Jimmy Kimmel revine marți pe ABC după suspendarea emisiunii
ABC a confirmat că producția „Jimmy Kimmel Live!” se reia marți, punând capăt unei pauze de aproape o săptămână cauzate de controversa stârnită de afirmațiile prezentatorului despre uciderea activistului conservator Charlie Kirk. „Am suspendat show-ul pentru a evita amplificarea unei situații tensionate într-un moment emoțional pentru țară”, a transmis Walt Disney Company, proprietarul ABC. Suspendarea a avut loc după ce președintele Comisiei Federale pentru Comunicații (FCC), Brendan Carr, a amenințat că va revoca licențele afiliate ABC, catalogând comentariile lui Kimmel drept „cea mai gravă conduită posibilă”. În monologul său de luni, Kimmel a criticat „gașca MAGA”, acuzând-o că încearcă să obțină capital politic din asasinarea lui Kirk. Decizia rețelei de a opri show-ul a atras reacții aprinse. Peste 400 de vedete, printre care Jennifer Aniston, Robert De Niro și Meryl Streep, au semnat o scrisoare deschisă ACLU, descriind momentul ca „întunecat pentru libertatea de exprimare”. „Eforturile liderilor de a presa artiști și companii prin amenințări lovesc în inima democrației”, se arată în scrisoare.
Liliecii chercheliți și fizica pastelor cacio e pepe, premiate cu Ig Nobel pentru cercetare științifică trăznită
Mulți oameni de știință visează să câștige un Premiu Nobel, o recunoaștere care aduce prestigiu mondial și un loc în panteonul marilor minți alături de Albert Einstein, Marie Curie sau Francis Crick. Există însă și alte distincții — premiile Ig Nobel, create pentru a evidenția cercetări care mai întâi provoacă râsul și apoi te pun pe gânduri, scrie scientificamerican.com. Printre laureații din acest an se numără un premiu pentru nutriție, acordat pentru studiul preferințelor culinare ale unor șopârle curcubeu dintr-o stațiune de pe litoralul din Togo (preferata lor este pizza cu patru feluri de brânză), și un premiu pentru fizică, pentru descoperirea modului în care se poate găti perfect cacio e pepe — un preparat de paste cu pecorino romano și piper negru, surprinzător de greu de nimerit. „Pentru noi, acest premiu reprezintă cea mai mare recunoaștere a creativității în știință”, spune Giacomo Bartolucci, fizician la Universitatea din Barcelona, coautor al studiului despre paste. Echipa sa a investigat tranzițiile de fază care fac ca sosul să se adune și a descoperit o rețetă cu rezultate constant delicioase. „Scopul a fost să ne satisfacem curiozitatea și să arătăm că frustrările de zi cu zi, precum o rețetă nereușită, pot fi legate de probleme științifice interesante”, adaugă Bartolucci. Știința amuzantă care face istorie la Ig Nobel Premiile Ig Nobel au fost fondate în 1991 de Marc Abrahams, editorul revistei satirice Annals of Improbable Research. Printre câștigătorii trecuți se numără descoperirea că orgasmul poate fi un decongestionant nazal eficient, levitația broaștelor vii cu ajutorul magneților sau cercetări despre necrofilia la rațe. Dacă la început premiul era considerat ridicol sau chiar jignitor, astăzi mulți oameni de știință îl văd ca pe o oportunitate importantă de carieră. „Când am primit telefonul, am crezut că e o farsă. Când am realizat că era real, am fost încântați și onorați”, spune Fritz Renner, psiholog la Universitatea din Freiburg, Germania, câștigător al premiului pentru pace pentru un studiu care arată că alcoolul poate îmbunătăți abilitatea de a vorbi într-o limbă străină. Totul a pornit la o conferință internațională din Viena, unde participanții au observat, la un pahar, că engleza (pentru ei, limbă străină) „mergea mai bine”. Continuând tema alcoolului, premiul pentru aviație a mers către un studiu care a demonstrat cum consumul de alcool afectează capacitatea liliecilor de a zbura și de a folosi ecolocația — motiv pentru care aceștia evită fructele fermentate. O ceremonie cu umor și reflecție Evenimentul din acest an a avut loc la Universitatea Boston, SUA, și a fost, ca de obicei, plin de energie. Printre ploi de avioane de hârtie și premii înmânate de laureați Nobel autentici, cei zece câștigători au avut câte un minut pentru a-și prezenta cercetarea unui public de 1.000 de oameni. Chiar dacă studiile par ușor absurde, ele au o valoare reală, spune Renner: „Nu e totul despre descoperiri revoluționare, ci și despre examinarea atentă a presupunerilor cotidiene. Într-o perioadă în care dezinformarea și ‘fake news’ fac greu de separat opiniile de dovezi, asta chiar merită sărbătorit.”
Deputat AUR, după despăgubirea pentru coiful de la Coțofenești furat: Aurul se plătește cu bani, dar memoria și identitatea nu au preț
Mihai Neamțu atrage atenția asupra faptului că furtul tezaurului care include coiful de la Coțofănești a fost, de la început, „un act de barbarie culturală, un atentat nu doar la adresa patrimoniului României, ci și la memoria colectivă a întregii Europe”. „Când cineva îndrăznește să fure o piesă-unicat, veche de peste două milenii, nu vorbim doar despre un delict penal, ci despre o crimă împotriva istoriei și a identității noastre naționale. Descoperit în 1929, coiful din aur masiv al geților este una dintre cele mai spectaculoase dovezi ale rafinamentului artistic și religios al strămoșilor noștri. Scenele de sacrificiu și simbolurile solare nu sunt simple ornamente, ci mărturii ale unei lumi spirituale complexe, ale unei civilizații care a lăsat urme adânci în cultura europeană. Este ca și cum cineva ar smulge o pagină din cronica neamului și ar arunca-o în întunericul pieței negre. În secolul XXI, când avem convenții internaționale și mecanisme de protecție a patrimoniului, astfel de furturi sunt cu atât mai scandaloase. Ele arată lăcomia fără margini a celor care reduc istoria la câteva lingouri de aur. O astfel de mentalitate transformă patrimoniul în pradă și cultura în monedă de schimb”, spune Neamțu. Deputatul consideră că se impune pedepsirea celor vinovați Deputatul AUR adaugă că despăgubirea de 5,7 milioane de euro, „oricât de semnificativă pare pe hârtie, nu poate vindeca rana lăsată de acest furt”. „Aurul se plătește cu bani, dar memoria și identitatea nu au preț. Singura compensație reală este recuperarea efectivă a coifului și readucerea lui în fața poporului român. Acest furt trebuie să ne mobilizeze pe toți: autorități, instituții culturale și opinie publică. România are datoria să-și apere patrimoniul cu aceeași fermitate cu care își apără frontierele”, mai spune Mihai Neamțu. Acesta este de părere că se impune pedepsirea exemplară a celor vinovați; întărirea cooperării internaționale pentru stoparea traficului de artefacte; dar și educarea tinerei generații în spiritul respectului față de patrimoniu. „Ca președinte al Comisiei de Cultură, condamn fără echivoc acest furt care ne-a lovit în inima istoriei. România nu poate accepta ca moștenirea sa geto-dacică să fie batjocorită. Coiful de la Coțofănești trebuie să se întoarcă acasă, iar acest episod rușinos trebuie să ne întărească hotărârea de a apăra fiecare comoară a neamului”, a declarat Mihai Neamțu, deputat AUR. Statul român, despăgubit cu 5,7 milioane de euro pentru furtul tezaurului dacic Statul român a fost despăgubit cu 5,7 milioane de euro pentru tezaurul furat din Olanda, din care face parte Coiful de la Coțofenești, un obiect cu valoare inestimabilă, precum și trei brățări dacice. Banii au ajuns deja la Muzeul Național de Istorie. Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice au fost furate în noaptea de 24 spre 25 ianuarie, din Muzeul Drents, Olanda, care găzduia expoziția „Dacia, imperiu de aur și argint”, care se aflau într-o expoziție în muzeul olandez.
Ministerul Culturii a făcut anunțul: România a primit despăgubiri de 5,7 milioane de euro pentru furtul tezaurului dacic din Olanda
Potrivit unui comunicat de presă transmis sâmbătă de Ministerul Culturii, România a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate în ianuarie 2025 din Muzeul Drents, Olanda, respectiv Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice. Muzeul Național de Istorie a României a confirmat că suma integrală aferentă poliței de asigurare, respectiv 5.700.000 de euro, a fost virată de către asigurător, potrivit contractului încheiat între părți. Despăgubirea de asigurare pentru cele patru artefacte furate Aceasta reprezintă valoarea de asigurare a celor patru artefacte sustrase: trei brățări și Coiful dacic de la Coțofenești. „Ultima tranșă, în valoare de 855.000 euro, reprezentând 15% din valoarea totală, a fost virată în data de 12 septembrie, plata precedentă în valoare de 4.845.000 euro, reprezentând 85% din valoarea totală, fiind făcută în data de 25 august. În conformitate cu reglementările legale, conform comunicării primite din partea Ministerului de Finanțe, MNIR – care, la acest moment, a încasat integral asigurarea, va vira suma către bugetul de stat. La restituirea obiectelor asigurate, asigurătorul va solicita contravaloarea asigurării de la muzeu care, la rândul său, va solicita banii de la bugetul de stat”, transmite Ministerul Culturii. Pentru a asigura permanenta monitorizare a situației, la nivelul ministerului și MNIR va fi îmbunătățită funcționarea grupului de lucru prin adaptarea componenței sale la situația actuală, potrivit comunicatului de presă citat. „Ministrul Culturii, Andras Demeter, al treilea ministru la conducerea ministerului, de la momentul scoaterii tezaurului din țară, a solicitat propuneri de modificări a procedurilor privind expunerea temporară a obiectelor de patrimoniu din România, pentru a reduce riscul repetării unor asemenea evenimente extrem de grave, ce afectează dramatic patrimoniul național”, se mai arată în documentul citat. Statul român a fost despăgubit cu 5,7 milioane de euro pentru tezaurul furat din Olanda, din care face parte Coiful de la Coțofenești, un obiect cu valoare inestimabilă, precum și trei brățări dacice. Banii au ajuns deja la Muzeul Național de Istorie. Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice au fost furate în noaptea de 24 spre 25 ianuarie, din Muzeul Drents, Olanda, care găzduia expoziția „Dacia, imperiu de aur și argint”.
Un tablou al lui Picasso, care a stat ascuns timp de 80 de ani, va fi scos la licitație
A fost dezvăluită o lucrare a lui Pablo Picasso ce o reprezintă pe fotografa suprarealistă Dora Maar, care nu mai fusese văzută de 80 de ani, potrivit bbc. Lucrarea, „Bustul unei femei cu pălărie înflorată”, a fost finalizată spre sfârșitul relației turbulente de nouă ani a cuplului și o arată pe Maar într-o lumină blândă, mai colorată decât în portretele anterioare realizate de Picasso până atunci. Picasso a pictat numeroase portrete ale Dorei Maar, inclusiv faimoasele „Portretul Dorei Maar” și „Dora Maar cu pisica”, însă ea spunea despre ele: „Toate portretele pe care mi le-a făcut sunt minciuni. Sunt toate Picasso. Niciunul nu e Dora Maar”. Cei doi s-au întâlnit la sfârșitul lui 1935, când ea realiza fotografii pentru promovarea filmului lui Jean Renoir, „Crima domnului Lange”. La acea vreme, Picasso era într-o relație cu Marie-Thérèse Walter, cu care avea o fiică, Maya, legătură care a continuat și pe parcursul anilor petrecuți cu Maar. El a reprezentat-o frecvent pe Maar – ale cărei tendințe masochiste îl fascinau – ca pe o figură chinuită, adesea în lacrimi, precum în „Femeia care plânge” (La Femme qui pleure), pe care experții spun că a intenționat să o facă simbol al suferinței războiului civil spaniol, dar care totodată reflecta și presupusele sale abuzuri asupra Dorei Maar și numeroasele conflicte fizice dintre cei doi. Un chip chinuit, pe punctul de izbucni în plâns În lucrarea redescoperită, chipul lui Maar, fragmentat dar pictat în culori vii, fără perspectivă, apare chinuit și pe punctul de a izbucni în plâns. În acea perioadă, Maar aflase că Picasso, atunci în vârstă de 61 de ani, intenționa să o părăsească pentru artista Françoise Gilot, de doar 21 de ani. Portretul a fost terminat în iulie 1943 și a fost expus doar de câteva ori în afara atelierului său parizian de pe Rue des Grands Augustins. Se află într-o colecție privată din august 1944, când a fost cumpărat, cu câteva luni înainte de eliberarea Parisului. „Un portret revigorant” Dora Maar, care a murit la Paris în 1997 la vârsta de 89 de ani, este considerată muza lui Picasso, dar și subiect și iubită a sa, în ciuda nenumăratelor sale proteste în care-i spunea că nu este muza lui. Casa de licitații Lucien Paris, care a estimat pictura în ulei (80 x 60 cm) la aproximativ 8 milioane de euro (6,9 milioane de lire sterline), dar se așteaptă ca prețul să fie mult mai mare, a păstrat existența tabloului secret până la prezentarea oficială de joi. Licitatorul Christophe Lucien a spus că este o descoperire semnificativă și a descris lucrarea drept o „capodoperă” și un exemplu rar despre cum opera lui Picasso a fost o rază de lumină în zilele întunecate ale ocupației. „Nu este doar un reper în istoria artei, ci și în viața privată a lui Picasso”, a spus Lucien. „Este un portret revigorant al Dorei Maar; excepțional și plin de emoție. Descoperirea lui este un moment important pentru noi, ca experți.” Pictura va fi scoasă la licitație de Lucien Paris pe 24 octombrie și va fi expusă public timp de trei zile înainte de vânzare.
Owen Cooper, cel mai tânăr câștigător al premiului Emmy pentru rol secundar într-un serial limitat
Owen Cooper, starul din serialul „Adolescence”, difuzat de Netflix, în vârstă de 15 ani, a devenit cel mai tânăr actor care a câștigat premiul Emmy pentru cel mai bun actor în rol secundar într-un serial limitat. Owen Cooper avea 14 ani când a filmat „Adolescence”, primul său proiect profesional. Actorul a jucat rolul lui Jamie, un adolescent arestat pentru uciderea unei colege de clasă. Serialul a strâns 140 de milioane de vizualizări pe Netflix în primele trei luni, fiecare episod fiind filmat dintr-o singură bucată. Serialul Netflix a fost un subiect principal de discuție la nivel mondial, în ceea ce privește legătura dintre cultura „incel” online și efectele ei în viața reală. „Sincer, când am început aceste cursuri de teatru acum câțiva ani, nu mă așteptam să fiu nici măcar în Statele Unite, darămite aici”, a spus Owen Cooper pe scenă. Actorul a mulțumit, în discursul său de la Emmy, familiei sale și colegului său de serial, Stephen Graham, unul dintre creatorii serialului. „Poate că numele meu este pe acest premiu, dar aparține cu adevărat oamenilor din spatele camerei de filmat și lui Stephen și… întregii distribuții.”, a mai spus Cooper. Owen Cooper se află printre cei mai tineri câștigători ai unui Emmy. Recordul îl deține actrița Roxana Zal, care avea 14 ani în 1984 când a câștigat acest premiu pentru filmul „Something About Amelia”. El a concurat la această categorie de Emmy cu colegul său de producție, Ashley Walters, Javier Bardem care a jucat în „Monsters: The Lyle and Erik Menendez Story”, Bill Camp și Peter Sarsgaard din „Presumed Innocent”, și Rob Delaney din serialul „Dying for Sex”. La ceremonia de duminică, „Adolescence” a câștigat și premiile pentru cel mai bun serial limitat, cea mai bună regie, cel mai bun scenariu, cel mai bun actor într-un serial limitat pentru Stephen Graham, care îl interpretează pe tatăl lui Jamie, Eddie, și cea mai bună actriță în rol secundar într-un serial limitat pentru Erin Doherty, care joacă rolul unui psihologul criminalist ce îl evaluează pe Jamie într-un centru de detenție pentru minori. „Nu ne-am așteptat niciodată ca micul nostru serial să aibă un impact atât de mare”, a spus Stephen Graham pe scenă, când a acceptat premiul Emmy pentru scenariu alături de creatorul și scenaristul Jack Thorne.
Nate Bargatze, cel mai bun om din comedie, este gazda Premiilor Emmy de duminică
Comedianul Nate Bargatze, official supranumit și „cel mai bun om din comedie”, va fi gazda galei Premiilor Emmy care are loc duminică. Deși se descrie ca un „tip apolitic”, Bargatze se așteaptă ca evenimentele politice din ultima vreme să umbrească totuși ceremonia, mai ales că președintele Television Academy, Cris Abrego, a declarat că laureații nu vor fi cenzurați, că fiecare va fi liber să spună ce vrea și cât vrea, deși producătorii vor să limiteze discursurile la 45 de secunde. „The Late Show cu Stephen Colbert” e favorit, deși emisiunea sa a fost anulată Mai multe publicații de profil se așteaptă ca „The Late Show cu Stephen Colbert” să câștige premiul pentru cel mai bun talk-show, asta desi a fost anulată de CBS, într-o decizie controversată, survenită după fuziunea Paramount cu Skydance. CBS s-a apărat spunând că a luat o decizie financiară, nu una de politică editorial, dar unii politicieni democrați au acuzat rețeaua că a cedat în fața lui trump, după ce acesta a soluționat un process intentat CBS și „60 de minutes”, în timp ce președintele a sărbătorit anularea, Colbert fiind un critic fervent al său. Măsuri sporite de securitate Colbert este una dintre zecile de celebrități programate să fie prezentatori la Emmy, alături de Sydney Sweeney, actrița al cărei spot pentru American Eagle a stârnit reacții negative, fiind acuzat că se apropia periculos de mult de promovarea eugenismului, în timp ce conservatori, inclusiv președintele Donald Trump, au susținut reclama și au lăudat-o pe Sweeney. Gala Premiilor Emmy are loc duminică, la câteva zile de la asasinarea conservatorului Charlie Kirk. Mai multe publicații din domeniu anticipează măsuri sporite de securitate, inclusive o prezență sporită a forțelor de ordine. „Nu este nevoie să schimbe glumele”, după asasinarea lui Charlie Kirk După asasinarea lui Kirk, Bargatze și producătorii Emmy au declarat pentru Variety că nu este nevoie să schimbe glumele, dar Bargatze a spus că își dorește ca ceremonia să fie „o evadare din ultimele 24-48 de ore”. Despre alegerea lui Bargatze ca prezentator, reprezentanții CBS au spus că acesta a fost alegerea ideală, pentru că nu este moralizator și nu divizează: „Într-o perioadă în care atât de multă comedie este polarizantă — jumătate de țară o iubește, cealaltă jumătate o urăște — îl avem pe acest geniu, Nate, care încearcă doar să ne aducă pe toți împreună”, a spus George Cheeks, CEO-ul CBS. Despre sine, Bargatze spune că e „un comedian curat”. „Mă aflu pe o linie unde nimeni nu se enervează. Nu vreau ca oamenii care votează cu Trump să se supere, nu vreau nici ca cei care nu votează cu Trump să se supere”, a spus acesta. 1.000 de euro deduși din donație, pentru fiecare secundă de discurs depășită Faptul că discursurile au fost stabilite la 45 de secunde este legat de o donație de 100.000 de dolari către „Boys and Girls Club” – pentru fiecare secundă depășită, vor fi deduși 1.000 de euro din donația totală. Drama de pe Apple TV, „Severance”, este serialul cu cele mai multe nominalizări din acest an, obținând 27 de selecții în categoriile dedicate dramelor. „The Penguin” conduce la categoria miniserii, cu 24 de nominalizări, iar „The Studio” a strâns 23 de nominalizări pentru primul său sezon, egalând recordul stabilit anterior de „The Bear” pentru cele mai multe nominalizări la comedie într-un singur an. Multe dintre categoriile tehnice și de meșteșuguri au fost deja prezentate la ceremonia de anul trecut a Creative Arts Emmy Awards, unde „The Studio” a ieșit marele câștigător: a obținut 9 premii, inclusiv la casting, imagine și design de producție.
Autoritățile chineze încearcă să limiteze popularitatea micro-telenovelelor pe rețele sociale. Fenomenul s-a răspândit chiar și în România
Fenomenul „micro-telenovelelor” – episoade video de 1-3 minute, filmate în format vertical – a cunoscut o creștere spectaculoasă în China, iar acum se răspândește și pe piețe externe. Popularitatea acestui format este atât de mare încât, potrivit unui raport al Biroului de Radio și Televiziune din Beijing, în 2024 valoarea sectorului a depășit 7 miliarde de dolari, întrecând pentru prima dată încasările anuale ale cinematografiei chineze, scrie EFE. Aceste producții comprimate în arcuri narative de 40 până la 100 de episoade mizează pe ritm alert, întorsături frecvente și „momente-hook” la fiecare 60-90 de secunde, pentru a menține atenția publicului. Lansarea este rapidă, cu episoade aproape zilnice, algoritmii platformelor recompensând actualizările constante. „Se potrivesc vieții accelerate de azi și sunt perfecte pentru vizionarea în pauze sau drumuri scurte”, a explicat un regizor pentru presa chineză. Modelul de business: microplăți sub 50 de cenți cu abonament Publicul țintă este format în special din femei (peste 60%), iar mai bine de jumătate dintre spectatori au între 25 și 34 de ani. Consumul explodează în orele de vârf și în weekend, iar preferința majoritară este pentru episoade de 3-5 minute. Consultanța Meilande arată că 70% dintre utilizatori provin din medii cu venituri mici și medii, fiind în special studenți sau tineri angajați. Modelul de business se bazează pe microplăți: prețurile încep de la 0,08 dolari pe episod, cu abonamente săptămânale sau lunare. Pe platforme precum Douyin (TikTok-ul chinezesc) circulă fragmente gratuite, menite să atragă publicul spre aplicații dedicate, precum ReelShort sau DramaBox. În pofida restricțiilor, micro-telenovelele continuă să cucerească planeta Expansiunea rapidă a atras însă și atenția autorităților. Administrația Națională de Radio și Televiziune a introdus din februarie 2025 reguli stricte, obligând producătorii să obțină licențe înainte de difuzare. Măsurile vin pe fondul criticilor privind calitatea scăzută și conținutul „vulgar” al unor serii. De pildă, în timpul sărbătorilor de 1 mai, peste 2.000 de episoade au fost retrase, iar o microserie despre o femeie care naște 99 de copii – cu 45 milioane de vizualizări – a fost eliminată de pe platforme. În pofida restricțiilor, micro-telenovelele continuă să câștige teren la nivel global. În America Latină, aplicațiile dedicate au înregistrat aproape 100 de milioane de descărcări în primul trimestru din 2025, cu titluri traduse în spaniolă care atrag milioane de vizualizări. Experții cred că formatul are un potențial imens, întrucât, la nivel mondial, rata de penetrare este de doar 5-10%, comparativ cu 60% în China.
Protecția Consumatorilor din Polonia depune plângere împotriva NETFLIX pentru majorarea unilaterală a tarifelor / Amenzi uriașe pentru NETFLIX
Gigantul de streaming Netflix riscă amenzi de 10% din cifra de afaceri, după ce Autoritatea Poloneză pentru Protecția Consumatorilor (UOKiK) l-a acuzat că a majorat tarifele fără să fi obținut acordul explicit al utilizatorilor, potrivit rp.pl. Potrivit UOKiK, în august 2024, Netflix a majorat în mod unilateral tarifele, până la 7 zloți (aproximativ 1,92 dolari). Netflix nu a cerut acordul explicit al utilizatorilor. Ce spune legea poloneză Legea poloneză privind protecția consumatorilor prevede că companiile nu au dreptul să modifice unilateral elementele esențiale ale unui contract, cum sunt prețurile, bunăoară, fără a obține în prealabil acordul expres al abonaților. Potrivit UOKiK, argumentul Netflix a fost lipsa de răspuns a clienților care ar fi fost interpretată drept o acceptare tacită a noilor tarife. În replică, Autoritatea Poloneză pentru Protecția Consumatorilor a spus că doar transmiterea unei notificări și continuarea furnizării serviciilor nu validează modificările aduse contractului. „Prețul serviciului, ca orice prevedere, nu ar trebui modificat unilateral, fără consimțământul explicit și informat al utilizatorului”, a declarat Tomasz Chrostny, președintele UOKiK. Ce spune Netflix De cealaltă parte, reprezentanții Netflix au spus că nimic nu este mai important pentru companie decât confortul și comunicarea transparentă cu utilizatorii, ca elemente esențiale în dinamica lor și că respectarea legislației în vigoare constituie o prioritate absolută. Ei i-au asigurat, totodată, pe reprezentanții UOKiK de deplina lor colaborare pentru soluționarea diferendului. „Confortul și comunicarea transparentă cu consumatorii sunt cruciale pentru noi, iar acționarea în conformitate cu toate legile aplicabile este prioritatea noastră principală”, au specificat aceștia. Ce riscă Netflix Dacă aceste acuzații se dovedesc reale, Netflix riscă o amendă de până la 10% din cifra de afaceri pentru fiecare clauză nerespectată. De asemenea, ar putea fi obligat să restituie sumele încasate în mod abuziv. Oficialii UOKiK examinează, de asemenea, politicle de tarifare a Google, HBO MAX, Sony, Disney +, Apple și Adobe. Informații de context Netflix a anunțat majorarea tarifelor și în România, de la 1 ianuarie 2025 – cu câte un euro pentru abonamentele Basic și Standard și cu doi euro pe lună pentru abonamentul Premium. În Germania, abonamentul cu conținut de reclame costă 4,99 €/lună, abonamentul Standard este 13,99 €/lună, iar abonamentul Premium costă 19,99 €/lună, adică o creștere recentă pentru ultimele două, în timp ce cea cu conținut de reclame rămâne stabilă. În Italia, abonamentele pornesc de la 5,49 € pentru abonamentul Basic cu conținut de reclame. Abonamentul Standard fără reclame costă 12,99 €/lună, în timp ce abonamentul Premium costă 17,99 €/lună pentru streaming 4K pe până la patru dispozitive. În Franța, Netflix oferă trei niveluri începând din august 2025: planul Standard cu reclame costă 7,99 €/lună, Standard fără reclame – 14,99 € / lună, iar planul Premium – 21,99 € / lună. Aceste prețuri au fost majorate în aprilie 2025, În Portugalia, abonamentul Basic este de 7,99 €, cel Standard – 12,99 €, iar cel Premium – de 17,99 €.
Trump anunță premiile Centrului Kennedy: Sylvester Stallone, George Strait și Gloria Gaynor, printre laureați
Rupând tradiția, el va găzdui și spectacolul de la sfârșitul acestui an, care va celebra laureații uneia dintre cele mai înalte distincții artistice din țară. După ce s-a întors în funcție, Trump l-a demis pe președinte și o mare parte din consiliul de administrație al Centrului John F. Kennedy pentru Artele Spectacolului și a preluat rolul de președinte al acestuia, o mișcare criticată de mulți drept interferență politică în arte. El a declarat miercuri că intenționează să renoveze complet centrul, care primește fonduri federale pentru facilitățile sale. Trump a spus că a fost „implicat în proporție de 98%” în selecția laureaților din acest an, adăugând că „am fost foarte implicat”. El a recunoscut și că unii artiști selectați au refuzat premiul, un semn al nemulțumirii legate de conducerea centrului vechi de 54 de ani. Stallone, care a apărut ultima dată în filmul Alarum în această iarnă, este un susținător puternic al lui Trump și l-a lăudat drept „al doilea George Washington”.