Marjane Satrapi, autoarea Persepolis și regizoarea filmului Radioactive, a murit la 56 de ani
Potrivit unui comunicat transmis agenției AFP de familie și prieteni, Satrapi „a murit de tristețe” la puțin peste un an după decesul soțului său, Mattias Ripa, care s-a stins din viață la 8 aprilie 2025. Născută în Iran, Satrapi s-a stabilit în Franța la începutul anilor 1990, după ce părinții au trimis-o în Europa pentru studii, dorind să o protejeze de restricțiile impuse de regimul islamic instaurat după revoluția din 1979. Experiențele trăite în copilărie și adolescență sub conducerea ayatollahului Ruhollah Khomeini au stat la baza romanului grafic Persepolis, una dintre cele mai apreciate opere autobiografice contemporane. Adaptarea cinematografică realizată în 2007 împreună cu regizorul Vincent Paronnaud a câștigat Premiul Juriului la Festivalul de Film de la Cannes. După succesul „Persepolis”, cei doi au colaborat și la filmul de animație Chicken with Plums, inspirat de un alt roman grafic semnat de Satrapi. Regizoarea și-a făcut debutul în filmul artistic live-action cu comedia polițistă Gang of the Jotas, iar ulterior a fost cooptată la Hollywood, unde a regizat comedia fantastică The Voices, cu Ryan Reynolds și Gemma Arterton în distribuție. Un alt proiect important al carierei sale a fost Radioactive, producție dedicată vieții savantei Marie Curie, cu Rosamund Pike în rolul principal. Ultimul său lungmetraj a fost Dear Paris, o producție corală despre destine intersectate în capitala Franței. Pe lângă activitatea artistică, Satrapi a fost o critică vocală a regimului de la Teheran și o susținătoare constantă a drepturilor femeilor din Iran. În timpul protestelor declanșate de mișcarea Woman Life Freedom, ea a organizat manifestații de solidaritate în Franța și a denunțat public represiunea autorităților iraniene. Prin opera sa artistică și activitatea civică, Marjane Satrapi a devenit una dintre cele mai influente voci ale diasporei iraniene și o figură importantă a cinematografiei și literaturii contemporane.
Am vrut să renunț de două ori la Eurovision / Cum a ajuns Dara să aducă Bulgariei prima victorie din istorie
Cântăreața Dara, artista care a adus Bulgariei prima victorie la Eurovision, a dezvăluit că a fost la un pas să renunțe de două ori la competiție, de teamă că participarea îi va afecta grav sănătatea mintală. Într-un interviu acordat BBC Newsbeat, artista în vârstă de 27 de ani a povestit că a avut un atac puternic de anxietate după ce a fost anunțată drept reprezentanta Bulgariei la concursul desfășurat la Viena. S-a gândit serios să renunțe „Am rămas tremurând în pat și am încercat să mă calmez timp de trei ore”, a spus Dara, care a explicat că fusese recent diagnosticată cu ADHD și se temea că presiunea Eurovisionului îi va agrava starea. Vedeta, cunoscută pentru stilul ei excentric și energic, spune că s-a gândit serios să renunțe inclusiv la muzică pentru a-și proteja echilibrul psihic. „Am simțit imediat că am făcut ceva rău, că nu sunt demnă”, a mărturisit ea. Cum a reușit să treacă peste Eurovision este considerat unul dintre cele mai solicitante concursuri muzicale din lume, iar artiștii trebuie să facă față unui program epuizant, unei expuneri uriașe și unei presiuni constante din partea publicului și a presei. Dara spune însă că terapia și strategiile de gestionare a anxietății au ajutat-o să treacă peste această perioadă. Exercițiile de respirație, desenul, meditația și ținerea unui jurnal au făcut parte din rutina care a ajutat-o să rămână concentrată în timpul competiției. Prioritățile ei au rămas aceleași „Nu m-am simțit niciodată mai calmă pe scenă, mai în siguranță”, a spus artista. Participarea Bulgariei a devenit una dintre cele mai memorabile din istoria recentă a Eurovisionului. Dara a câștigat concursul cu un avans record de puncte. La întoarcerea în Sofia, cântăreața a fost întâmpinată de mulțimi de fani, iar televiziunea publică bulgară a confirmat deja că ediția din 2027 va fi organizată în capitala Bulgariei. În ciuda succesului uriaș, Dara spune că prioritățile ei au rămas aceleași. „Vreau să am copii într-o zi. Vreau să fiu sănătoasă și asta este mai important decât succesul în carieră”, a declarat artista. „Ca om, succesul este foarte important pentru mine.”
Pur și simplu dezgustător: Regizorul Martin Scorsese, criticat după ce a declarat că IA e un instrument benefic în cinematografie
Legendarul cineast Martin Scorsese se confruntă cu un val de critici, după ce a declarat că inteligența artificială este benefică în procesul de preproducție al filmelor, potrivit BBC. Scorsese este cel mai recent regizor important care a adoptat inteligența artificială. El a devenit consilier al unei companii de inteligență artificială, declarând că dorește „să împingă limitele creativității pentru a crea experiențe mai profunde și mai bogate pentru public”. Compania a lansat un și un viceoclip cu Scorsese. În filmuleț, regizorul folosește inteligența artificială pentru a crea instantaneu imagini pentru storyboard-uri. Acestea arată cum ar trebui să arate personajele, locațiile și scenele cheie, potrivit sursei. IA îl ajută să comunice „ceea ce vede în minte” Într-un comunicat, el a precizat că a avut întotdeauna dificultăți în a „comunica ceea ce vede în minte distribuției și echipei” în storyboard-uri. „Sunt interesat de intersecția dintre tehnologie și povestire și de a vedea cum aceasta poate împinge limitele creativității pentru a crea experiențe mai profunde și mai bogate pentru public”, a explicat Scorsese. „Trebuie să fim deschiși” la evoluțiile în cinematografie „Nu uitați, cinematografia este un mediu tânăr, are doar în jur de 125 de ani, așa că trebuie să fim deschiși la modul în care poate evolua”, a adăugat regizorul. El a menționat că a folosit tehnologia 3D în filmul „Hugo” și tehnologia de reducere a îmbătrânirii pentru filmul „The Irishman”. De asemenea, a spus că inteligența artificială îl poate ajuta acum să-și transmită ideile „mai clar și mai eficient echipei sale creative”, mai arată sursa citată. „Am testat recent asta într-o scenă. Capacitatea de a vizualiza și de a partaja imediat storyboard-ul a fost eliberatoare din punct de vedere creativ. În timpul procesului de preproducție, timpul costă bani. Acest lucru ne-a permis să ne mișcăm mai rapid fără a sacrifica măiestria sau calitatea”. Critici de la fani și membri ai industriei Declarațiile sale au primit mai multe critici din partea unor fani și membri ai industriei cinematografice. Karla Ortiz, care a lucrat în departamentul artistic la filme precum Avengers: Endgame, Black Panther și Doctor Strange, a spus că „îi aruncă pe toți artiștii de storyboard cu care a lucrat vreodată. Le distruge mijloacele de trai cu modele care probabil sunt antrenate pe baza lucrărilor acelor artiști storyboard”. „A-i folosi moștenirea și puterea pentru așa ceva este pur și simplu dezgustător”, a mai declarat Ortiz. Regizorul de animație Samuel Deats a declarat că „îmi ia literalmente câteva secunde să fac storyboard-ul pentru o scenă. Nu există absolut niciun motiv să avem nevoie de o inteligență artificială. Aceasta este construită pe munca furată a milioane de artiști pentru a-ți face storyboard-ul”, mai menționează sursa. Utilizatorii din online i-au luat apărarea Alții de pe rețelele de socializare l-au apărat pe Scorsese și utilizarea inteligenței artificiale în film. „Utilizarea inteligenței artificiale este, practic, doar un alt efect special, precum CGI. Și, așa cum s-a demonstrat, Scorsese nu este împotriva unor astfel de progrese tehnologice”, a scris un utilizator. Nu e primul regizor care îmbrățișează inteligența artificială Scorsese este departe de a fi primul cineast de renume care este adeptul potențialului inteligenței artificiale. Regretatul actor Val Kilmer a fost înviat de inteligența artificială pentru a apărea într-un film viitor. El a fost de acord să joace înainte de moartea sa, în aprilie 2025. În schimb, Guillermo Del Toro a spus anul trecut că „ar prefera să moară” decât să folosească inteligența artificială, potrivit aceleiași surse.
Cornel Constantin Ilie a preluat oficial conducerea Muzeului Național de Istorie a României. Care sunt prioritățile mandatului
„Astăzi, domnul dr. Cornel Constantin Ilie a preluat oficial mandatul de manager al Muzeului Național de Istorie a României pentru perioada 2026–2031. Contractul de management a fost semnat de către ministrul culturii, Demeter András István, în cursul zilei de ieri”, transmite pe Facebook Ministerul Culturii. Pilonul central al strategiei noului manager pentru următorii cinci ani este proiectul „Noul MNIR”, o inițiativă complexă ce presupune lucrări masive de restaurare, consolidare structurală, modernizare tehnologică și, în final, redeschiderea completă a sediului central al muzeului. „Este cel mai important proiect al instituției, menit să creeze condițiile pentru funcționarea Muzeului Național de Istorie a României ca muzeu modern al secolului XXI”, notează Ministerul. „Istoric și muzeograf cu o experiență îndelungată în domeniul patrimoniului cultural, al cercetării și managementului muzeal, Cornel Constantin Ilie își asumă conducerea uneia dintre cele mai importante instituții muzeale din România într-un moment esențial pentru viitorul acesteia”, se mai arată în informarea instituției.
Există viață după paragină / Cinema Marconi anunță tururi ghidate înainte de montarea noului acoperiș
Asociația ARCEN organizează în 11 și 13 iunie o serie de vizite ghidate în fostul Cinema Marconi din Calea Griviței, înainte de montarea unui acoperiș provizoriu care va proteja clădirea după aproape un deceniu în care sala a rămas expusă ploii și aproape trei decenii de abandon, potrivit unui comunicat al grupului. Vizitele vor avea loc joi, 11 iunie, de la ora 18:30, și sâmbătă, 13 iunie, de la ora 10:00, accesul urmând să fie permis în grupuri mici, cu ghid și echipament de protecție, pe șantierul deschis publicului. Pentru prima oară în treizeci de ani, Marconi nu va mai sta sub cerul liber Potrivit ARCEN, montarea acoperișului provizoriu va începe la 1 iulie și marchează un moment important în salvarea clădirii istorice. „Pentru prima oară după aproape 10 ani de ploaie și trei decenii de abandon, sala va înceta să mai stea sub cerul liber”, se arată în comunicatul organizației. Cinema Marconi, ridicat în 1926 și inaugurat în 1930 după planurile arhitectului Constantin Cananău, este un monument istoric Art Deco de categoria B. Cine Marconi e răspunsul la o criză a sălilor de cinema din Bucrești După închiderea cinematografului, clădirea a fost lăsată în paragină timp de aproape 30 de ani, înainte de a fi preluată pentru restaurare de ARCEN. Președintele ARCEN, Edmond Niculușcă, susține că proiectul urmărește nu doar salvarea unei clădiri istorice, ci și reconstruirea infrastructurii culturale a Capitalei. „O țară care a dat lumii filme mari nu are, în capitala ei, o sală pe măsură. Cinema Marconi e răspunsul la lipsa asta”, spune Niculușcă. Restaurarea va fi făcută cu specialiști francezi Restaurarea, despre care Mediafax a mai scris aici, este realizată de o echipă franco-română coordonată de arhitectul Fabien Drubigny și include specialiști implicați anterior în proiecte precum reconstrucția fleșei de la Notre-Dame de Paris și restaurarea plafoanelor de la Versailles. Bugetul total al proiectului este estimat la 10-12 milioane de euro, iar redeschiderea este programată pentru 2030-2031, la centenarul clădirii. La final, Cinema Marconi va funcționa ca un complex cultural cu trei săli de cinema, centru de arte vizuale, spații pentru expoziții și evenimente, restaurant și cafenea cu librărie.
Cel mai mare festival dedicat industriilor creative: Peste 30 de expoziții și 300 de designeri în București
Festivalul, care se încheie pe 21 iunie, propune un amplu program de expoziții, instalații, tururi ghidate și experiențe care explorează felul în care designul și arta influențează modul în care oamenii locuiesc, lucrează, se deplasează, interacționează și se raportează la spațiul urban. Designul ca motor de dezvoltare Zece clădiri emblematice ale Capitalei găzduiesc peste 30 de expoziții, iar 300 de designeri și artiști își prezintă lucrările în cadrul festivalului. Programul include mai mult de 200 de evenimente dedicate orașului, organizate cu sprijinul a peste 100 de parteneri expoziționali. Prezent la evenimentele dedicate designului, tehnologiei și arhitecturii, în cadrul cărora sunt prezentate proiecte realizate de designeri și studiouri din România, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a explicat că astfel de inițiative contribuie la dezvoltarea orașului, stimulând industriile creative și creând spații de dialog între profesioniști, instituții și public. Mai multe afaceri, mai multe venituri la buget „Un astfel de festival aduce împreună comunitatea de arhitecți în special, pe cei care sunt interesați de dezvoltarea orașului. Se adună industrii creative, se adună proiecte, se face schimb de idei”, a spus Ciucu. Potrivit edilului, dezvoltarea industriilor creative are efecte pozitive și asupra economiei locale. „Cu cât mai mulți oameni sunt angrenați în industria creativă, cu atât mai bine merg afacerile în oraș și cu atât adună primăria mai multe taxe și impozite. Primăriile trebuie să beneficieze cât de mult se poate de competențele care există în orașul lor”, a transmis Ciucu. Cum vede Ciucu Bucureștiul peste un deceniu Întrebat cum ar vrea să arate Bucureștiul peste zece ani, primarul general a vorbit despre un model urban inspirat de marile orașe europene, cu mai mult spațiu pentru pietoni, mobilier urban de calitate și zone publice care încurajează viața comunitară. „Îmi plac orașele așezate, ordonate, curate, cu aer curat, pietonalizate, cum sunt cele europene. Vitrinele, mobilierul urban, restaurantele în aer liber fac orașele să se prezinte ca o sufragerie în care noi cu toții ieșim să luăm masa împreună și să fim o comunitate. Așa mi-ar plăcea să fie”, a afirmat acesta. Idei pentru viitorul Capitalei Bucharest Design Festival se desfășoară în mai multe spații culturale și clădiri reprezentative din București, printre care Piața Amzei, Calea Griviței, Palatul Brezoianu, ARCUB, clădirea Cina, Galeria Mincu și Muzeul Național Cotroceni. Printre evenimentele care mai pot fi vizitate până la încheierea festivalului se numără expoziții dedicate identității vizuale a României, proiecte ale tinerilor creatori și expoziții internaționale de design. Programul include, de asemenea, instalații, intervenții urbane și evenimente organizate în mai multe zone ale Capitalei, care pun în discuție viitorul Bucureștiului, patrimoniul construit și utilizarea spațiului public. În majoritatea locațiilor, accesul este gratuit pe bază de înregistrare online și QR code.
Cititul dăunează grav sănătății / Neurologii spun de ce
Cititul întins în pat, un obicei considerat relaxant de multe persoane, poate provoca în timp probleme la nivelul gâtului, umerilor și ochilor, avertizează neurologul și osteopatul rus Vladimir Belash. Medicul a declarat pentru publicația rusă Gazeta.Ru că poziția culcată nu este corectă „fiziologic” pentru lectură, chiar dacă mulți oameni o percep ca fiind confortabilă. „Atât poziția culcat pe spate, cât și cea pe burtă pun presiune pe gât, pe mușchii joncțiunii cervicotoracice și pe centura scapulară”, a explicat Belash. Cititul e periculos pentru circulația sângelui Potrivit acestuia, menținerea unei astfel de poziții pentru perioade lungi poate duce la tensiune musculară, dureri cervicale și disconfort la nivelul umerilor. Neurologul avertizează și asupra posibilelor efecte asupra circulației sângelui. „Statul întins poate împiedica fluxul sanguin arterial și venos, iar acest lucru poate avea impact asupra stării generale de bine și a funcționării sistemului nervos”, a spus specialistul. Distanța incorectă se adaugă la disconfortul creat de poziție Problemele nu se opresc însă la durerile de gât. Vladimir Belash susține că lectura în pat poate suprasolicita și ochii, mai ales din cauza distanței incorecte față de carte și a iluminării slabe. „Cartea poate fi prea aproape sau prea departe, ceea ce provoacă oboseală oculară. Uneori un ochi este solicitat mai mult decât celălalt, pentru că textul este privit dintr-un unghi”, a explicat neurologul. La asta se adaugă și oboseala oculară Mai multe surse medicale confirmă că postura incorectă și iluminarea deficitară pot contribui la oboseala oculară, vedere încețoșată și dureri de cap asociate cititului. Specialiștii în oftalmologie atrag atenția că perioadele lungi de concentrare vizuală, fără pauze și în poziții incomode, pot accentua simptome precum tensiunea oculară sau migrenele. Cea mai bună poziție pentru citit Potrivit medicului, cea mai bună poziție pentru lectură este cea așezată, cu spatele sprijinit și cartea ținută la o distanță confortabilă de ochi. „Poziția optimă este să stai așezat, ușor rezemat de spătarul unui scaun sau fotoliu și să ții cartea în fața ta”, a precizat Belash. Neurologul recomandă și folosirea unei mese sau a unui suport pentru cărți, astfel încât gâtul și ochii să fie cât mai puțin solicitați. Medicii recomandă, de asemenea, pauze regulate în timpul lecturii și o lumină suficient de puternică pentru a reduce oboseala oculară și tensiunea musculară.
Evaluarea managementului Teatrului Național de Operetă ar putea ajunge în instanță
Potrivit unor surse din Ministerul Culturii, managerul Radu Petrovici a formulat o contestație împotriva evaluării, vizând legalitatea procedurii de evaluare și nu oportunitatea notei acordate. Comisia ar fi fost modificată în timpul evaluării Una dintre principalele critici aduse de către managerul TNOMID privește faptul că un membru al comisiei de evaluare s-a retras după începerea procedurii, iar componența comisiei a fost modificată în timpul desfășurării evaluării. Aceleași surse susțin că procedura ar fi continuat fără reluarea etapelor deja parcurse, aspect care ar trebui reanalizat din perspectiva regulamentului aplicabil. Mediafax a aflat faptul că înaintea evaluării au fost formulate solicitări privind verificarea imparțialității unor membri ai comisiei. Potrivit documentelor aflate în analiză, se invocă existența unor poziționări publice anterioare și a unor relații instituționale care ar fi trebuit discutate înainte de constituirea comisiei. Un alt aspect semnalat privește raportul Corpului de Control al Ministerului Culturii. Conform surselor din interiorul Ministerului, documentul nu ar fi fost comunicat integral persoanelor vizate înainte ca informații și concluzii din conținutul acestuia să apară în spațiul public și în presă. Acest element ar putea deveni relevant atât în procedurile administrative, cât și în eventualele litigii ulterioare. Tribunalul București a respins definitiv plângerea Ministerului într-un dosar conex În paralel, într-un dosar distinct, Tribunalul București a respins definitiv plângerea formulată de Ministerul Culturii împotriva soluției de clasare dispuse anterior de DNA într-o cauză privind activitatea instituției. Potrivit surselor consultate, această hotărâre este invocată ca aspect de context în analiza modului în care au fost gestionate verificările administrative și judiciare din ultimii ani. În cazul în care Ministerul Culturii va respinge contestația, surse juridice susțin că speța ar putea ajunge în instanță. Miza litigiului nu ar fi doar nota acordată managerului evaluat, ci și verificarea legalității întregii proceduri de evaluare și a respectării garanțiilor de imparțialitate și transparență prevăzute de legislația în vigoare.
Quentin Tarantino, despre Hollywood: o fabrică de cârnați fără gust cu interpreți distribuiți greșit
Quentin Tarantino a lansat un nou atac la adresa Hollywood-ului din perioada post-Covid, descriind industria cinematografică drept o „fabrică de cârnați fără gust”, plină de „interpreți distribuiți greșit”, „lingușire din partea publicului” și „pur și simplu prostii”, scrie The Independent. Într-un articol pentru revista Sight and Sound, regizorul Pulp Fiction a spus că i-a devenit „aproape imposibil” să vizioneze filme noi fără să simtă nevoia să „critice cu exasperare”. „Defectele, neverosimilitatea, lingușirea din partea publicului, interpreții distribuiți greșit sau pur și simplu prostii torpilează de obicei fiecare film nou care iese din fabrica de cârnați fără gust care se numea Hollywood”, a scris regizorul. Filmele din ultimii șase ani fac ca anii ’80 să pară anii ’30, mai spune Tarantino „În zilele noastre, întregul concept despre ce este un film este mai înclinat să-mi inspire dispreț decât generozitate. Ceea ce este corect, pentru că, prin comparație, filmele din ultimii șase ani fac ca anii ’80 să pară anii ’30”, mai spune Tarantino. Și continuă: „Dar nimic care să mă captiveze cu adevărat și să mă cucerească în tărâmul magic al plăcerii pe care îl vizitam regulat și care era motivul pentru care iubeam filmele mai mult decât orice altă formă de artă”. Apoi vine cu concluzia: „În zilele noastre aș prefera să citesc o carte”. Totuși, Tarantino are și cuvinte de laudă În ciuda criticilor sale, Tarantino a spus că i-a plăcut adaptarea din 2021 a filmului „West Side Story” de Steven Spielberg și capitolele 1 și 2 ale filmului „Horizon: An American Saga” de Kevin Costner, ambele lansate în 2024. De asemenea, el a lăudat filmul „The Rip”, un thriller polițist de la Netflix, regizat de Joe Carnahan, cu Matt Damon și Ben Affleck în rolurile principale. „A apărut un nou film plin de suspans care m-a captivat și m-a ținut în brațe pe toată durata sa”, a scris Tarantino despre film. „Filmul este un thriller polițist captivant, cu o premisă inovatoare, care reușește să ofere rezultate în moduri cu adevărat inteligente”. „The Rip” îi are în rolurile principale pe Damon și Affleck în rolul membrilor unei unități de poliție din Miami, a căror încredere începe să se destrame după ce ofițerii descoperă milioane de dolari ascunși într-o ascunzătoare abandonată.
La Mița Biciclista prezintă o expoziție cu pictură românească strânsă în trei decenii
La Mița Biciclista – Stabiliment Creativ găzduiește expoziția „Colecționarii / Numai Pictura”, care prezintă colecția privată de pictură românească postrevoluționară a lui Daniel Ștefănică. Proiectul este coordonat curatorial de Erwin Kessler, iar designul arhitectural este semnat de Attila Kim. O selecție de lucrări din ultimele trei decenii Printre artiștii ale căror lucrări sunt incluse în expoziție se numără Nicolae Comănescu, Gili Mocanu, Dumitru Gorzo, Ecaterina Vrana, Roman Tolici, Florin Tudor, Bogdan Vlăduță, Ștefan Ungureanu, George Anghelescu, Ioana-Carolina Ursa, Ciprian Paleologu, Codruța Cernea, Angela Bontaș, Tara von Neudorf, Simona Vilău, Adrian Preda, Suzana Dan, Anca Mureșan, Florin Ciulache, Alina Pențac și Cristian Todor. Organizatorii spun că selecția oferă o panoramă a evoluției picturii românești de după 1989 și propune o alternativă la colecțiile instituționale clasice, prin prezentarea unei colecții private de artă contemporană. Expoziția poate fi vizitată la La Mița Biciclista, în Piața Amzei, până la 31 iulie 2026. Programul de vizitare este joi și vineri, între orele 18:00 și 22:00, iar sâmbătă și duminică, între orele 12:00 și 22:00.