour” spune în cel mai spectaculos mod o poveste despre un loc care nu a încetat niciodată să viseze, despre iubire, istorie, dorință, timp și destin, prinsă între zidurile clădirii Cazinoului Constanța. „Cazinoul nu este decorul poveștii. El este povestea. Când am început să scriu Cazino Mon Amour, am pornit de la o întrebare simplă: dacă zidurile Cazinoului din Constanța ar putea vorbi, ce ne-ar spune? Ar vorbi despre iubire? Despre putere? Despre bani? Despre războaie? Despre oameni care au crezut că lumea le aparține și despre alții care au pierdut totul într-o singură noapte? Răspunsul a fost surprinzător. Nu oamenii sunt cei care spun povestea Cazinoului. Cazinoul este cel care spune povestea oamenilor. Din această idee s-a născut personajul Cazíno – spiritul nemuritor al clădirii. Elegant, ironic, seducător, enigmatic, el nu îmbătrânește niciodată. Nu judecă pe nimeni. Privește, păstrează secrete și înțelege că timpul este singurul jucător care câștigă întotdeauna. El devine ghidul nostru prin mai bine de un secol de istorie. Mi-am dorit ca spectacolul să fie la fel de spectaculos precum istoria pe care o spune. De aceea, teatrul se întâlnește cu muzica live, dansul, videomappingul și arhitectura extraordinară a Cazinoului. Fiecare încăpere devine scenă, fiecare colț al clădirii păstrează o poveste, iar spectatorul nu privește spectacolul din exterior, ci îl traversează. Mi-aș dori ca, la final, publicul să nu spună doar că a văzut un spectacol frumos. Mi-aș dori să simtă că, pentru două ore, Cazinoul din Constanța a prins viață și le-a șoptit propriile lui amintiri. Pentru că uneori monumentele nu au nevoie să fie restaurate doar în piatră. Au nevoie să fie readuse la viață prin poveștile pe care încă le poartă în suflet.”, mărturisește cu emoție geneza spectacolului Petre Năstase, autorul, regizorul și producătorul „Cazino, Mon Amour”. De la inaugurarea din 15 august 1910, martor al unui secol de istorie, pasiuni, războaie, ambiții și vise, Cazinoul prinde viață și își spune prin „Cazino, Mon Amour” povestea ce traversează Belle Époque, cele două războaie mondiale, perioada comunistă și renașterea contemporană prin destinele personajelor principale, inspirate din piesa „Steaua fără nume”, de Mihail Sebastian: Mona, o tânără aflată în căutarea libertății, Grig, seducătorul lumii interbelice, și profesorul Miroiu, omul care privește stelele și crede în iubirea adevărată. Prin muzică live, dans, video mapping și imagini spectaculoase, spectacolul transformă Cazinoul din Constanța într-un personaj viu, care amintește că timpul trece peste oameni și peste clădiri, dar nu poate învinge memoria, iubirea și speranța. „Pentru mine, „Cazino, Mon Amour” înseamnă începutul unei direcții în care Cazinoul nu mai este doar gazda unor evenimente, ci devine el însuși o instituție care produce cultură. Mi-am dorit ca sala aceasta extraordinară să fie folosită pentru proiecte create cu grijă, cu ambiție și cu respect pentru frumusețea și istoria locului. Și mi-am dorit ca publicul să primească aici ceva cu adevărat special, un spectacol care să readucă eleganța, fastul și emoția Cazinoului de altădată. În jurul acestui proiect s-au adunat artiști pe care îi admir foarte mult și o echipă de creație complexă și valoroasă. Pentru mine, „Cazino, Mon Amour” este o poveste despre iubire. Am lăsat în acest spectacol o bucată din inima mea. Și este doar începutul. Îmi doresc ca, peste câțiva ani, atunci când oamenii vor vorbi despre Constanța, să nu se gândească doar la mare și la sezonul estival, ci mai ales la cultură. La un oraș viu, elegant, creativ, care își respectă patrimoniul și care începe, din nou, să creadă în forța artei. Iar dacă simbolul Constanței, Cazinoul, poate contribui esențial la această schimbare, atunci înseamnă că tot efortul nostru are cu adevărat sens.”, declară Anamaria Mișa, Director General al Cazinoului din Constanța. Despre Cazinoul din Constanța Simbol istoric și cultural al litoralului românesc, Cazinoul din Constanța a trecut recent printr-un amplu proces de restaurare, fiind redat circuitului public ca un spațiu dedicat culturii, evenimentelor și valorificării patrimoniului. Astăzi, Cazinoul își propune să devină un reper regional pentru inovație culturală, dialog artistic și dezvoltare comunitară. Cazinoul din Constanța, inaugurat în anul 1910 la inițiativa Regelui Carol I și proiectat de arhitectul Daniel Renard, este una dintre cele mai spectaculoase clădiri Art Nouveau din Europa. Situat pe malul Mării Negre, edificiul a devenit rapid simbolul eleganței și rafinamentului Belle Époque. De-a lungul timpului, a fost martor al transformărilor istorice majore: perioada aristocratică, războaiele mondiale, regimul comunist și anii de degradare. După un amplu proces de restaurare desfășurat timp de cinci ani, cu o investiție publică de aproximativ 45 de milioane de euro și implicarea a aproape 500 de specialiști, Cazinoul a fost redeschis în 2025. Proiectul a fost premiat de Uniunea Arhitecților din România pentru cea mai bună restaurare a unei clădiri de patrimoniu național. Astăzi, Cazinoul funcționează ca un hub cultural modern, dedicat expozițiilor, concertelor, festivalurilor și evenimentelor de prestigiu. Clădirea îmbină patrimoniul istoric cu

Opriți-l, îmi fură formula! Povestea mai puțin cunoscută a lui Hermann Oberth, geniul care scria ecuații pe porțile din Mediaș

Recunoscut la nivel mondial drept unul dintre pionierii rachetei și ai zborului spațial, Hermann Oberth a avut un mod de a fi care îi surprindea adesea pe cei din jur. În spatele cercetătorului care a influențat dezvoltarea programelor spațiale se ascundea un om complet absorbit de ideile sale, capabil să uite de tot ceea ce se întâmpla în jur. Casa Memorială Hermann Oberth. La Casa Memorială Hermann Oberth din Mediaș, unde funcționează o secție a Muzeului Național al Aviației, sunt păstrate numeroase mărturii despre aceste episoade mai puțin cunoscute. Muzeograful Dan Ramf a adunat de-a lungul timpului relatări de la persoane care l-au cunoscut pe savant și care descriu un om pentru care inspirația apărea în cele mai neașteptate momente. Formula care aproape „a plecat” cu un taxi Una dintre cele mai cunoscute întâmplări datează din perioada în care Oberth era profesor la Liceul Evanghelic din Mediaș, actualul Liceu „Stephan Ludwig Roth”. Potrivit lui Dan Ramf, savantul purta mereu în buzunar o bucată de cretă și un burete. Când îi venea o idee, se oprea și scria rapid formule matematice pe porți sau ziduri, după care le ștergea imediat pentru a nu-i supăra pe proprietari. Cel mai spectaculos episod s-a petrecut însă în apropierea gării. Inspirat de o nouă idee, Hermann Oberth a început să scrie calcule pe portbagajul unui taxi Ford negru parcat în zonă. Numai că șoferul a pornit mașina înainte ca savantul să termine. Martorii povestesc că Oberth a pornit în fugă după automobil strigând: „Opriți-l, îmi fură formula!” A mers prin ploaie doar ca să-și aducă pijamaua Excentricitățile sale continuau și în viața de familie. Invitat la masă de o verișoară din apropierea Mediașului, Hermann Oberth a fost rugat să rămână peste noapte din cauza unei ploi torențiale. A refuzat însă politicos, spunând că nu are pijamaua la el. După mai bine de o oră, în toiul ploii, savantul s-a întors ud leoarcă la ușa gazdei și a anunțat simplu: „Mi-am adus pijamalele.” Bunicul care a „prezis” zborul spre Lună Expoziția muzeului păstrează și o poveste aproape incredibilă din familia lui Hermann Oberth. Bunicul său din partea mamei, medicul și poetul Friedrich Krasser, le-ar fi spus unor prieteni din Sibiu, în anul 1869, că peste un secol omul va ajunge pe Lună și că nepoții lor vor trăi acel moment. Exact 100 de ani mai târziu, în 1969, Hermann Oberth se afla la baza Cape Kennedy și urmărea lansarea misiunii Apollo 11, construită pe baza unor principii și concepte pe care le dezvoltase de-a lungul carierei sale. Experimente chiar și la masa din bucătărie Pasiunea pentru cercetare nu se oprea nici acasă. Potrivit relatărilor păstrate de apropiați, Oberth ar fi intrat într-un butoi cu capul în jos și i-ar fi cerut soției sale, Mathilde, să îi dea mâncare, dorind să observe dacă aceasta poate fi înghițită și în poziție inversă. Experimentul făcea parte din preocupările sale privind viața astronauților în condiții de imponderabilitate, domeniu pe care îl studia cu mult înainte ca omul să ajungă în spațiu. Un muzeu dedicat unuia dintre părinții astronauticii Casa familiei Oberth din Mediaș a devenit muzeu în 1994, după ce fusese naționalizată în perioada comunistă și folosită ca grădiniță. Astăzi, vizitatorii pot vedea aici biroul savantului, instrumente astronomice, exponate dedicate alimentației astronauților și o secțiune rezervată cosmonautului Dumitru Prunariu, care l-a cunoscut personal pe Hermann Oberth și i-a recunoscut contribuția la dezvoltarea astronauticii moderne. Dincolo de teoriile care au schimbat istoria explorării spațiului, poveștile păstrate la Mediaș conturează imaginea unui om atât de absorbit de propriile idei încât lumea din jur devenea, uneori, doar fundalul pe care își scria următoarea formulă.

Au fost anunțate spectacolele selectate pentru Festivalul Național de Teatru 2026

Tema ediției din acest an este „[…]perfect uman”, iar selecția a fost realizată de criticii de teatru Raluca Cîrciumaru, Alina Epîngeac și Sebastian-vlad Popa. Potrivit echipei curatoriale, ediția din 2026 pornește de la ideea de „(im)perfecțiune” ca trăsătură esențială a umanității. „Ediția 2026 a Festivalului Național de Teatru ne surprinde în plină reconsiderare de paradigmă a umanității. Ne aflăm într-un moment în care ne repoziționăm și negociem rolurile în relație cu noi înșine, cu ceilalți, cu societatea ca mecanism politic, economic, social și cultural, și, pentru prima oară ca partener cvasi-conștient, cu tehnologia”, se arată în argumentul echipei curatoriale. Selecția FNT 2026 include 36 de spectacole, alese din peste 150 de producții vizionate în stagiunea teatrală 2025-2026. Festivalul Național de Teatru 2026 va avea loc la București, în perioada 16-25 octombrie. Selecția oficială a Festivalului Național de Teatru 2026 1. 9 RUȘINI și alte tablouri scandaloase din istoria recentă a României de Cosmin Stănilă, Sașa Ceban, Ionuț Caras și Diana Buluga, regia Ionuț Caras, video Andrei Cozlac, Radu Marțin, muzica Magor Bocsárdi, consultant costume Mirela Grindean, Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca 2. A douăsprezecea noapte de W.Shakespeare, traducerea Mihnea Gheorghiu, versiunea de scenă Adrian Nicolae, regia Andrei Huțuleac, scenografia Maria Nicola, lighting designul Lucian Moga, mișcarea scenică Elena Anghel, Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați 3. Arădeanca de Elise Wilk, regia Cristian Ban, scenografia Irina Chirilă, video proiecția Dan Varga, muzica Paul Tonca, lighting designul Alex Dancu, Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad 4. Cântăreața cheală de Eugène Ionesco, traducerea Vlad Russo și Vlad Zografi, regia Mihai Măniuțiu, decorul Adrian Damian, costumele Luiza Enescu, muzica Mihai Dobre, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara  5. Comedia erorilor de W.Shakespeare, traducerea George Volceanov, regia Sânziana Stoican, scenografia Valentin Vârlan, Teatrul „Nottara” București 6. De profundis, după Oscar Wilde, regia, coregrafia, costumele și coloana sonoră Răzvan Mazilu, decorul Oana Micu, lighting designul Costi Baciu, Teatrul „Stela Popescu”, București  7. Familia Tót de Örkény István, dramaturgia Orbán Enikő, regia Hunor Horváth, decorul Golicza Előd, costumele Andreea Săndulescu, coregrafia Matilde J. Ciria, Baczó Tünde, muzica Cári Tibor, Kolozsi Tamás, mișcarea scenică Melles Endre, Ádám Julcsi, lighting designul Nichita Teodorescu, video designul și mapping Dan Basu, Ilinca Popescu, regia film Laura Brumă, soundscapes DJ K-Lu, sound designul Kupán Zsolt, Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timișoara  8. Femeia – câmp de luptă de Matei Vișniec, dramaturgia Diana Nechit, regia Botond Nagy, decorul Raul Cioabă, costumele Ioana Ungureanu, lighting designul Cristian Niculescu, scenografia sonoră Claudiu Urse, coregrafia Alice Veliche, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași  9. Funny Games, după filmul lui Michael Haneke, regia Botond Nagy, adaptarea de scenă și texte originale Diana Nechit și Andrei C. Șerban, scenografia Theodor Cristian Niculae, muzica orginală și sound designul Claudiu Urse, lighting designul Ruxandra Ilie și Botond Nagy, Teatrul Grivița 53  10. Iubitul meu dușman, textul și regia Gianina Cărbunariu, scenografia Adrian Ganea, muzica Oscar Ungvári, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova  11. Ivanov de A.P. Cehov, traducerea și adaptarea Raluca Rădulescu, regia artistică și director de imagine Eugen Jebeleanu, scenografia Velica Panduru, muzica Rémi Billardon, lighting designul Sabina Reus, video artist Ovidiu Zimcea, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova  12. Lirda, textul și regia Leta Popescu, scenografia Bogdan Spătaru, muzica Csaba Boros, Teatrul de Comedie București 13. Livada de vișini de A.P. Cehov, traducerea și adaptarea Raluca Rădulescu, regia și ilustrația muzicală Andrei Măjeri, scenografia Oana Micu, coregrafia Andrea Gavriliu, sound designul Claudiu Urse, lighting designul Sabina Reus, Teatrul de Stat Constanța 14. Mai e vreun candidat?, spectacol concert după I.L. Caragiale, conceptul, adaptarea și muzica Ada Milea, cântecele Ada Milea și Anca Hanu, scenografia Maria Constantin, coregrafia Florin Fieroiu, sound designul Victor Pamfilov, lighting designul Daniel Tiuntiuc, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București. Proiect în cadrul Centrului de Cercetare și Creație Teatrală „Ion Sava”  15. Mein Kampf de George Tabori, traducerea Márk Cristopher Demeter, regia Marcel Bélai, scenografia Zsuzsi Szőke, costumele Kata Mihály, muzica László Bakk-Dávid, Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu Gheorghe și Teatrul Masca, București  16. Metamorfoza de Franz Kafka, traducere colectivă, regia și adaptarea Yuri Kordonsky, scenografia Oana Micu lighting designul Cristian Șimon, Victor Pâslari, sound designul Andrei Doboș, Teatrul Excelsior București  17. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat, textul și regia Radu Iacoban, scenografia Tudor Prodan, muzica originală Aida Šošić, Teatrul Mic București 18. Neasemuita poveste a lui Abul Hossein Yemenitul și a fugii lui în pustie (după 1001 de nopți), regia Silviu Purcărete, scenografia Dragoş Buhagiar, muzica originală Vasile Şirli, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu  19. Nora de Sivan Ben Yishai, traducerea Ciprian Marinescu, regia Bobi Pricop, decorul Raul Cioabă, ilustrația muzicală Eduard Gabia, coregrafia și mișcarea scenică Filip Stoica, Teatrul Național Târgu Mureș – Compania „Liviu Rebreanu” 20. Oameni și zei, textul, regia și ilustrația muzicală Andrei Măjeri, traducerea Mária Albert, scenografia Adrian Balcău, coregrafia Andrea Gavriliu, consultant muzical Katalin Incze G., sound design Adrian Piciorea, video designul Andrei Cozlac, lighting designul Samu Trucza, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós” 21. O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, regia Alexandru Dabija, costumele Maria Miu, Teatrul ACT București  22. Ora Zero, textul și regia Iulia Grigoriu, scenografia Andrei Dinu, game designer Levent Crăcea, sound designul Adrian Piciorea, lighting designul Andrei Ignat, creart / Teatrelli, București  23. Orlando de Sarah Ruhl după Virginia Woolf, regia Florin Caracala, scenografia Ana Ienașcu, coregrafia George Pleșca, dramaturgia la scenă Daria Ancuța, lighting designul Lucian Prasti, video designul Silviu Luda, Teatrul de Stat Constanța  24. Răscoala, scenariul Alexa Băcanu după romanul lui Liviu Rebreanu, regia Dragoș Alexandru Mușoiu, muzica Boros Csaba (Actul 1), Danaga (Actul 2) și Radu Dogaru („Cine-aș fi putut să fiu”), pregătirea muzicală Renata Burcă, pregătirea vocală Adonis Tanța, scenografia Mihai Păcurar, coregrafia Sergiu Diță, ilustrații diagrame Lucia Mărneanu, sunetul și luminile / proiecțiile video și subtitrarea Cătălin Filip și Alex Maftei / Călin Deneș, sonorizarea Radu Boancă, Reactor de creație și experiment Cluj-Napoca 25. Rave de Ravel, conceptul, coregrafia și ilustrația muzicală Andrea Gavriliu, lighting designul Andrei Ignat, Teatrul Masca București  26. Regele Lear de William Shakespeare, traducerea textului George Volceanov, regia și adaptarea scenică Silviu Purcărete, scenografia Dragoș Buhagiar, muzica originală Vasile Șirli, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova  27. Regele moare de Eugène Ionesco,

Musicalul dedicat lui Dolly Parton va avea premiera pe Broadway, cu prilejul aniversării de 81 de ani

Dolly Parton va împlini 81 de ani pe 19 ianuarie 2027, dar avanpremiera musicalului de pe Broadway „Dolly: A True Original Musical” va debuta pe 7 decembrie la Teatrul St. James din New York, înainte de premiera oficială care va avea loc de ziua cântăreței, potrivit Euronews.  Spectacolul, prezentat chiar de Dolly însăși, într-un videoclip pe canalul său de YouTube, drept „o călătorie remarcabilă prin viața acestei femei pionieră” și care include unele dintre cele mai mari hituri ale sale, a fost anunțat într-un videoclip în care apare celebra cântăreață de country. Musicalul spune povestea reală a lui Parton Vorbind despre propriul ei musical, Dolly Parton spune că povestea nu este despre strălucirea și splendoarea de la suprafață, din cei 60 de ani de carieră. „Este vorba despre originea mea adevărată: unde am trăit, ce am pierdut, ce am iubit și cum mi-am găsit drumul, povestind totul cu propriile mele cuvinte și prin muzica care a făcut parte din mine la fiecare pas al acestei călătorii”, spune Dolly Parton. Deocamdată nu se știe dacă publicul european va avea prilejul să vadă musicalul lui Dolly, însă „speranța moare ultima”. Iubită de americani, dar și europeni Anul acesta, cântăreața cu vârsta de 80 de ani și-a anulat viitoarea serie de spectacole din Las Vegas, din motive de sănătate. Cu toate acestea, Parton a fost desemnată cea mai populară personalitate din SUA, potrivit unui sondaj recent. Ea este cunoscută și publicului european, în special pentru melodia sa intitulată „Jolene”, sigle-ul de pe albumul cu același nume, piesa ajungând pe locul 1, fiind clasată una dintre cele mai de succes piese country din toate timpurile, în Billboard, în februarie 1974, la un an după apariție. De asemenea, cântăreața a avut și mai multe turnee în Europa, ultimele fiind Backwoods Barbie Tour (2008), care a înregistrat o prezență de 170.000 de spectatori la concerte, fiind una dintre etapele cele mai de succes al unui turneu al lui Dolly Parton. Succesul a determinat-o pe Dolly Parton să revină în Europa și în 2011, în cadrul Better Day World Tour. „Aveam nevoie să mă refac spiritual” Din primăvara anului 2025, până în primăvara acestui an, Dolly a făcut o pauză de la aparițiile publice, după ce soțul ei, Carl Dean, cu care a fost căsătorită timp de 58 de ani, a murit. „Am ajuns într-un punct în care aveam nevoie să mă refac spiritual, emoțional și fizic. Dar totul este bine. Asta nu m-a încetinit”, a spus Dolly în luna martie a acestui an, în cadrul primei apariții publice la Dollywood.

Ce ai face dacă, pentru o singură seară, ai putea intra în lumea în care iubirea și libertatea valorează mai mult decât viața?

Duminică, 19 iulie 2026, de la ora 19:00, la Colegiul Național de Arte „Regina Maria” Constanța, legenda prinde din nou viață într-o producție spectaculoasă a Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”. De ce „Carmen” continuă să fascineze milioane de spectatori după aproape 150 de ani? Pentru că nu este doar o operă. Este o explozie de pasiune, libertate și destin, în care fiecare scenă pulsează de emoție, iar fiecare acord transformă povestea într-o experiență pe care o trăiești din plin. Cum arată un spectacol în care muzica, dansul și teatrul sunt o singură respirație? Regizorul Ștefan Vlad Grosu-Munteanu semnează adaptarea regiei, decorului și light designul, construind un univers scenic în care fiecare lumină, fiecare culoare și fiecare mișcare amplifică drama personajelor. Regia artistică este semnată de Răsvana Cernat. Costumele create de Eugenia Tărășescu Jianu și coregrafia semnată de Mihail Motovilov completează un spectacol de o forță vizuală impresionantă. Cine va da viață uneia dintre cele mai iubite opere din toate timpurile? Sub bagheta dirijorului Cătălin Toropoc, o distribuție de excepție aduce pe scenă personaje memorabile: Lucia Mihalache, Răzvan Sărăru, Marius Eftimie, Laura Eftimie, Eugen Florea, în debut, Mădălin Băldău, Mihaela Ionescu, Stela Sîrbu, Mihai Teodoru și Mircea Găvan. Fiecare voce adaugă autenticitate unei povești care a emoționat generații întregi. Ce transformă această producție într-un adevărat spectacol total? Pe scenă se reunesc Orchestra, Corul și Baletul Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”, iar sub îndrumarea maestrului de cor Adrian Stanache, muzica și mișcarea se împletesc într-o desfășurare artistică impresionantă. Este acel tip de spectacol în care fiecare detaliu contribuie la o experiență care captivează de la primul până la ultimul acord. De ce este imposibil să rămâi indiferent în fața poveștii lui Carmen? Pentru că este povestea unei femei care refuză să-și sacrifice libertatea, indiferent de preț. Iubirea, gelozia, dorința, curajul și destinul se înfruntă într-o dramă care vorbește despre cele mai puternice emoții umane și care rămâne la fel de actuală astăzi ca în ziua premierei sale. Ce vei simți când luminile se vor stinge și orchestra va începe să cânte? Vei păși într-o lume în care fiecare privire spune o poveste, fiecare dans ascunde o provocare și fiecare notă muzicală îți accelerează bătăile inimii. Unele povești se citesc, iar altele se ascultă. „Carmen” se trăiește cu sufletul. Duminică, 19 iulie 2026, de la ora 19:00, la Colegiul Național de Arte „Regina Maria” Constanța, lasă-te cucerit de una dintre cele mai iubite opere din istoria muzicii, într-o montare spectaculoasă semnată de Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”!Este o seară în care pasiunea, muzica și emoția se întâlnesc într-un spectacol care promite să ridice publicul în picioare și să demonstreze, încă o dată, că marile capodopere nu îmbătrânesc niciodată. Pe 19 iulie, nu veni doar la operă, vino să trăiești legenda numită „Carmen”! Biletele sunt disponibile acum pe tnobconstanta.ro/bilete- prin platforma https://ticketstore.ro. Se pot achiziționa și de la casa de bilete a Casei de Cultură a Sindicatelor Constanța (în intervalul 10-18 de luni până vineri), precum și de la locația desfășurării spectacolului, cu 3 ore înainte de începerea reprezentației.