Eurovision 2026 – Bulgaria este marea câștigătoare a ediției cu numărul 70 / România – într-un onorabil Top 3
UPDATE Bulgaria este marea cîștigătoare a ediției cu numărul 70 a Eurovisionului 2026, după ce mai mulți specialiști au avansat Finlanda drept favorit. România se situează într-un onorabil top 3, după Israel, a cărui participare a fost mult contestată. De altfel, de contestații nu a dus lipsă nici piesa României, „Chocke me”, pe care experții au desființat-o spunând că promovează un mesaj periculos. Despre piesa Darei, cântăreața din Bulgaria, aceasta spunea, întrebată fiind ce înseamnă „Bangaranga”, că este o stare de spirit, o atitudine, un vis către care te duci cu curaj. Știrea inițială Sunt clipele votului în Marea Finală a Eurovisionului 2026. România este prezentă, după patru ani, cu o scenă care a scandalizat mult și care fusese, la un moment dat, considerată ca având un mesaj periculos. 25 de țări se luptă în această seară pentru marele trofeu. Totul se întâmplă pe Wiener Stadhalle din Viena. Această ediție a Eurovision este în mod particular marcată de absența a cinci țări, printre care Spania, Irlanda și Olanda, care s-au retras din competiție în semn de protest pentru participarea Israelului. Favorit covârșitor la marele trofeu este considerat duoul finlandez. Marea Finală Eurovision – noaptea care încheie cea de-a 70-a ediție 25 de piese. O singură seară. Un singur câștigător. Telespectatorii din țările neparticipante pot urmări show-ul live pe canalul oficial de YouTube Eurovision Song Contest. Cine concurează? 35 de țări au intrat în competiție la cea de-a 70-a ediție Eurovision, dar după Semifinala 1 (marți, 12 mai) și Semifinala 2 (joi, 14 mai), au rămas 25 de finaliști. Ordinea de intrare pe scenă a fost stabilită în noaptea de joi, imediat după încheierea celei de-a doua semifinale. În această seară s-au ascultat piesele: Danemarca: Søren Torpegaard Lund – Før Vi Går Hjem Germania: Sarah Engels – Fire Israel: Noam Bettan – Michelle Belgia: ESSYLA – Dancing on the Ice Albania: Alis – Nân Grecia: Akylas – Ferto Ucraina: LELÉKA – Ridnym Australia: Delta Goodrem – Eclipse Serbia: LAVINA – Kraj Mene Malta: AIDAN – Bella Cehia: Daniel Zizka – CROSSROADS Bulgaria: DARA – Bangaranga Croația: LELEK – Andromeda Marea Britanie: LOOK MUM NO COMPUTER – Eins, Zwei, Drei Franța: Monroe – Regarde ! Moldova: Satoshi – Viva, Moldova! Finlanda: Linda Lampenius x Pete Parkkonen – Liekinheitin Polonia: ALICJA – Pray Lituania: Lion Ceccah – Sólo Quiero Más Suedia: FELICIA – My System Cipru: Antigoni – JALLA Italia: Sal Da Vinci – Per Sempre Sì Norvegia: JONAS LOVV – YA YA YA România: Alexandra Căpitănescu – Choke Me Austria: COSMÓ – Tanzschein
Un studiu al cântecelor de la Eurovision din 1956 încoace arată creșterea conținutului politic
Pentru acest studiu, psihologul și muzicologul Markus Foramitti a analizat aproape 1.800 de cântece participante la concurs din 1956 până în prezent. Deși dragostea este tema predominantă – prezentă în aproape două treimi dintre piese în acest an – analiza arată că versurile tind să fie din ce în ce mai simple și să includă un limbaj și conotații negative, notează EFE. În același timp, cresc lent versurile cu tentă politică, în timp ce temele festive își mențin o prezență constantă de-a lungul anilor. Cercetarea, comandată de postul public austriac ORF cu ocazia festivalului organizat în această săptămână, subliniază că evoluția către un ton și un limbaj „negativ” în cântecele Eurovision este mai lentă decât în alte topuri internaționale. „Probabil acest lucru are legătură cu faptul că la Eurovision există mai multă cenzură. De exemplu, se folosesc mai puține înjurături și mai puțini termeni sexuali”, a declarat Foramitti, citat de ORF. Versuri mai puțin complexe, dar mai atractive Totuși, la fel ca în topurile muzicale americane, și la Eurovision se observă o scădere a complexității versurilor. Potrivit cercetătorului, acest lucru se explică prin faptul că publicul preferă, în general, conținuturi muzicale mai simple, deoarece sunt mai ușor de procesat, înțeles și cântat. În același timp, Foramitti a subliniat că algoritmii principalelor platforme de streaming favorizează piesele care captează rapid atenția. „Este mult mai ușor atunci când există de la început un «hook», un element repetitiv care îi face pe oameni să continue să asculte piesa”, a explicat psihologul. În ediția actuală, această tendință se reflectă, de exemplu, în piesa grecească „Ferto”, care ocupă locul al doilea în proiecțiile caselor de pariuri. Conținutul politic nu este permis, potrivit regulamentului festivalului Conform regulilor festivalului, conținutul politic este interzis în cântece, astfel că majoritatea referințelor din acest domeniu apar în mod simbolic, istoric sau indirect. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este piesa „1944”, interpretată de ucraineanca Jamala, câștigătoarea din 2016, care abordează deportarea tătarilor din peninsula Crimeea, ordonată de Stalin în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. La ediția din 2024 de la Malmö (Suedia) au existat controverse legate de piesa israeliană „Hurricane”, care face referire la atacul terorist al Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023. Din cauza răspunsului militar al Israelului la aceste atacuri în Gaza, soldat cu peste 70.000 de morți și calificat de criticii săi drept „genocid”, prezența Israelului provoacă tensiuni în Eurovision încă de atunci. Din acest motiv, cinci țări, printre care și Spania, au decis să boicoteze festivalul în acest an.
Nu-mi vine să cred” | John Travolta, premiat la Cannes pentru întreaga carieră în timp ce își prezenta primul film ca regizor
John Travolta și-a stăpânit cu greu lacrimile pe scena de la Cannes după ce a primit o Palme d’Or onorifică – echivalentul unui premiu pentru întreaga carieră la unul dintre cele mai prestigioase festivaluri de film din lume, relatează BBC. Gestul a fost cu atât mai neașteptat cu cât actorul în vârstă de 72 de ani venise la festival nu ca oaspete de onoare, ci pentru a-și prezenta debutul regizoral. Se afla la Cannes pentru un debut regizoral „O surpriză totală. Nu-mi vine să cred. E ultimul lucru la care mă așteptam”, a exclamat Travolta în franceză, în timp ce sala aplauda. John Travolta, 72, looks unrecognizable at Cannes The 72-year-old showed up in a cream beret, round glasses, sharp beard & black suit for his directorial debut premiere pic.twitter.com/QBvy8CEWtk — TaraBull (@TaraBull) May 15, 2026 „Acest lucru depășește cu mult premiul Oscar” – o declarație remarcabilă din partea unui actor nominalizat de două ori la premiile Academiei, pentru „Pulp Fiction” și „Get Shorty”. Travolta se afla la Cannes pentru premiera filmului „Propeller One-Way Night Coach”, pe care l-a scris, regizat, coproodus și în care a jucat unul dintre roluri – un debut regizoral bazat pe propria sa carte pentru copii din 1997. Peter Jackson și Barbra Streisand vor lua și eu premiul Acțiunea filmului de aventură pentru familie se petrece în „epoca de aur a aviației”, iar în distribuție apare și fiica sa, Ella Bleu Travolta. Filmul va avea premiera pe Apple TV+ la sfârșitul acestei luni. Cunoscut pentru roluri iconice în „Grease”, „Febra de sâmbătă seara” și „Pulp Fiction”, Travolta nu este singurul care primește o Palme d’Or onorifică la ediția din acest an a festivalului. Același premiu le va fi acordat regizorului Peter Jackson, cel din spatele trilogiei „Stăpânul Inelelor”, și cântăreței și actriței Barbra Streisand. Cannes are o tradiție a acestor gesturi surpriză: anul trecut, Denzel Washington a primit o Palme onorifică în condiții similare, iar în 2022, același lucru s-a întâmplat cu Tom Cruise.
Finala Eurovision are loc sâmbătă. Cum poate fi votată Alexandra Căpitănescu
România s-a calificat în ultimul act al competiției din semifinala a doua. Alexandra Căpitănescu a reprezentat țara noastră cu piesa „Choke Me”, o combinație de rock alternativ, pop întunecat și influențe nu-metal, considerată una dintre cele mai neobișnuite propuneri românești din ultimii ani. Lista pieselor din finală Iată toate piesele care vor fi participa la finală de sâmbătă: Danemarca: Søren Torpegaard Lund – Før Vi Går Hjem Germania: Sarah Engels – Fire Israel: Noam Bettan – Michelle Belgia: ESSYLA – Dancing on the Ice Albania: Alis – Nân Grecia: Akylas – Ferto Ucraina: LELÉKA – Ridnym Australia: Delta Goodrem – Eclipse Serbia: LAVINA – Kraj Mene Malta: AIDAN – Bella Cehia: Daniel Zizka – CROSSROADS Bulgaria: DARA – Bangaranga Croația: LELEK – Andromeda Regatul Unit: LOOK MUM NO COMPUTER – Eins, Zwei, Drei Franța: Monroe – Regarde ! Moldova: Satoshi – Viva, Moldova! Finlanda: Linda Lampenius x Pete Parkkonen – Liekinheitin Polonia: ALICJA – Pray Lituania: Lion Ceccah – Sólo Quiero Más Suedia: FELICIA – My System Cipru: Antigoni – JALLA Italia: Sal Da Vinci – Per Sempre Sì Norvegia: JONAS LOVV – YA YA YA România: Alexandra Căpitănescu – Choke Me Austria: COSMÓ – Tanzschein. Cum se votează Potrivit organizatorilor, publicul poate contribui la desemnarea câștigătorului celei de-a 70-a ediții a Concursului Eurovision. Publicul are la dispoziție 10 voturi de persoană, astfel că acestea pot fi împărțite între melodiile preferate. „Dacă te afli într-o țară participantă, instrucțiunile privind modul de votare vor fi afișate pe ecran în timpul transmisiunilor. În marea finală, votarea se va deschide chiar înainte de interpretarea primei melodii. Aceasta va rămâne deschisă pe durata tuturor interpretărilor și timp de aproximativ 40 de minute după interpretarea ultimei melodii. Poți vota prin telefon, SMS sau pe esc.vote, în funcție de locul în care te afli, și poți vota de până la 10 ori”, se arată pe site-ul concursului. Ceilalți telespectatori pot vota pe esc.vote: „Perioada de votare se va deschide online la aproximativ miezul nopții CEST înainte de spectacol, se va închide pentru scurt timp la începutul spectacolului live și se va deschide din nou chiar înainte de interpretarea primei piese. Va rămâne apoi deschisă pe durata spectacolului live până la aproximativ 40 de minute după prezentarea ultimei piese concurente”, arată organizatorii. Favorita AP amintește de două dintre melodiile favorite care au ieșit în evidență în timpul unei săptămâni în care au avut loc semifinalele concursului. Piesa „Viva, Moldova” a rapperului Satoshi combină „o interpretare uimitoare, plină de energie, cu un mesaj politic pro-european subtil”, provenind dintr-o țară care se îndreaptă spre Uniunea Europeană după decenii petrecute în orbita Moscovei, a declarat istoricul Eurovision Dean Vuletic. Piesa „Ferto” a artistului grec Akylas abordează într-o manieră jucăușă tema consumului ostentativ într-o țară încă marcată de urmele crizei financiare din 2008. Jurnaliștii agenției scriu că ambele piese au șanse mari să obțină un punctaj ridicat din partea telespectatorilor, deși juriile naționale, care tind să fie mai impresionate de excelența tehnică, ar putea fi mai puțin impresionate. AP transmite că Finlanda este favorită în cotele de pariuri cu „Liekinheitin”, sau „Flamethrower”, un duet aprins între vocea starului pop Pete Parkkonen și vioara clasică a lui Linda Lampenius. O surpriză ar fi o victorie a Australiei, participantă la Eurovision din 2015, care a trimis-o pe vedeta consacrată Delta Goodrem. Balada ei elegantă „Eclipse” a urcat în cotele pariurilor. Proteste Concurentul israelian Noam Bettan a fost primit cu căldură în sală, deși patru protestatari au fost dați afară după ce au încercat să-i întrerupă prestația în timpul semifinalei de marți. Protestele de stradă împotriva participării Israelului, pe fondul războiului pe care acesta îl duce împotriva Hamas în Gaza, au fost mai puțin numeroase la Viena decât la ediția din 2024 de la Malmö, Suedia, și la evenimentul de anul trecut de la Basel, Elveția. O demonstrație împotriva participării Israelului este planificată înaintea finalei de sâmbătă, iar grupurile pro-palestiniene au organizat vineri un concert în aer liber sub sloganul „Nicio scenă pentru genocid”.
Favorita la câștigarea Eurovisionului ar putea influența retragerea Israelului din concurs pentru totdeaună
Finlanda este reprezentată de duetul format din Pete Parkkonen și violonista Linda Lampenius, cu piesa „Liekinheitin” („lansator de flăcări” în traducere din finlandeză). Melodia a urcat rapid în preferințele publicului și ale experților, iar o eventuală victorie ar putea avea implicații neașteptate în dinamica competiției, inclusiv în raport cu participarea Israelului în edițiile viitoare, scrie El Pais. Favorita caselor de pariuri și temerile delegației israeliene Conform presei israeliene, delegația țării urmărește atent evoluția clasamentelor, în care Finlanda ocupă în prezent prima poziție, în timp ce reprezentantul Israelului, Noam Bettam, se află pe locul cinci. Presa locală notează că scenariul unei victorii finlandeze este privit cu îngrijorare, mai ales în contextul tensiunilor politice și al atmosferei tensionate din jurul competiției. „Dacă va câștiga candidatul finlandez, va fi foarte dificil pentru noi”, a declarat o sursă din apropierea delegației israeliene. Aceasta a făcut referire și la experiența de la Malmö, unde atmosfera a fost considerată dificilă, adăugând că situația este percepută ca tot mai tensionată. În același timp, Mikko Silvennoinen, comentatorul oficial al Eurovisionului din Finlanda, a încercat să tempereze aceste îngrijorări. „Înțeleg preocuparea lor, dar Finlanda nu este Malmö”, a afirmat acesta. Controverse legate de televot și acuzații de influențare a votului În ultimii ani, sistemul de televot al Eurovision a fost marcat de controverse, în special în legătură cu Israelul, care a fost acuzat de unii critici că ar desfășura campanii internaționale de mobilizare a votului, inclusiv prin mijloace publicitare. Uniunea Europeană de Radiodifuziune (UER), organizatoarea concursului, a transmis în acest context o „avertizare formală” delegației israeliene, în urma unor apeluri de mobilizare a votului pentru candidatul său. Investigații jurnalistice au sugerat, de asemenea, posibile legături între campanii de promovare a votului și finanțări externe, iar publicații internaționale au relatat despre sume investite pentru promovarea participării Israelului în competiție în ediții anterioare. Pe de altă parte, există și un fenomen opus, descris de analiști ca un vot „de reacție”, prin care o parte a publicului european își direcționează votul către alte țări ca formă de opoziție față de prezența Israelului în concurs. Favorita „votului strategic” și a publicului Jurnaliștii specializați în Eurovision susțin că Finlanda a devenit în acest an una dintre principalele opțiuni pentru votul strategic al unor spectatori care vor să influențeze indirect rezultatul competiției. „Finlanda este opțiunea evidentă pentru cei care vor să transforme votul într-un vot politic împotriva Israelului”, a explicat jurnalistul Jordi Ramos, adăugând că inclusiv susținători finlandezi au încurajat această strategie, prin mesaje de tipul „votați-ne ca să nu câștige Israel”. În paralel, popularitatea piesei „Liekinheitin” continuă să crească. Finlanda a câștigat selecția națională Uuden Musiikin Kilpailu 2026, unde a obținut peste jumătate din voturile publicului și aprecierea juriului de specialitate. De atunci, piesa a urcat în topurile de streaming și se află printre cele mai ascultate din competiție. Finlanda are o propunere artistică solidă Experții în Eurovision consideră că Finlanda are o propunere artistică solidă, construită special pentru scena competiției. Melodia, susținută de elemente vizuale puternice și de violonista Linda Lampenius, este descrisă ca una dintre cele mai complete producții din acest an. „Toată lumea are senzația că Finlanda poate câștiga. Are o melodie care prinde și violonul adaugă forță întregului spectacol”, a explicat același jurnalist specializat. De asemenea, utilizarea violonului live pe scenă a fost posibilă după o derogare specială acordată de organizatori, într-un context în care regulile Eurovision limitează de obicei instrumentele live din motive tehnice. În cazul Finlandei, însă, s-a făcut o excepție, considerată justificată artistic. O favorită într-un context tensionat Finlanda intră în faza finală a competiției ca mare favorită, însă într-un context în care Eurovisionul nu mai este doar un concurs muzical, ci și un spațiu unde se intersectează tensiuni politice, strategii de vot și dezbateri internaționale. O eventuală victorie ar consolida poziția artistică a Finlandei, dar ar putea avea și consecințe indirecte asupra echilibrului competiției din anii următori, inclusiv în privința participării Israelului. 🇫🇮🇮🇱The Israeli delegation shows concern over Finland winning #Eurovision 2026: „the level of hatred towards us will be off the charts, The delegation believes that this could threaten the country’s participation in the contest” pic.twitter.com/aNSTMu8Xl2 — Eurovision News (@EurovisionNewZ) May 2, 2026
România s-a calificat în finala Eurovision
A doua semifinală a concursului Eurovision a avut loc joi la Viena. România a intrat a treia în concurs, marcând revenirea în competiție după doi ani de absență. Alexandra Căpitănescu a reprezentat țara noastră cu piesa „Choke Me”, o combinație de rock alternativ, pop întunecat și influențe nu-metal, considerată una dintre cele mai neobișnuite propuneri românești din ultimii ani. Potrivit site-ului oficial al competiției, din a doua semifinală s-au calificat zece concurenți: Bulgaria (DARA – Bangaranga), Ucraina (LELÉKA – Ridnym), Norvegia (JONAS LOVV – YA YA YA), Australia (Delta Goodrem – Eclipse), România (Alexandra Căpitănescu – Choke Me), Malta (AIDAN – Bella), Cipru (Antigoni – JALLA), Albania (Alis – Nân), Danemarca (Søren Torpegaard Lund – Før Vi Går Hjem) și Cehia (Daniel Zizka – CROSSROADS). Cinci concurenți nu au obținut joi calificarea: Azerbaidjan (JIVA – Just Go), Luxemburg (Eva Marija – Mother Nature), Armenia (SIMÓN – Paloma Rumba), Elveția (Veronica Fusaro – Alice) și Letonia (Atvara – Ēnā). Sâmbătă, marea finală Sursa citată arată că rezultatul semifinalei a fost determinat printr-o combinație între votul juriului și votul publicului, provenit de la spectatori din întreaga lume, fiecare având o pondere de 50%. Votul publicului a avut loc în timpul transmisiunii în direct a emisiunii. Cele 10 țări calificate se vor alătura celor calificate din prima semifinală, care a avut loc marți, precum și celor din „Big 4” (Franța, Germania, Italia și Regatul Unit), plus câștigătoarea ediției precedente, Austria. Moldova se numără printre țările calificate în prima semifinală. Marea finală este programată sâmbătă, 16 mai.
Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian a prezentat raportul pe 2025: venituri proprii de 4,3 milioane de lei și peste 50.000 de spectatori
Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” a înregistrat venituri proprii de 4,3 milioane de lei, aproximativ 50.000 de spectatori și a asigurat 30% din producția națională de teatru muzical. Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” a precizat că performanțele au fost obținute într-un an marcat de austeritate bugetară, în care bugetul a fost adoptat la finalul lunii martie, subvențiile pentru bunuri și servicii au fost reduse cu peste 20%, iar cheltuielile de funcționare au crescut cu 44% din cauza majorării costurilor la utilități. Instituția susține că veniturile din bilete au crescut cu 65%, iar cele din parteneriate cu 75%. Potrivit raportului, teatrul a înregistrat în 2025 cea mai mare creștere a veniturilor proprii, de 67%, dintre instituțiile muzicale subvenționate de Ministerul Culturii. De asemenea, ocupă locul al doilea în ceea ce privește încasările din vânzarea de bilete, de 3,8 milioane de lei, și ponderea veniturilor proprii în buget, de 11%. Instituția mai arată că, la nivel european, eficiența sa este comparabilă cu cea a Opéra-Comique din Paris și Volksoper din Viena, deși sala teatrului este de trei ori mai mică. Conducerea subliniază că teatrul este singura instituție publică din România cu mandat explicit de promovare a operetei și musicalului în limba română și că, în 2025, a asigurat 30% din producția națională de teatru muzical, ca număr de reprezentații. Printre reperele artistice ale anului se numără musicalul „Romeo și Julieta”, care a avut 32 de reprezentații, 15.688 de spectatori și încasări brute de 1,4 milioane de lei, precum și festivalul „Re: Strauss”, organizat cu ocazia bicentenarului Johann Strauss II și a 75 de ani de la înființarea instituției.
Eurovision 2026: Alexandra Căpitănescu luptă astăzi pentru calificarea în finală cu piesa Choke Me
Semifinala începe la ora 22:00, ora României, și va fi transmisă în direct pe TVR 1 și online, pe canalul oficial Eurovision de pe YouTube. România va intra a treia în concurs, după Bulgaria și Azerbaidjan. România revine la Eurovision după doi ani Participarea din acest an are o încărcătură specială pentru delegația română. România revine oficial în competiție după doi ani de absență, perioadă în care TVR a invocat probleme financiare și reorganizarea proiectului Eurovision. Alexandra Căpitănescu, cunoscută publicului după victoria de la „Vocea României”, a câștigat Selecția Națională 2026 cu piesa „Choke Me”, o combinație de rock alternativ, pop întunecat și influențe nu-metal, considerată una dintre cele mai neobișnuite propuneri românești din ultimii ani. Melodia a atras rapid atenția fanilor Eurovision și a devenit una dintre cele mai discutate piese ale ediției. Controverse internaționale în jurul piesei Succesul online a venit la pachet și cu reacții puternice. Titlul și versurile melodiei au generat controverse în presa internațională și pe rețelele sociale. Publicații precum The Guardian au relatat despre criticile formulate de unele organizații și experți, care au susținut că mesajul piesei ar putea fi interpretat ca o banalizare a violenței sexuale sau a relațiilor toxice. Alexandra Căpitănescu a respins acuzațiile și a explicat că piesa vorbește metaforic despre anxietate, presiune emoțională și dificultatea de a-ți păstra identitatea într-o industrie competitivă. Controversa a crescut însă vizibilitatea României în competiție. Clipurile cu repetițiile și prestațiile live au strâns milioane de vizualizări pe platformele sociale și pe canalele dedicate Eurovision. Ce șanse are România la calificare Casele de pariuri și comunitățile Eurovision plasează România într-o zonă de calificare incertă. Mulți fani consideră că România are una dintre cele mai memorabile și diferite apariții ale ediției 2026, ceea ce ar putea ajuta piesa să iasă în evidență într-o semifinală aglomerată. În același timp, multe voci susțin că stilul agresiv și neconvențional al melodiei ar putea limita voturile publicului mainstream. Specialiștii Eurovision spun că ordinea de intrare poate deveni un avantaj pentru Alexandra Căpitănescu. România urcă pe scenă devreme, într-o poziție care oferă vizibilitate și impact încă din primele minute ale show-ului. Cine participă în semifinala a doua A doua semifinală este considerată una dintre cele mai dificile din acest an. În concurs intră 15 țări: Bulgaria, Azerbaidjan, România, Luxemburg, Cehia, Armenia, Elveția, Cipru, Letonia, Danemarca, Australia, Ucraina, Albania, Malta și Norvegia. Doar 10 dintre acestea vor merge în finala de sâmbătă. În timpul semifinalei vor apărea și reprezentanții unor țări deja calificate direct în finală, inclusiv Franța și Austria, țara gazdă.
Ziua în care București a fost Metallica / În timp ce liderii NATO vorbeau despre înarmare, Bucureștiul vorbea Metallica
Bucureștiul a fiert miercuri aproape la propriu, în ciuda vântului turbat și a temperaturilor prea scăzute pentru această perioadă. Summitul B9 nu a fost singurul eveniment care a concentrat pe străzi cât se poate de multă poliție și echipaje de securitate. Zona înspre și dinspre Arena Națională a fost aglomerată și blocată încă de dimineață și, chiar dacă accesul încă nu era posibil pe la prânz, fani din mai multe țări se grupaseră ca niște sateliți în jurul stadionului. Heavy metal și heavy traffic în București Mai spre după-amiază, traficul în zonă devenise un act de curaj suprem și un test de răbdare pe care puțini l-au trecut. Însă totul avea un scop: concertul Metallica din această seară merita orice nerv întins la maxim și orice ambuteiaj. Există motive pentru care efortul este sută la sută justificat, iar concertul de la București, M72 World Tour, anunțat încă din noiembrie 2022, este unul dintre ele. Este al doilea concert din cadrul turneului european inaugurat la Atena, un concert puternic, cu piese clasice și interpretări de mare intensitate, în genul celor cu care fanii sunt obișnuiți. Nu degeaba este Metallica number 1! Postarea trupei pe rețelele de socializare „Astăzi în București, Arena Națională. Ne întoarcem la București pentru prima dată din 2019, iar Gojira și Knocked Loose dau startul show-ului! Veniți să ne vedeți în această seară? Intrați pe canalul „tour” din serverul oficial de Discord al Metallica și pe forumurile Metallica pentru a vă conecta cu familia Metallica și împărtășiți seara cu noi folosind hashtagul #M72Bucharest. Posterul concertului din această seară, realizat de Matei Apostolescu, va fi disponibil exclusiv la locația evenimentului” – da, un tricou-concept, care duce cu gândul la cover-ul capodoperei „Master of puppets”. Aceasta este postarea trupei cu aproximativ 7 ore înainte de show-ul conceput de o minte cu totul și cu totul ieșită din orice tipar. „No Repeat Weekend” M72 World Tour a debutat la Amsterdam pe 27 aprilie 2023. Formula originală a fost „no repeat weekend” – în majoritatea orașelor, Metallica cântă două seri cu un setlist complet diferit și cu line-up diferit de trupe în deschidere. Concertul adunase, la finalul din 2025, 4,2 milioane de spectatori, peste 500 de milioane de dolari încasări și aproape 100 de spectacole pe patru continente. Conceptul M72 al trupei este una dintre cele mai ambițioase reconstrucții de stadion din ultimii ani, făcând din acest turneu nu doar „un alt turneu”, ci un format nou de show, gândit aproape ca o experiență submersivă. Un branding absolut genial de turneu Concertul de la București este special pentru că e prima revenire a trupei după 2019 și prin aceea că Bucureștiul e unul dintre puținele orașe care beneficiază de producția completă M72, adică aceeași producție care a umplut Amsterdam, Los Angeles, Madrid și Chicago. Vorbim de un branding genial de turneu, gândit separat de album. Practic, M72 e un produs în sine – cu identitate vizuală proprie, merch separat și reguli proprii de producție. Dar ce este în ADN-ul conceptului este „No Repeat Weekend” – în mai multe orașe, Metallica nu face un singur concert, ci două, vineri plus duminică, cu două setlisturi diferite, după cum spuneam. Asta înseamnă că, dacă mergi la ambele show-uri, vezi 30-32 de piese diferite, cu alte trupe în deschidere de fiecare dată. „Una dintre cele mai inteligente mutări din live business-ul actual” Metal Hammer și Pollstar au numit formula una dintre cele mai inteligente mutări din live business-ul actual: mai multe bilete vândute, fără a dubla costurile de producție. Scena de 360° face bucăți tiparul. Publicul înconjoară trupa din toate direcțiile, adică asta înseamnă că, practic, nu există „locuri proaste”. În mijlocul scenei se află Snake Pit-ul, un concept de pe vremea „Wherever we may roam” din anii 90, adus, însă, la un alt nivel. Practic, loc bun înseamnă să fii la câțiva metri de James Hetfield, Kirk Hammet, Lars și Robert Trujillo – adică chiar la 1 m – 2 m. „O platformă industrială offshore” Cel mai recognoscibil element din M72 sunt cele opt turnuri cilindrice gigantice, care au rol multiplu: pe ele rulează close-ups, efecte video și animații, sunetul este distribuit uniform, iar lumina oferă o versatilitate mult mai mare. Presa de specialitate a numit asta „o platformă industrială offshore” sau „o instalație SF”. Billboard a scris că M72 „redefinește un concert de metal”. Există și o altă componentă, despre care se vorbește mai puțin, și anume cea ecologică și umanitară. Metallica a legat M72 de fundația All Within My Hands, care intermediază donații pentru bănci de alimente, acces la educație tehnică, training profesional, programe locale în fiecare oraș, pentru că o parte din prețul biletului este direcționat aici, către cauze locale. Este un efort uriaș pentru trupă, un consum inimaginabil de resurse, dar nimic nu este haotic. „Cea mai mare petrecere de heavy metal din lume” NME a notat concertul de debut din Amsterdam cu 4/5 și a scris: „Metallica este cea mai mare trupă de heavy metal”, Metal Hammer a notat trupa cu 5/5 și a scris că „a oferit cea mai mare petrecere de heavy metal din lume”. Pentru Billboard, M72 este „o experiență care dă vieții un nou sens”, iar Los Angeles Times a scris: „cea mai puternică și intensă versiune Metallica din ultimii ani”. Concertul de pe Arena Națională, sold-out la câteva ore în ziua în care biletele au fost puse în vânzare (30 mai 2025) și, spuneam, al doilea din turneul european după Atena, i-a avut în deschidere pe Knocked Loose și Gojira. La coada virtuală de bilete au fost aproximativ 140.000 de oameni. Arena Națională are aproximativ 55.000 de locuri pentru meciurile de fotbal, dar la un concert de tip „in-the-round”, cum e acesta, au fost estimate 50.000 – 65.000 de spectatori.
Povestea cusătoresei din Mărginimea Sibiului care a vândut straie populare în America și Japonia
În toamnă va împlini 80 de ani, iar primul lucru pe care îl face femeia, deosebit de vioaie la vorbă și cusut, este să lămurească proveniența numelui: „Mă cheamă Maria Ciucă, însă lumea mă știe după numele de copilă: ‘Oara lu’ Pușcășel. Bunicii și străbunicii din partea mamei au fost polițiști cu pușcă și, cum erau mai mici de statură, lumea le-a spus «Pușcășel».” Meșteșugul acului, al aței negre și al pânzei de nea l-a deprins de la cea care i-a dat viață: „Mama și-a cusut prima ie când era în clasa întâi. Eu, la șapte ani, am cusut un fileu (dantelă – n.r.) de lampă, pe care l-am vândut. Atunci am început să fac și eu un ban în casă, deși se plătea foarte puțin. Îmi amintesc că lucrai cu acul o săptămână întreagă și primeai cât pentru o feldără de cucuruz.” În Poiana Sibiului este liniște, iar în fața casei Mariei Ciucă un câine masiv stă de strajă. Îi este recunoscător noii sale stăpâne că l-a luat de pe stradă și l-a hrănit. În casa celei devenite „tezaur uman viu” înveți cuvinte vechi, însă foarte noi pentru majoritatea celor ce-i trec pragul. „Ciupag”, „pupejoare”, „cipcă cu suveică”, „floare de 13 muscuță”, „ciocănel” sau „beată” sunt termeni care fac referire la cusăturile de pe ia de Mărginime, cea care a traversat lumea aceasta mare. „Am cusături din America până în Japonia. Mult am cusut, mult am și umblat”, mai spune Maria Ciucă, devenită în anul 2022 tezaur uman viu prin susținerea Muzeului ASTRA. „M-au sunat să-mi spună că dosarul mi-a fost aprobat la București. Erau bucuroși că am fost singura care a obținut voturile tuturor.” Nu-ți trebuie doar răbdare și talent să coși straie populare Să coși o ie, o șurță, o fustă sau o chimeșă nu-i de ici-colo. Nu-ți trebuie doar răbdare și talent, ci și ajutor de Sus. „Io vă spui drept: când cos, mă rog. Zic de 33 de ori o rugăciune către Maica Domnului, de 24 de ori pe cea către Domnul Iisus și de 14 ori pe cea către Sfânta Cruce. Și tot așa, iar câteodată mă prinde noaptea, pe la unu sau doi, cu acul în mână.” Cusăturile ‘Oarei, admirate chiar și de Petre Roman Alături are un album cu imagini de la numeroasele festivaluri și târguri meșteșugărești la care a participat. Sunt amestecate cu cele în care îi apar copiii și nepoții. Chiar și Petre Roman: „Aici e copila mea, Roxana, cu Petre Roman și Corneliu Bucur, fostul director de la Muzeul ASTRA. Doamne, ce se mai minuna domnul Roman de straiele copilei!” Cunoscuta cusătoreasă din Mărginimea Sibiului se lasă ușor descusută. Vorbește despre primele amintiri pe acest pământ: „Pe mama o știu cu acul în mână, iar pe tata, tot pe fugă. În 1948, comuniștii l-au condamnat la închisoare pentru că era chiabur și i-au confiscat casa din Turda. Avea magazine și autobuze, era un om priceput în afaceri. A evadat de la Penitenciarul Aiud; câteva luni nimeni nu a știut de el. Mai apărea rar pe la o soră de-a lui din Rod, unde primea mâncare și haine. Până la urmă, l-au prins și a făcut 11 ani de închisoare.” În acele vremuri, un părinte în pușcărie era un stigmat pentru oricine dorea să facă școală sau să se angajeze. „M-au primit doar la școala de cooperație din Alba Iulia, după ce am fost refuzată de liceul din Deva din cauza «originii nesănătoase». Până la urmă, școala am terminat-o la Orăștie, cu ajutorul unei rude îndepărtate care m-a înscris într-o clasă formată din 30 de fete crescute la orfelinat.” Trăia din cusut, iar salariile de la cooperativă le punea la CEC Studiile în domeniul cooperației o ajută să ajungă vânzătoare la Daia Română. Aici îl cunoaște pe fiul primarului, care avea să-i devină soț. „Amândoi am ajuns să lucrăm la Cooperativa de consum din Poiana Sibiului, pe partea de achiziții și evidență a mărfii. Trăiam doar din ce coseam, iar salariile le puneam la CEC. Așa am strâns bani de casă.” La pensie a ajuns din poziția de contabil-șef al Primăriei Poiana Sibiului. Soțul i s-a prăpădit, însă i-au rămas alături cei trei copii și șapte nepoți. Pe toți îi iubește egal și îi îmbracă în strai românesc la fiecare sărbătoare. „Încă nu le-am pus la locul lor, le mai las să respire”, spune femeia, arătând spre o duzină de costume populare așternute în camera de dinainte. Au fost purtate nu demult de cei pe care-i iubește și le duce dorul. Cetățean de Onoare al comunei Poiana Sibiului În urmă cu câteva săptămâni, Maria Ciucă a primit titlul de „Cetățean de onoare al comunei Poiana Sibiului”, în fața a sute de oameni, mulți dintre ei tineri. Lor le trimite un gând: „Să aibă ambiție și să lucreze. Munca-i sfântă!” În casa aflată nu departe de vechea biserică din lemn, Oara lu’ Pușcășel își coase nemurirea cu ață neagră și aurie. Împunge pânza albă, murmurând rugăciuni în care cuvintele „familie” și „copiii” apar cel mai des. Poartă în gând seninul omului are împrumută din răbdarea sfinților la care se roagă. Mi-a spus că nu cere nimic de la Dumnezeu, pentru că deja fiecare a primit pe acest pământ ceea ce i-a fost hărăzit. Știe că va sta cu acul în mână până când Cel de Sus va decide că vrea să o cunoască personal. ‘Oara lu’ Pușcășel umple o altă filă din seria „Oameni și Locuri de Poveste”, campanie inițiată de Consiliul Județean Sibiu. Povestea Mariei Ciucă a fost împărtășită pe rețelele sociale de Daniela Câmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu.