Un altfel de balet la Opera Națională București: Tango. Radio & Juliet

Într-o singură seară – vineri, începând cu ora 18.30 – două universuri coregrafice distincte se întâlnesc: tangoul reinventat și o reinterpretare modernă a poveștii lui Romeo și Julieta, pe muzica trupei Radiohead. „Tango”, dincolo de clișee Creat în 1998 la Teatrul Național din Maribor, „Tango” reconstruiește acest dans celebru dincolo de imaginea îmbrățișărilor pasionale. Sub semnătura lui Edward Clug, spectacolul devine o experiență care nu mângâie, ci zguduie. Pe muzica lui Astor Piazzolla și Goran Bregović, dar și a altor compozitori care aduc împreună melancolia și pulsația urbană, coregrafia construiește un limbaj corporal tăios, precis, lipsit de ornament inutil. Tangoul devine un dialog tensionat între trupuri și un joc de putere între masculin și feminin, între seducție și vulnerabilitate. Distribuția reunește soliști și membri ai ansamblului Operei Naționale București, printre care Gabriela Durleci, Horia Bucur, Corina Lupescu, Egoitz Segura, Diana Gal și Răzvan Cacoveanu, alături de tineri artiști aflați la debut. „Radio & Juliet”, o iubire lucidă „Radio & Juliet”, montat pentru prima dată în 2005, rescrie povestea lui Romeo și Julieta într-o estetică minimalistă, pe fundalul sonor al trupei Radiohead. Nu este o iubire romantică în sens clasic, ci una fragmentată, aproape cinematografică. Julieta, interpretată în această reprezentație de Maria Gogonea, balerină a Operei Naționale București, aflată la debut în acest rol, nu mai este doar victima destinului, ci un personaj lucid, care privește iubirea din perspectiva deziluziei și a singurătății. În jurul ei, un univers masculin tensionat amplifică ideea de conflict interior și fragilitate emoțională. Echipa din spatele scenei Regia, coregrafia, designul de lumini și colajul muzical poartă semnătura lui Edward Clug, unul dintre cei mai apreciați coregrafi europeni ai momentului. Decorul este realizat de Marko Japelj, scenograf cunoscut pentru construcțiile sale vizuale minimaliste și expresive, care amplifică tensiunea dramatică a scenei. Costumele sunt create de Leo Kulas, designer care mizează pe linii simple și forță simbolică, iar componenta video este semnată de Janja Glogovac și Antonel Oprescu, a căror intervenție vizuală adaugă profunzime și un strat cinematografic spectacolului. Dincolo de balet „Tango. Radio & Juliet” nu promite doar un spectacol de balet, ci o experiență coregrafică intensă, în care pasiunea, iubirea, trădarea și frica de singurătate sunt expuse fără filtre. Pentru publicul care caută dans contemporan, energie scenică și reinterpretări curajoase, seara de 27 februarie devine o întâlnire cu un alt tip de emoție la Opera Națională București.
Înscrierea în clasa pregătitoare pentru 2026-2027: Calendarul oficial a fost aprobat. Care sunt etapele pentru părinți

Ministerul Educației a stabilit joi calendarul pentru înscrierea copiilor în clasa pregătitoare în anul școlar 2026-2027. Părinții vor putea depune cererile în prima etapă între 31 martie și 6 mai, fie direct la școala aleasă, fie prin intermediul platformei online. Rezultatele acestei etape vor apărea pe data de 21 mai, când unitățile de învățământ vor publica și numărul locurilor rămase disponibile. Înainte de începerea înscrierilor, fiecare școală va anunța circumscripția și numărul de clase pregătitoare. Informațiile vor fi făcute publice pe data de 12 martie, prin canalele proprii ale unităților de învățământ. În perioada 31 martie – 6 mai, părinții vor completa cererile tip și vor valida datele introduse în aplicația informatică. Documentele pot fi depuse fizic la secretariatele școlilor sau trimise online. După încheierea depunerii cererilor, autoritățile vor analiza solicitările. Între 6 și 11 mai, elevii vor fi repartizați la școala de circumscripție. Ulterior, între 13 și 20 mai, școlile vor analiza cererile depuse pentru alte unități de învățământ, în limita locurilor disponibile. Pe 21 mai, inspectoratele școlare și unitățile de învățământ vor publica listele copiilor admiși după prima etapă. În aceeași zi, vor fi repartizați și copiii care au solicitat înscrierea la o altă școală, dar nu au obținut loc și au optat pentru revenirea la școala de circumscripție. A doua etapă de înscriere va începe pe 22 mai, când autoritățile vor anunța procedura de repartizare pentru locurile rămase libere. Părinții vor depune cereri între 25 și 29 mai la școala aflată pe prima poziție dintre opțiunile exprimate. Unitățile de învățământ vor valida cererile între 2 și 8 iunie. Între 9 și 15 iunie vor avea loc repartizările finale, iar pe 16 iunie vor fi publicate listele copiilor înscriși în clasa pregătitoare. Situațiile speciale și cererile copiilor care nu au fost înscriși până atunci vor fi rezolvate de școli și inspectoratele școlare între 1 și 4 septembrie. Ministerul Educației precizează că înscrierea este obligatorie pentru copiii care împlinesc 6 ani până la data de 31 august 2026, inclusiv. Copiii care vor împlini 6 ani între 1 septembrie și 31 decembrie 2026 pot începe școala doar dacă obțin o recomandare care confirmă nivelul de dezvoltare necesar. Dacă acești copii merg la grădiniță, documentul va fi emis de unitatea preșcolară la cererea părinților. Pentru copiii care nu au frecventat grădinița sau au revenit din străinătate, recomandarea va fi eliberată de centrele specializate de evaluare educațională. Solicitările pentru evaluare și eliberarea recomandărilor vor avea loc între 16 și 30 martie. Părinții copiilor care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie și nu doresc înscrierea în clasa pregătitoare vor primi consiliere pentru înscrierea la grădiniță, în grupa mare. Forma finală a calendarului a fost stabilită după analiza propunerilor primite în consultare publică și după ședința Comisiei de Dialog Social organizată la nivelul ministerului.
Wu-Tang Clan: Cofondatorul Oliver Power Grant a murit la 52 de ani

Născut în Jamaica în 1973 și crescut în cartierul Staten Island din New York, Oliver Grant și-a petrecut copilăria în Park Hill Projects. Acolo, a legat prietenii cu tinerii care aveau să devină viitorii membri ai trupei, printre care RZA, Ghostface Killah, Method Man, Raekwon și GZA. Porecla sa, „Power”, i-a fost atribuită în timpul unei partide de șah, un joc care ulterior a devenit un element distinctiv al identității artistice a grupului, mai scrie Euronews. Deși nu a urcat pe scenă ca interpret, Grant a exercitat o influență profundă, fiind crucial în finanțarea și dezvoltarea inițială a proiectului Wu-Tang Clan. A ocupat rolul de producător executiv pentru primele lor înregistrări, inclusiv pentru albumul de debut din 1993, Enter the Wu-Tang (36 Chambers). Acest material discografic este larg recunoscut drept una dintre cele mai impactante creații din istoria hip-hopului. Din studio până la moda urbană Pe lângă contribuțiile sale muzicale, Grant a jucat un rol definitoriu în extinderea brandului Wu-Tang în industria modei. El a fost un pilon în lansarea Wu Wear în 1995, una dintre primele linii vestimentare de succes asociate unui grup hip-hop. Ulterior, brandul a fost reinventat sub numele Wu-Tang Brand, consolidând amprenta culturală a colectivului și dincolo de muzică. De asemenea, Grant a avut apariții în producții cinematografice și de televiziune, contribuind la extinderea universului Wu-Tang în diverse zone ale divertismentului. Omagii emoționante din partea membrilor trupei Membrii Wu-Tang Clan au transmis mesaje pline de emoție în urma veștii despre decesul lui Oliver Grant. Method Man a scris: „Paradise my brother safe travels! I am not OK.” Și GZA a subliniat importanța sa, declarând: „Nu am fi reușit fără el. Wu nu ar fi prins viață fără Power. Pierderea lui este un abis pentru noi toți.” Raekwon a transmis un mesaj evocator: „POWER we been everywhere… now you everywhere!” În același timp, Ghostface Killah a postat simboluri ale inimii frânte alături de logo-ul „Power”. Un moment cu semnificație pentru Wu-Tang Clan Dispariția lui Oliver Grant survine într-un moment simbolic pentru Wu-Tang Clan, la scurt timp după ce grupul a fost nominalizat pentru includerea în Rock & Roll Hall of Fame în 2026. Această nominalizare reprezintă o recunoaștere a influenței sale monumentale asupra muzicii și culturii hip-hop. Chiar dacă a preferat să rămână departe de lumina reflectoarelor, Oliver „Power” Grant va fi amintit ca unul dintre artizanii esențiali din spatele fenomenului Wu-Tang. Contribuția sa a fost decisivă în transformarea unui grup modest din Staten Island într-o legendă globală a genului hip-hop.
Regizorul coreean Park Chan-wook va prezida juriul Festivalului de Film de la Cannes

Chan-wook este primul coreean care prezidează juriul care va acorda prestigiosul Palme d’Or. El este un obișnuit al Cannes-ului de când „Old Boy” a câștigat Marele Premiu, sau premiul al doilea, în 2004. A câștigat premiul juriului în 2009 pentru „Thirst” și premiul pentru cel mai bun regizor în 2022 pentru „Decision to Leave”, potrivit AP. „Inventivitatea, măiestria vizuală și înclinația lui Park Chan-wook de a surprinde multiplele impulsuri ale femeilor și bărbaților cu destine stranii au oferit cinematografiei contemporane momente cu adevărat memorabile”, au declarat președintele festivalului, Iris Knobloch, și regizorul Thierry Frémaux într-o declarație comună. „Suntem încântați să celebrăm imensul său talent și, într-un sens mai larg, cinematografia unei țări profund angajate în chestionarea timpului nostru.” Chan-wook o urmează pe Juliette Binoche în funcția de președinte al juriului la Cannes, unde „It Was Just an Accident” al lui Jafar Panahi a câștigat Palme d’Or în 2025. Companioanul lui Chan-wook, Bong Joon Ho, a câștigat Palme d’Or în 2019 pentru „Parazit”. Cel mai recent film al lui Chan-wook, „No Other Choice”, o satiră sumbră despre un familist șomer care decide să elimine concurența pentru un nou loc de muncă, a fost selectat de Coreea pentru premiile Oscar, dar nu a reușit să fie nominalizat. Associated Press l-a numit unul dintre cele mai bune filme ale anului 2025 . Festivalul de Film de la Cannes se desfășoară între 12 și 23 mai.
O nouă perspectivă asupra scrierii: Simboluri din Epoca de Piatră, vechi de 40.000 de ani

Simboluri gravate pe artefacte din Epoca de Piatră, vechi de peste 40.000 de ani, ar putea reprezenta un precursor al scrierii, potrivit unor cercetări recente. Studiul sugerează că oamenii moderni timpurii aveau capacitatea cognitivă de a codifica informații complexe cu mult înainte de apariția sistemelor de scriere cunoscute, scrie CNN. Cercetătorii au analizat 260 de artefacte descoperite în Alpii Șvabi, în sud-vestul Germaniei. Obiectele, realizate din fildeș, os și corn, datează din perioada 34.000-45.000 de ani în urmă. Rezultatele au fost publicate în revista PNAS. Analiza computerizată dezvăluie tipare structurate Folosind metode asistate de calculator, oamenii de știință au examinat aproximativ 3.000 de semne geometrice. Printre acestea se numără cruci, puncte, crestături și linii dispuse în secvențe repetitive. Analiza a arătat că marcajele prezintă un nivel de complexitate structurală similar cu proto-cuneiformă. Proto-cuneiforma a apărut în Mesopotamia acum aproximativ 5.300 de ani și a evoluat ulterior în scrierea cuneiformă, considerată primul sistem de scriere cunoscut. Cercetătorii au declarat că asemănarea a fost neașteptată. Gradul de complexitate al unor figurine este comparabil cu cel al sistemelor timpurii de proto-scriere, în ciuda diferenței uriașe de timp. Simboluri gravate pe animale și unelte Multe dintre gravuri apar pe figurine reprezentând animale precum mamuți, lei, urși și cai. Unele obiecte ilustrează hibrizi om-leu, sugerând o semnificație simbolică sau ritualică. Interesant este că anumite simboluri urmează tipare constante. Crucile apar pe figurine de animale și pe unelte, dar nu sunt întâlnite pe figurine umane. Cercetătorii sugerează că acest lucru ar putea reflecta convenții culturale sau tabuuri. Deși marcajele par intenționate, semnificația lor exactă rămâne necunoscută. Unele teorii anterioare au propus că ar putea reprezenta numărători legate de vânătoare, calendare lunare sau semne ritualice. Specialiștii subliniază că aceste simboluri nu reprezintă scriere în sensul modern. Totuși, ele demonstrează că oamenii timpurii aveau capacitatea mentală de a codifica informații vizual. Experți care nu au fost implicați în studiu sunt de acord că simbolurile nu par a fi simple elemente decorative. Tiparele repetitive sugerează transmiterea unei informații structurate. Cercetarea pune sub semnul întrebării ideea că scrierea a apărut brusc în Mesopotamia antică. În schimb, indică o istorie mult mai profundă a comunicării simbolice. Descoperiri viitoare ar putea ajuta la clarificarea semnificației acestor simboluri. Deocamdată, rezultatele evidențiază nivelul avansat al oamenilor moderni timpurii din Europa. Studiul adaugă noi dovezi că societățile din Epoca de Piatră erau cultural avansate. Mai degrabă decât „oameni ai peșterilor”, acești strămoși ar fi avut abilități cognitive surprinzător de apropiate de ale noastre.
Un mister geologic dezvăluit: Urmele unui impact de acum 6,3 milioane de ani, descoperite în Brazilia

Cercetători din Brazilia au identificat dovezi ale unui impact extraterestru necunoscut până acum, produs în urmă cu 6,3 milioane de ani. Descoperirea se bazează pe sute de fragmente sticloase, cunoscute sub numele de tectite, împăștiate în mai multe state braziliene, scrie SciTechDaily. Noile specimene, denumite „geraisite”, au fost găsite inițial în statul Minas Gerais. Ulterior, cercetătorii au cartografiat răspândirea lor pe o distanță de peste 900 de kilometri, marcând astfel primul câmp confirmat de tectite din Brazilia. O completare a câmpurilor globale de tectite Înaintea acestei descoperiri, la nivel mondial erau cunoscute doar cinci mari câmpuri de tectite. Acestea se aflau în Australasia, Europa Centrală, Coasta de Fildeș, America de Nord și Belize. Câmpul brazilian se alătură acum acestui grup restrâns. Până în prezent, cercetătorii au colectat peste 600 de specimene, cu greutăți variind de la mai puțin de un gram până la peste 85 de grame. Fragmentele prezintă forme aerodinamice formate în timpul deplasării la viteză mare prin atmosferă. Printre acestea se numără forme sferice, în formă de picătură, discoidale sau chiar răsucite. Indicii chimice confirmă originea impactului Testele de laborator au arătat că geraisitele sunt bogate în siliciu, cu concentrații de peste 70%. Oamenii de știință au identificat și un conținut foarte scăzut de apă, o caracteristică esențială care diferențiază tectitele de sticla vulcanică. Prezența în cantități infime a unor elemente precum cromul și nichelul întărește ipoteza unei origini extraterestre. Urme rare de lechatelierit, o formă sticloasă de dioxid de siliciu creată la temperaturi foarte ridicate, indică o încălzire extremă în timpul formării. Datarea izotopică cu argon a stabilit vârsta impactului la aproximativ 6,3 milioane de ani, la sfârșitul Miocenului, prima epocă geologică a perioadei Neogene. Craterul încă nu a fost identificat Deși impactul a fost confirmat, craterul asociat nu a fost încă descoperit. Acest lucru nu este neobișnuit, deoarece mai multe câmpuri de tectite cunoscute nu au un crater identificat. Semnăturile geochimice sugerează că materialul topit provine din scoarța continentală antică a cratogenului São Francisco, una dintre cele mai vechi regiuni geologice din America de Sud. Viitoare studii geofizice ar putea identifica structuri circulare îngropate sau erodate. Implicații pentru știința planetară Cercetătorii consideră că impactul a fost semnificativ, deși mai mic decât cel asociat câmpului din Australasia. Dispersia largă a materialului indică o coliziune puternică. Echipa dezvoltă modele pentru a estima energia, viteza și unghiul de intrare al obiectului cosmic. Descoperirea extinde registrul încă limitat al impacturilor majore din America de Sud. Oamenii de știință subliniază importanța diferențierii între dovezi științifice și speculații privind impacturile cosmice. În prezent, astfel de coliziuni sunt rare comparativ cu perioada formării timpurii a Sistemului Solar. Studiul deschide un nou capitol în istoria geologică a Braziliei și contribuie la înțelegerea impacturilor care au modelat Pământul.
Salvați această țară: Robert De Niro, discurs vehement împotriva lui Trump

Actorul Robert De Niro, recunoscut pentru poziția sa critică constantă față de liderul de la Casa Albă, a participat la un program televizat în timp ce Trump prezenta alocuțiunea sa anuală despre situația țării, arată Euronews. „Nu va renunța la putere. Trebuie să-l facem să plece”, a afirmat starul în vârstă de 82 de ani. „Face glume despre preluarea controlului asupra procesului electoral. Dar nu este o glumă. Am asistat deja la prea multe lucruri grave.” Când a fost chestionat dacă președintele va părăsi Casa Albă la expirarea mandatului constituțional, De Niro a răspuns: „Nu există nicio posibilitate. Să nu ne facem iluzii. Responsabilitatea ne revine nouă să îndepărtăm această persoană de la conducere.” Robert De Niro: Trebuie să salvăm națiunea Într-o manieră vizibil emoționată, actorul a adăugat: „Este vorba despre țara noastră, pe care Trump o degradează. Motivele nu sunt clare, dar comportamentul său este toxic și incorect. Trebuie să salvăm această națiune.” Cu emoție vizibilă în glas, celebrul artist a subliniat necesitatea opoziției: „Populația trebuie să reziste constant. Nu există soluții simple. Suntem într-o perioadă în care trebuie să facem față unor încercări severe pentru a ne asigura viitorul.” Discursul președintelui privind situația națională s-a desfășurat într-un context tensionat. Acesta este marcat și de scăderea indicelui său de popularitate în rândul opiniei publice, în perspectiva scrutinului electoral parțial programat pentru 2026. Potrivit unui studiu de opinie realizat de Reuters/Ipsos și menționat în media, 61% dintre cetățenii americani apreciază că Trump „manifestă un comportament tot mai imprevizibil pe măsură ce îmbătrânește”. Concomitent, o cercetare derulată de Washington Post/ABC News/Ipsos relevă că doar 39% dintre participanții la studiu agreează maniera în care șeful executivului își îndeplinește atribuțiile. Administrația prezidențială a contestat aceste date statistice, etichetându-le drept „informații inexacte și lamentabile”. În precedentele intervenții publice, De Niro l-a caracterizat pe Trump drept „sadic” și „bufon”, în vreme ce mandatarul american a replicat acuzându-l de „sindromul tulburării obsesive față de Trump”.
România, chemată să-și recunoască trecutul: 500 de ani de sclavie a rromilor trebuie recunoscuți oficial drept crimă împotriva umanității

Textul documentului este construit în jurul ideii că sclavia rromilor, care s-a întins pe mai bine de 500 de ani, nu a fost nici până acum recunoscută ca fenomen social de masă, ca o crimă împotriva umanității și că efectele acestuia se resimt chiar și în zilele noastre. Proclamația e asumată de unele dintre cele mai importante roganizații rrome din România și din Europa, precum și de numeroși cercetători, artiști și reprezentanți ai societății civile. Susținut de organizații rrome de anvergură Documentul proclamă politici reparatorii pe termen lung, digitalizarea arhivelor privind sclavia rromilor și Crearea Observatorului Național al rasismului antirom, crearea unei Comisii Naționale de Adevăr privind sclavia romilor, înființarea unui Institut Național pentru Studierea Sclaviei Romilor, printre altele. Proclamația este susținută de organizații rome majore – printre care Amare Rromentza, Partida Romilor Pro Europa, ERGO Network, La Voix des Rroms, Fundación Secretariado Gitano, Romano Centro – precum in jur de 400 de semnatari din România și din diaspora, romi și neromi. Ce-și propune documentul Printre inițiatori și semnatari se numără cercetători și personalități recunoscute la nivel internațional, între care Dr. Petre Petcut (inițiatorul principal) Dr. Delia Grigore, Dr. Margareta Matache, Dr. Iulius Rostaș, Dr. Ian Hancock, alături de numeroși reprezentanți ai mediului academic, cultural și civic. Vorbim de o inițiativă care își propune să reconcilieze statul român cu minoritatea rromă, să-i recunoască trecutul de cinci secole de sclavie și construirea unor politici publice bazate pe memorie, demnitate și egalitate. Proclamația rromilor la 170 de ani de la abolirea sclaviei (1856 – 2026) „La 170 de ani de la Abolirea sclaviei romilor în Țările Române, după cinci secole de exploatare cruntă a romilor și de excludere a acestora din statutul de ființă umană, pentru reconcilierea istorică dintre Statul Român și minoritatea națională a romilor, pentru susținerea unui climat de armonie și respect reciproc și pentru implementarea deplină a drepturilor care decurg din statutul de minoritate națională al romilor din România, solicităm următoarele: Recunoașterea oficială a sclaviei romilor drept crimă împotriva umanității: Statul Român recunoaște responsabilitatea istorică, caracterul sistemic al sclaviei și efectele sale intergeneraționale. Emiterea unei declarații solemne a Parlamentului României: asumare oficială și angajament pentru politici reparatorii pe termen lung. Înființarea Comisiei Naționale de Adevăr privind Sclavia Rromilor: investigații, raport final și recomandări oficiale. Digitalizarea arhivelor privind sclavia romilor: acces public gratuit la Documenta Romaniae Historica, la arhivele boierești, mănăstirești, cadastrale și judiciare”, se arată în document. Proclamația semnalează necesitatea construirii unui Memorial Național al Sclaviei Rromilor, cu muzeu și spațiu de reflecție publică deicat memoriei victimelor sclaviei, precum și: Marcarea locurilor istorice unde romii au fost ținuți în sclavie: instalarea de plăci memoriale și coduri QR cu informații documentate. Crearea Fondului National de Reparații și Dezvoltare pentru Comunitățile Rome: finanțare pentru educație, locuire, sănătate, infrastructură și antreprenoriat, cu o componentă specială dedicată fetelor si femeilor rome. Înființarea Institutului Național pentru Studierea Sclaviei Romilor: cercetare, arhivare, publicare și formare profesională. Înființarea Teatrului Național Rom: recuperare și reprezentare culturală romă. Înființarea Muzeului Național de Istorie și Cultură a Romilor: colecții permanente, arhive digitale, programe culturale. Introducerea istoriei sclaviei romilor în curricula școlară obligatorie: manuale dedicate, programe de formare pentru profesori. Burse universitare pentru studenti romi ca măsură afirmativă reparatorie. Campanii și producții media împotriva rasismului antirom: documentare, spoturi publice, dezbateri publice. Formare inițială și continuă obligatorie pentru studenții și angajații din domeniile sănătate, educație, administrație, poliție și justiție: module despre sclavie și rasism. Crearea Observatorului Național al rasismului antirom: raport anual, statistici verificate și avertizări timpurii. Restituirea patrimoniului cultural și istoric rom: obiecte de artă, artefacte istorice, arhive, documente privind romii. Program diplomatic european și internațional (Uniunea Europeană, Consiliul Europei, UNESCO și alte agenții ONU) pentru recunoașterea istorică a sclaviei romilor”, arată documentul.
Au fost anunțate nominalizările pentru cea de-a 34-a ediție a Galei Premiilor UNITER. Victor Rebengiuc, omagiat pentru cariera sa strălucită și longevivă

Potrivit UNITER, pe baza propunerilor primite din partea teatrelor și a propunerilor membrilor Senatului UNITER, în ședința din 23 februarie 2026 au fost decise premiile speciale și cele pentru întreaga activitate: Premiul de Excelență „Ion Caramitru”: Teatrul ACT – primul teatru independent din România, „reper al valorii și demnității în cultura română de peste 25 de ani”. Premiul pentru întreaga activitate (actriță): Catrinel Dumitrescu. Premiul pentru întreaga activitate (actor): Marius Bodochi. Premiul pentru întreaga activitate (regie): Tompa Gábor. Premiul pentru întreaga activitate (scenografie): Marie-Jeanne Lecca. Premiul pentru întreaga activitate (critică și istorie teatrală): Marina Constantinescu. Victor Rebengiuc: omagiul UNITER pentru „cariera sa strălucită și longevivă”. Premii speciale ȘI Festival – Festivalul de Teatru și Film, ediția a V-a, realizat de Asociația Șerban Ionescu – pentru construirea unui spațiu de creație și identitate culturală în localitatea 2 Mai Teatrul de Artă București – pentru rezistență și vocație în cultura independentă – 15 ani în 2025 Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova – la împlinirea a 175 de ani de slujire a culturii românești Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași – 185 de ani de istorie – tradiție și continuitate Nominalizările pentru Premiile Galei UNITER 2026 Pentru a XXXIV-a ediție a Galei Premiilor UNITER, juriul de nominalizări a fost alcătuit din criticii de teatru Oana Borș, Mihai Brezeanu și Iulia Popovici. Spectacolele care au intrat în atenţia juriului sunt cele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025. Cel mai bun debut Maria Elena Morar pentru rolurile din spectacolul „Lalele, păsări și beton”, scenariul Leta Popescu și Diana Mihalașcu, după texte de Ovidiu Cioclov, Doina Gecse-Borgovan, Katia Nanu, Maria Orban, Oana Paler, Laura Stanciu, Livia Stoica, Dana Voicu, regia Leta Popescu, scenografia Bogdan Spătaru, Reactor de creație și experiment, Cluj-Napoca Larisa Popa pentru regia spectacolului „Acest loc blestemat” de Anamaria Feraru și Ruxandra Simion, scenografia Ilinca Gavriliță, Centrul de Teatru Educațional Replika, București Ada-Maria Zaharia pentru scenografia spectacolului „Noi, lupii” de Joel Horwood, regia Horia Suru, Teatrul „Jean Bart”, Tulcea Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic 1984 de George Orwell, adaptarea și regia Alexandru Unguru, Voxa Fereastra care n-avea somn de Selma Dragoș, adaptarea radiofonică și regia Mihnea Chelaru, Societatea Română de Radiodifuziune heteroSălăjan, dramaturgia Răzvan Omotă, regia Robert Kocsis, AUZIT.Teatru Radiofonic Oedip la Colonos de Sofocle, regia Gavriil Pinte, Societatea Română de Radiodifuziune Cea mai bună scenografie Gabi Albu pentru scenografia spectacolului „În zori, lumina e mai aspră” de Mihaela Michailov, regia Radu Apostol, Centrul de Teatru Educațional Replika, București și Asociația ADO Gyopár Bocskai pentru scenografia spectacolului „I am the wind” de Jon Fosse, regia Gábor Tompa, Teatrul Maghiar de Stat Cluj Oana Micu pentru scenografia spectacolului „Livada de vișini” de A.P. Cehov, regia Andrei Măjeri, Teatrul de Stat Constanța Irina Moscu pentru scenografia spectacolului „Proorocul Ilie” de Tadeusz Słobodzianek, regia Botond Nagy, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București Beáta V.Sós și Sára Katalin Mihály pentru scenografia spectacolului „Maestrul și Margareta” după Mihail Bulgakov, regia Sardar Tagirovski, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György” Cel mai bun actor în rol secundar George Albert Costea pentru rolul Evgheni Konstantinovici Lvov din spectacolul „Ivanov” de A.P. Cehov, regia Eugen Jebeleanu, scenografia Velica Panduru, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova Ștefan Iancu pentru rolul Arti din spectacolul „Club 27” de Cătălina Mihai, regia Alex Bogdan, scenografia Clara Ștefana, Teatrul Metropolis, București Sorin Leoveanu pentru rolurile Lady Margaret/Clarence din spectacolul „Richard al III-lea” de William Shakespeare, regia Radu Iacoban, scenografia Tudor Prodan, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara Csongor Zsolt Nagy pentru rolurile Dinis/Verșinin/Harpagon/Doctorul din spectacolul „Sopro – Șoapte din umbră” de Tiago Rodrigues, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György” Tibor Pálffy pentru rolul Jean din spectacolul „Rinocerii” de Eugène Ionesco, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul Figura Studio, Gheorgheni și Teatrul „Tamási Áron”, Sfântu Gheorghe Cea mai bună actriță în rol secundar Alexandra Caras pentru rolul Mica din spectacolul „Dealul florilor” de Calița Nantu, regia Mark Cristopher Demeter, scenografia Mihai Păcurar, Reactor de creație și experiment, Cluj-Napoca Blanca Doba pentru rolul Jim Curry din spectacolul „Omul care aduce ploaia” de Richard Nash, regia Andrei Huțuleac, scenografia Maria Nicola, Teatrul „Maria Filotti”, Brăila Elena Emandi pentru rolurile Izabela, narator și îngerul din spectacolul „Viața, moartea și învierea domnului Valentin Ionescu” de Radu Horghidan, regia Adi Iclenzan, scenografia Mihai Păcurar, Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați Ioana Iacob pentru rolul Mariedl din spectacolul „Șefele” de Werner Schwab, regia Irisz Kovacs, decorul și costumele Réka Oláh, Teatrul German de Stat, Timișoara Blanka Moldován pentru rolurile Directoarea/Izabel/Olga/Antigona/Berenice din spectacolul „Sopro – Șoapte din umbră” de Tiago Rodrigues, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György” Cel mai bun actor în rol principal Tudor Chirilă pentru rolul Bérenger din spectacolul „Rinocerii” de Eugène Ionesco, regia Vlad Massaci, scenografia Andu Dumitrescu, Teatrul de Comedie, București Bence Kónya-Ütő pentru rolul Bérenger din spectacolul „Rinocerii” de Eugène Ionesco, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul Figura Studio, Gheorgheni și Teatrul „Tamási Áron”, Sfântu Gheorghe Csaba László pentru rolul Both Karola, mama lor din spectacolul „Casa dintre blocuri”, textul și regia Radu Afrim, decorul Anna Kupás, costumele Orsolya Moldován, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós” Nicu Mihoc pentru rolul Edmund Tyrone din spectacolul „Lungul drum al zilei către noapte”, după Eugene O’Neill, scenariul Roman Doljanski, regia Timofei Kuliabin, scenografia Oleg Golovko, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu Marius Turdeanu pentru rolul Gregor din spectacolul „Metamorfoza” de Franz Kafka, adaptarea și regia Yuri Kordonsky, scenografia Oana Micu, Teatrul Excelsior, București Cea mai bună actriță în rol principal Katalin Berekméri pentru rolul Both Etelka din spectacolul „Casa dintre blocuri”, textul și regia Radu Afrim, decorul Anna Kupás, costumele Orsolya Moldován, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós” Andreea Boboc pentru rolul Dorra din spectacolul „Femeia – câmp de luptă” de Matei Vișniec, regia Botond Nagy, decorul Raul Cioabă, costumele Ioana Ungureanu, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași Cătălina Mihai pentru rolul Janis din spectacolul „Club 27” de Cătălina Mihai, regia Alex Bogdan, scenografia Clara Ștefana, Teatrul Metropolis, București Calița Nantu pentru rolurile Nadia, Tov.Ludmila, Aurora, Petra Punkista, turista din RDG, Bunica Viorica din „Arădeanca” de Elise Wilk, regia Cristian Ban, scenografia Irina Chirilă, Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, Arad Alina Petrică pentru rolul Girafa din spectacolul „Tristețe și bucurie în viața girafelor” de Tiago Rodrigues, regia Edda Coza și Dan Coza, decorul Andreea Tecla, costumele Maria Ștefănescu, Asociația Tangent, Teatrul Mic, București și Teatrul „Alexie
Rock & Roll Hall of Fame 2026: Phil Collins, Lauryn Hill, Shakira și Iron Maiden, printre nominalizați

Pe lista nominalizaților se regăsesc artiști din generații și genuri diferite, arată AP. Printre aceștia se numără: Phil Collins – fost lider Genesis, cunoscut pentru hituri precum „In the Air Tonight” și „One More Night”, câștigător a opt premii Grammy. Lauryn Hill – al cărei album „The Miseducation of Lauryn Hill” a fost primul album hip-hop care a câștigat Grammy pentru Albumul Anului. Mariah Carey – cu 19 piese ajunse pe locul 1 în Billboard Hot 100. INXS – una dintre trupele emblematice ale anilor ’80, cu hituri ca „Need You Tonight”. Iron Maiden – reprezentanți ai new wave-ului heavy metal britanic. Luther Vandross – artist soul cu peste 25 de milioane de albume vândute. Shakira – apreciată pentru fuziunea dintre muzica latino, rock și pop. Lista este completată de artiști precum Pink, Sade, Wu-Tang Clan, Melissa Etheridge, Jeff Buckley și New Edition. Nominalizați anul acesta sunt și Billy Idol, precum și Joy Division / New Order, după ce au ratat includerea anul trecut. Se regăsesc din nou și The Black Crowes și Oasis. Zece artiști, nominalizați pentru prima dată Zece dintre cei 17 nominalizați se află pentru prima dată pe buletinul de vot: Phil Collins, Lauryn Hill, INXS, Pink, Shakira, Luther Vandross, Wu-Tang Clan, Jeff Buckley, Melissa Etheridge și New Edition. Regulamentul prevede că artiștii devin eligibili la 25 de ani după lansarea primei înregistrări comerciale. Votul final va fi decis de peste 1.200 de artiști, istorici și profesioniști din industria muzicală. Lista finală anunțată în aprilie Cei care vor intra oficial în Rock & Roll Hall of Fame 2026 vor fi anunțați în aprilie. Pe lângă categoria principală, vor exista și distincții speciale pentru influență muzicală, excelență muzicală și premiul Ahmet Ertegun pentru contribuții non-artistice. „Această listă diversă recunoaște fețele și sunetele în continuă evoluție ale Rock & Roll-ului și impactul său asupra culturii tineretului”, a declarat John Sykes, președintele fundației Rock & Roll Hall of Fame. Nominalizările din 2026 confirmă încă o dată deschiderea instituției către genuri variate. De la heavy metal și Britpop la hip-hop și muzică latino, ele reflectă transformările industriei muzicale din ultimele decenii.