Etichetă: Cultură-Media

Dosarele secrete Stasi: cum a fost spionat James Bond la Checkpoint Charlie în timpul Războiului Rece

Ministerul pentru Securitatea Statului (Stasi) a monitorizat și documentat cu minuțiozitate producția cinematografică de la Checkpoint Charlie, un punct nevralgic al Războiului Rece. Potrivit dosarelor, în dimineața zilei de filmare, între orele 7:30 și 8:30, un convoi de 12 vehicule a sosit la punctul de trecere Friedrich/Zimmerstrasse. Agenții Stasi au înregistrat fiecare detaliu, de la pregătirile echipei de filmare, la mișcările cameramanilor și amplasarea echipamentelor pe Kochstraße. Aceasta era o arteră intens supravegheată din Berlinul divizat, arată Euronews. „Încălcarea” frontierei RDG Momentul care a captat cel mai mult atenția Stasi a fost repetata „trecere” a frontierei. Un Mercedes negru, parte a recuzitei de film, a depășit de patru ori linia care marca granița RDG. El a avansat cu aproximativ patru-cinci metri în teritoriul est-german. Ironia situației era evidentă: James Bond a realizat, chiar și într-un context ficțional, ceea ce mulți locuitori din Berlinul de Est nu reușiseră în tentativele lor disperate de evadare – să traverseze granița. Conform documentelor, autoritățile locale au tolerat aceste incidente după ce un diplomat prezent la fața locului a confirmat că era vorba despre o producție cinematografică. Filmările s-au încheiat la ora 13:33, iar raportul Stasi a consemnat că „nu a existat niciun impact asupra traficului transfrontalier”. Intersecția dintre cinematografie și geopolitică În „Octopussy”, agentul 007 investighează un complot sovietic de detonare a unei bombe nucleare într-o bază NATO din Europa Occidentală. Era o intrigă ce reflecta cu fidelitate tensiunile și temerile reale ale epocii Războiului Rece. Roger Moore, în rolul lui Bond, s-a trezit astfel protagonistul unei situații paradoxale: un simbol al lumii occidentale, supravegheat atent de unul dintre cele mai temute aparate de securitate ale blocului estic. Dosarele Stasi demonstrează nivelul extrem de control din zonă. S-a văzut astfel cum chiar și o producție hollywoodiană de anvergură putea deveni subiect de raport operativ detaliat. La peste patru decenii de la evenimente, aceste documente oferă o perspectivă rară asupra climatului de suspiciune și control care definea Berlinul divizat – un oraș unde chiar și un spion fictiv precum James Bond era urmărit pas cu pas.

Thrillerul româno-spaniol Acel Martie a avut prima proiecție într-o gală spectaculoasă la Castelul Peniscola, din Spania. Actori și influenceri prezenți la eveniment

Pe covorul roșu au defilat Esther Acebo (cunoscută din La Casa de Papel), Luke Roberts (din Game of Thrones), Mădălina Bellariu-Ion (din The Young Pope), Didi Anderson, alături de Eduard Trică și Bob Rădulescu, dar și influenceri români și spanioli. “A fost încântător pentru mine să lucrez cu Iura și cu această echipă. Au fost cu totii extraodinari, foarte profesioniști, o echipă formată din oameni calzi, care au făcut ca totul să fie familiar și ușor. Nu știam foarte multe despre cinematografia din România, dar acum pot să spun că m-aș întoarce oricând să filmez o producție românească. Am învățat și câteva cuvinte în română, preferatul meu e «pupici»”, a mărturisit Esther Acebo, actriță. Pentru Mădălina Bellariu este primul rol principal intr-un film românesc. Actrița a mărturisit că una dintre cele mai mari împliniri este faptul ca filmul transmite si un mesaj internațional despre România. „Premiera a fost ca în povești. Publicul spaniol a reacționat cu entuziasm, iar românii din sală au ieșit mândri. M-am bucurat enorm să văd că povestea noastră rezonează dincolo de granițe.”- spune Mădalina Bellariu-Ion, protagonista filmului. Eduard Trică, actorul principal al producție, mărturisește: “Îi invit pe toți să descopere și să trăiască acest film, pentru că e o poveste cu mesa,j și e un film curajos. Apreciez foarte tare producătorii acestui film, pentru direcția în care au mers, merită aplaudată această intenție.” Bob Rădulescu: „Este un film românesc ce arată a Hollywood. Calitatea imaginii, sunetul, cadrele – totul este la un nivel internațional.” Caravana națională și lansarea în cinematografe Proiecția din Spania deschide seria caravanei naționale, care va începe pe 1 martie și va ajunge în: Cluj (1 martie), Brașov (2 martie), Sinaia (3 martie), Pitești (4 martie), București (5 martie), Craiova (6 martie), Timișoara (7 martie) și Oradea (8 martie). „Chiar dacă munca echipei de producție s-a încheiat, pentru noi acum încep emoțiile. Știu că am făcut, împreună, un film foarte bun, cu potențial internațional. Îi invit pe toți să trăiască «Acel Martie» în sălile de cinema din toată țara”, a declarat regizorul Iura Luncașu. Povestea filmului Un thriller româno-spaniol intens, filmat la Cluj-Napoca și în Spania, pe domeniul castelului Peniscola, “Acel Martie” urmărește povestea lui Anabel Albu, interpretată de Mădălina Bellariu Ion, agentă a serviciilor de informații românești, însărcinată să-l supravegheze pe Vlad Bratu (Eduard Trică), un cercetător implicat într-un proiect științific de importanță strategică. Pe măsură ce Vlad încearcă să împiedice ca descoperirea sa să ajungă în mâinile unui stat dispus să o folosească în scopuri de control și manipulare, Anabel este prinsă între loialitatea față de misiune și adevărul pe care începe să îl descopere. Castul filmului reunește actori străini care au jucat în producții cunoscute la nivel mondial, ca Esther Acebo (Casa de Papel), Costas Mandylor (Saw), Luke Roberts (Game of Thrones, Ramson și Batman) și Didi Anderson, și actorii români Mădălina Bellariu-Ion, Eduard Trică, Diana Sar, Bob Rădulescu, Vlad Marin și Cătălin Herlo. Integrat în distribuția spectaculoasă a filmului, o prezență specială în pelicula “Acel Martie” o are și fostul fotbalist Gică Craioveanu, aflat la a doua colaborare cu regizorul Iura Luncașu. Filmul regizat de Iura Luncașu are la baza povestea romanului “Acel Martie”, al scriitoarei Olivia Odăianu. „Ca autor, e un sentiment minunat să vezi emoția spectatorilor într-un loc atât de simbolic. A fost o seară cu adevărat specială. Acel Martie a prins viață într-un decor spectaculos, iar întâlnirea cu publicul, de la castelul din Peniscola, a transformat totul într-o experiență de neuitat”, a declarat Olivia Odăianu. Despre producție Realizarea filmului „That March / Acel martie” a fost posibilă cu sprijinul partenerilor și sponsorilor Devnest, Ostenweg, NIM Global Logistic, Home Garden, Hubertus, Hotel Castillo de Peñíscola și LYG Alphabet, Digi 24 si Phoenix Media, precum și al partenerilor instituționali Primăria Cluj-Napoca și Primăria Peñíscola. „Acel martie” este o producție KSM Production, realizată de Nicu Claudiu Moldovan, Iura Luncașu, Mădălina Bellariu Ion, Sorin Lungu și Bogdan Mărginean. Fondată în 2024, la Cluj-Napoca, KSM Production își propune să dezvolte producții cinematografice cu deschidere internațională, iar „That March / Acel martie” marchează un pas important în această direcție.

Analiză media: ROalertul de săptămâna trecută mai mult a enervat decât a ajutat

Alerta de ninsoare de săptămâna trecută, de la 4.20 dimineața, a fost mai degrabă enervantă pentru români, arată o analiză de impact media a agenției de monitorizare mediaTRUST. Potrivit analizei, sentimentul de frustrare indus de ora nepotrivită a fost mai puternic decât componenta utilitară 43% din volumul de știri a fost axat pe tema orei nepotrivite, ceea ce indică, în sine, un nivel de disconfort care a depășit aspectul utilitar: 584 de mențiuni, din totalul de 1.368 s-au referit la ora Roalert-ului. Nemulțumire la scară largă 40% dintre reacții au fost negative. Analiza a mai scos în evidență o creștere semnificativă a intenției de dezactivare a alertei, ceea ce ar putea duce la falimentul însuși al ideii pentru care a fost instituit sistemul de alertă. Mai mulți influenceri prezenți în online și la TV au validat, prin reacțiile lor, reacția publicului: Adriana Bahmuțeanu, Mădălin Ionescu, Oana Roman, Bianca Drăgușanu, Adda sau Ioana Ginghină. „Exces de zel” Mai multe platforme online au prezentat și reacțiile unor psihologi și psihiatri, care au pus în evidență faptul că asemenea alerte ar putea avea efecte acatsrofale asupra persoanelor cu anxietate și atacuri de panică. Mai multe figuri din zona politică au comentat că acest RO alert ar fi fost un exces de zel. Analiza mediaTRUST, preluată și de paginademedia, a arătat că, în cele 24 de ore ce au urmat Roalert-ului și care au fost monitorizate, 1.368 de materiale s-au referit la această temă: 50% pe portaluri de știri, 18% pe forumuri, 16% pe Facebook, 11% pe televiziuni, 5% pe X, 2% pe radio. La televiziuni, cele mai multe referiri au fost făcute la România TV (67), peste 10 – Euronews România, 12 – Antena 3, B1 TV – 11, Digi 24 – 11, Pro TV – 10.

Robert Carradine, actorul din Revenge of the Nerds și Lizzie McGuire, a murit la 71 de ani

Printr-un comunicat oficial, citat de CNN, familia lui Robert Carradine a confirmat vestea morții sale. „Cu mare tristețe, anunțăm pierderea iubitului nostru tată, bunic, unchi și frate, Robert Carradine”, au declarat cei apropiați. Familia a menționat lupta actorului cu boala bipolară, pe care a dus-o timp de două decenii. „Într-o lume plină de întuneric, Bobby a rămas mereu o sursă de lumină pentru cei din jur”, au spus ei, subliniind speranța că povestea lui va ajuta la combaterea stigmatizării bolilor mintale. O carieră impresionantă de peste 50 de ani Născut pe 24 martie 1954, Robert Carradine provenea din renumita familie Carradine, fiind fiul actorului John Carradine și fratele lui David și Keith Carradine. A debutat în film în „The Cowboys” (1972), alături de John Wayne. În 1984 a devenit celebru datorită personajului Lewis Skolnick din „Revenge of the Nerds”, o comedie emblematică a anilor ’80. Reînnoirea popularității cu „Lizzie McGuire” La începutul anilor 2000, Carradine a cucerit o nouă generație de fani prin rolul lui Sam McGuire, tatăl personajului principal din „Lizzie McGuire”. Hilary Duff, protagonistă serialului, a postat pe rețelele sociale: „Sunt devastată să aflu că Bobby s-a stins. Inima mea este cu familia și toți cei care l-au iubit.” Fiica sa, Ever Carradine, i-a adus un omagiu sincer: „Când cineva mă întreabă cum am rămas așa de echilibrată, răspund că e datorită tatălui meu. Știam întotdeauna că mă iubește necondiționat.” Cariera lui Robert Carradine s-a întins pe mai bine de cinci decenii, cuprinzând filme de studio, producții independente și televiziune. Pentru fani și colegi, el rămâne un actor carismatic și un suflet luminos, așa cum l-a descris familia.

La Bohème, capodopera care face inimile să tresară, se întoarce pe scena Operei Naționale București

În Ajunul Crăciunului, Parisul înzăpezit este martorul unei prietenii vibrante și al unei iubiri care înflorește neașteptat în mansarda modestă a poetului Rodolfo. Alături de Marcello, Colline și Schaunard, el încearcă să înfrunte frigul și sărăcia cu umor, artă și companie sinceră. O simplă bătaie în ușă schimbă însă totul. Mimì, vecina delicată și firavă, intră în viața lui cu o lumânare stinsă și cu o tuse ce trădează o suferință adâncă. Întunericul devine preludiul unei iubiri care răsare ca o flacără în mijlocul iernii. Străzile animate ale Cartierului Latin, cafeneaua Momus, revederea dramatică dintre Musetta și Marcello, toate se transformă într-o frescă plină de culoare, tinerețe și pasiune. În timp ce Musetta își recucerește iubitul prin farmec și inteligență, Rodolfo și Mimì trăiesc una dintre cele mai emoționante povești de dragoste din repertoriul liric, o poveste fragilă, plină de temeri, dor și tandrețe. Iubirea care naște speranță devine, uneori, cea mai dureroasă rană Pe măsură ce iarna se adâncește, destinul celor doi îndrăgostiți se frânge sub greutatea bolii. Prietenii lor, Schaunard, Colline și Musetta, sacrifică tot ce pot pentru a o salva pe Mimì, dar dragostea nu poate învinge întotdeauna timpul. În mansarda unde totul a început, Mimì își găsește sfârșitul în brațele lui Rodolfo, cu boneta roz, simbolul inocenței și al tandreții, așezată sub pernă. Regie: Ionel Pantea Decor: Ştefan Caragiu Costume: Liliana Cenean Maeștri de cor: Adrian Ionescu, Ethan Schmeisser Maestru cor de copii: Smaranda Morgovan Asistent de regie: Paula Stoica Dirijor: Daniel Jinga Distribuția: Mimi: Marta Sandu Ofrim/Besa Llugiqi – invitată; Rodolfo: Alin Stoica/Andrei Petre; Musetta: Andreea Guriță Novac – debut; Marcello: Adrian Mărcan; Schaunard: Dan Indricău; Colline: Ion Dimieru; Benoît/Alcindoro: Damian Vlad/David Miron; Vameșul: Adrian Ionescu; Parpignol: Constantin Negru Cu participarea Orchestrei, Corului și al Corului de Copii al Operei Naționale București. Sunt povești care nu se termină, ci rămân pentru totdeauna întipărite în inimă. Când cade cortina, nu se încheie un spectacol, rămâne o amintire care va dăinui pentru totdeauna. La Bohème promite două seri de neuitat, miercuri, 25 februarie și joi, 26 februarie, de la ora 18:30, în care publicul va trăi intens drama, umorul, muzica și magia Parisului boem.

5 scrieri antice pe care nici tehnologia modernă nu le poate descifra

Scrierile antice promit să dezvăluie tainele civilizațiilor dispărute. Totuși, în ciuda deceniilor de cercetări și a tehnologiei moderne, mai multe sisteme de scriere rămân nedescifrate, potrivit TheCollector. Cercetătorii continuă să dezbată dacă anumite semne reprezintă artă, simboluri ritualice sau scriere propriu-zisă. Fără inscripții bilingve precum Piatra din Rosetta, spargerea acestor coduri rămâne extrem de dificilă. Linir A: Vocea minoicilor Liniar A a apărut în Creta în jurul anilor 1800-1450 î.e.n. Arheologul britanic Sir Arthur Evans a descoperit în 1900, la Knossos (insula Creta, Grecia), tăblițe de lut inscripționate cu acest sistem. Scrierea aparținea civilizației minoice, o societate care a înflorit înaintea Greciei miceniene. Liniar A pare să combine semne silabice și logograme. Aproximativ o cincime dintre simboluri seamănă cu hieroglifele cretane, un alt sistem nedescifrat. Deși seamănă vizual cu Liniar B, scrierea miceniană ulterioară, cele două reprezintă limbi diferite. Majoritatea inscripțiilor păstrate sunt liste administrative scurte. Cel mai lung text cunoscut, descoperit în 2024 pe un sceptru de fildeș, conține 119 semne. Specialiștii cred că Liniar A era folosită pentru comerț și evidențe, însă limba minoică rămâne necunoscută. Enigmaticul Disc din Phaistos Descoperit în 1908 la Palatul din Phaistos, Grecia, acest disc din lut ars conține 241 de simboluri ștampilate, dispuse în spirală. Uniformitatea acestor simboluri sugerează o formă timpurie de „tipărire”. Acestea nu corespund nici scrierii Liniare A, nici unui alt sistem cunoscut. Unii cercetători pun la îndoială autenticitatea obiectului, deoarece nu a fost descoperit nimic similar. Interpretările variază de la imn religios la joc sau obiect ritualic. După mai bine de un secol, nicio descifrare nu a fost acceptată oficial. Scrierea civilizației din Valea Indului Civilizația din Valea Indului a dezvoltat una dintre cele mai avansate culturi urbane ale Antichității. Totuși, scrierea sa rămâne nedescifrată. Identificată pentru prima dată în 1875 pe un sigiliu de la Harappa, Pakistan, aceasta apare pe sigilii, ceramică și tăblițe mici. Există aproximativ 4.000 de exemple, însă majoritatea inscripțiilor sunt foarte scurte. Cea mai lungă are doar 34 de caractere. În 2025, cercetători tamili au sugerat posibile legături cu familia limbilor dravidiene, relansând dezbaterea. Totuși, specialiștii nu au ajuns la un acord clar asupra niciunei teorii. Rongorongo din Insula Paștelui Rongorongo este scrierea misterioasă a insulei Rapa Nui, cunoscută drept Insula Paștelui. Sculptată pe tăblițe de lemn, include aproape 600 de glife reprezentând oameni, animale și forme abstracte. Datarea cu radiocarbon din 2024 a confirmat că unele tăblițe preced contactul european. Aceasta susține ideea unei invenții locale independente. Cercetătorii consideră că scrierea urma un tipar bustrofedon, adică un rând era citit de la stânga la dreapta, iar următorul în sens invers, de la dreapta la stânga. O mare parte din cunoștințele despre Rongorongo s-a pierdut în timpul raidurilor sclavagiste din secolul al XIX-lea. Astăzi mai supraviețuiesc doar aproximativ 30 de tăblițe inscripționate. Simbolurile Vinča: cea mai veche scriere din Europa? Cunoscute drept „scrierea europeană veche”, simbolurile Vinča datează din jurul anului 5000 î.e.n., în sud-estul Europei, fiind descoperite în România și Serbia pe figurine și vase de lut. Unii cercetători susțin că reprezintă cea mai veche formă de scriere, anterioară cuneiformei și hieroglifelor egiptene. Alții cred că sunt simple simboluri ritualice. Dezbaterea continuă, deoarece limba de bază rămâne necunoscută. În ciuda progreselor în lingvistică și inteligență artificială, aceste cinci scrieri continuă să reziste descifrării. Fiecare reprezintă un capitol pierdut din istoria umanității. Până la noi descoperiri, mesajele lor rămân martori tăcuți ai civilizațiilor antice.

Sex Pistols anunță turneul Anarchy in the UK pentru a marca 50 de ani de punk

Turneul, intitulat „The Anarchy In The UK”, este programat pentru decembrie 2026 și a fost conceput pentru a celebra cinci decenii de la apariția single-ului care a redefinit panorama muzicală britanică. Printre orașele gazdă se numără Dublin, Edinburgh, Glasgow și Londra. Pe scenă vor urca membrii fondatori Steve Jones (chitară), Paul Cook (tobe) și Glen Matlock (bas), cărora li se va alătura Frank Carter în rolul de vocalist invitat, mai arată Euronews. Influența asupra culturii britanice Înființată în 1975, trupa a devenit rapid un simbol al contestării și al atitudinii anti-sistem. Albumul lor de debut din 1977, „Never Mind the Bollocks, Here’s the Sex Pistols”, a ocupat primul loc în topurile din Regatul Unit. El este considerat una dintre cele mai semnificative înregistrări din istoria muzicii punk-rock. Piesa „Anarchy in the UK” a servit drept manifest pentru o întreagă generație punk, având texte provocatoare și un mesaj direct îndreptat împotriva normelor sociale și politice existente. Sex Pistols, reuniune fără Johnny Rotten Această serie de spectacole continuă formula adoptată în 2024. A fost anul în care Jones, Cook și Matlock au decis să concerteze fără fostul solist, John Lydon, cunoscut sub numele de Johnny Rotten. Lydon a refuzat să se alăture proiectului în urma unei dispute legale legate de utilizarea compozițiilor trupei în cadrul serialului Disney+ „Pistol”. Actualmente, rolul de solist este preluat de Frank Carter, apreciat pentru contribuțiile sale în cadrul proiectelor muzicale Gallows și Frank Carter & The Rattlesnakes. Concertele din decembrie se vor desfășura conform următorului program: pe 7 decembrie la 3 Arena din Dublin, urmate de Edinburgh (9 decembrie) și Glasgow (10 decembrie). Turneul va culmina în Londra, cu două apariții live pe 18 și 20 decembrie. Înainte de aceste evenimente de iarnă, trupa are deja programate și o serie de spectacole pe timp de vară în localități precum Halifax, Manchester, Cardiff și Scarborough. După cinci decenii de la explozia mișcării punk, se pune întrebarea dacă un mesaj de anarhie mai poate produce același impact șocant pe care l-a avut în 1976.

15 minute pe zi pot schimba o viață. Fitness pentru mintea copiilor, campania care îi invită pe părinți și profesori să citească cu voce tare

Patru organizații – Asociația InfinitEdu, Fundația Bosch România, Digital Nation și Opera Comică pentru Copii – au adus la aceeași masă 12 edituri și librării din România pentru o mobilizare rar întâlnită în jurul lecturii pentru copii. Împreună, au construit un program de șase săptămâni dedicat părinților, profesorilor și copiilor, cu ateliere, concursuri, vizite ale autorilor în școli și sute de cărți oferite cadou. Organizatorii îi încurajează pe părinți și profesori să citească cu voce tare, să pună întrebări în timpul lecturii și să transforme cele 15 minute zilnice într-un ritual care hrănește imaginația copiilor. „Citiți cu voce tare. Discutați și adresați-vă întrebări în timpul lecturii. Citiți împreună cel puțin 15 minute pe zi. Cultivați-le imaginația. Se vor bucura toată viața”, este îndemnul spotului oficial al campaniei. Pentru părinți: lectură, dialog și zeci de premii „Nu îți poți proteja copilul de maratonul vieții. Dar îl poți pregăti.” Așa începe invitația adresată părinților. Campania a început în luna februarie și se desfășoară pe parcursul a șase săptămâni, până pe 15 martie 2026. Mămici, tătici, bunici și îngrijitori sunt încurajați să transforme lectura într-un ritual zilnic. Participarea înseamnă cel puțin 15 minute de citit pe zi și o conversație sinceră după fiecare poveste. Cei care acceptă provocarea pot câștiga, săptămânal, zeci de premii. Însă miza nu sunt premiile. Organizatorii vorbesc mai ales despre „darurile” pe care le primesc copiii: conexiune autentică, dorința de cunoaștere, un vocabular mai bogat și șanse considerabil mai mari de a-și finaliza studiile și de a avea un viitor stabil. Pentru profesori: două tipuri de concursuri Campania nu se adresează însă doar familiilor. Și profesorii sunt invitați să transforme cititul într-un exercițiu zilnic de gândire la clasă. Cadrele didactice pot participa la două competiții separate. Prima presupune un concurs săptămânal, prin tragere la sorți. Profesorii descriu un moment real de lectură desfășurat la clasă – înainte, în timpul sau după citirea unui text – iar în fiecare săptămână sunt oferite șase premii, câte două pentru fiecare nivel: preșcolar, primar și gimnazial. Pe lângă extragerile săptămânale, campania include și concursul pentru Marile Premii, jurizat. Aici, profesorii își prezintă propriul mod de lucru la clasă: ce texte aleg, ce metode folosesc, cum îi ajută pe copii să gândească dincolo de cuvintele din pagină. Sunt evaluate dovezi concrete din activitatea elevilor: pagini din caiete, scheme, desene sau reflecții care arată cum au înțeles textul. La final, vor fi desemnați trei câștigători, câte unul pentru fiecare nivel de învățământ. Ateliere pentru părinți și copii Campania nu rămâne doar online. Sunt organizate și ateliere față în față pentru părinți și copii, coordonate de formatori și experți în educație, care lucrează direct cu familiile pentru a arăta cum lectura poate deveni un dialog. Sesiunile sunt interactive și oferă modele practice de conversații și exerciții aplicabile acasă. În același timp, programul include și întâlniri dedicate celor care lucrează zi de zi cu lectura: bibliotecari, profesori de gimnaziu, învățători și educatori. Festivalul Cărților Deschise, la Opera Comică pentru Copii În cadrul campaniei, Opera Comică pentru Copii găzduiește și Festivalul Cărților Deschise, un eveniment care pornește de la ideea că lectura nu este doar un act solitar, ci o experiență care poate fi trăită activ. Copiii sunt invitați să citească, să creeze, să exploreze și să intre în dialog cu poveștile, într-un cadru deschis și prietenos. Fiecare ediție include lansări de carte, întâlniri cu autori, vizionări de ecranizări și dezbateri interactive, transformând cartea într-un punct de plecare pentru joc, conversație și imaginație. Pe parcursul festivalului, copiii pot participa la ateliere de lectură, ilustrație și creație, alături de autori și ilustratori contemporani. Programul cuprinde și activități practice, precum realizarea de semne de carte sau exerciții creative care îi apropie firesc de lectură. Intrarea este gratuită. O alianță fără precedent pentru lectură Campania este susținută de 12 edituri și librării partenere, care oferă coduri de reducere, cataloage curatoriate pe vârste și peste 500 de cărți cadou. Este una dintre cele mai ample mobilizări din ultimii ani în jurul lecturii pentru copii, reunind ONG-uri, instituții culturale, edituri și profesori în jurul aceluiași obiectiv. Potrivit organizatorilor, miza este clară: „Să convingem cât mai mulți părinți și profesori să introducă rutine de lectură cu voce tare timp de minimum 15 minute pe zi și să discute cu copiii despre ceea ce citesc”. La final, totul se reduce la un obicei simplu. Dacă lectura devine parte din rutina zilnică, mintea copiilor se antrenează zi de zi. Iar 15 minute pot însemna, peste ani, mai mult decât o poveste spusă înainte de somn.

Șase tronuri domnești și regale, expuse la Muzeul Național de Istorie a României

„Ne bucurăm să anunțăm deschiderea expoziției «Tronuri domnești și regale». Vă așteptăm la vernisaj, joi, 26 februarie, de la ora 13:00”, a transmis Muzeul Național de Istorie a României într-o postare pe Facebook. În expoziție sunt prezentate șase tronuri din patrimoniul muzeului, despre care MNIR afirmă că au „o încărcătură istorică, simbolică și artistică deosebită” și „ne amintesc de momente de referință și personalități de seamă ale trecutului nostru”. „În expoziție veți descoperi poveștile acestor tronuri, care încearcă să reconstituie «traseele» pe care acestea le-au urmat și «încercările» la care au fost supuse de-a lungul timpului”, a precizat MNIR. De la Ghica și Bibescu la Cuza și regii României Printre piesele prezentate se află tronul folosit de Grigore Dimitrie Ghica, primul domnitor pământean al Țării Românești după încheierea domniilor fanariote (1822–1828), descris de MNIR ca fiind marcat de elemente decorative diverse, specifice eclectismului european din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Un alt tron este cel al lui Gheorghe Bibescu, al doilea domnitor regulamentar al Țării Românești (1842–1848), despre care muzeul afirmă că a fost realizat „cel mai probabil, într-un atelier austriac” și are trăsături ale „stilului Blondel”, la modă la Viena după 1840. Tronurile domnitorului Alexandru Ioan Cuza și al Doamnei Elena Cuza ce prezintă, din punct de vedere stilistic, caracteristicile stilului Napoleon III, au fost folosite, pentru o bună perioadă de timp, și de principele/regele Carol I și de principesa/regina Elisabeta. Astfel, aceste tronuri sunt legate de două momente de importanță majoră ale istoriei moderne: Unirea Principatelor române (1859) și proclamarea Regatului (fiind prezente la ceremoniile Încoronării, din 10 mai 1881). Este prezentat și tronul reginei Elisabeta, realizat de Casa Krieger din Paris în 1884. În expoziție se mai află și impozantul tron din lemn masiv, cu spătar înalt de doi metri, al regilor României din Palatul Adunării Deputaților, realizat la începutul secolului XX, și care era considerat, în epocă, „o minune a artei decorative”. Program de vizitare Expoziția va fi deschisă la MNIR „din 26 februarie până pe 15 aprilie 2026” și poate fi vizitată „de miercuri până duminică (9:00–17:00, conform orarului de iarnă, respectiv 10:00–18:00, program de vară)”, potrivit anunțului instituției.

A început Postul Paștelui. Tradiții, obiceiuri și semnificații pentru credincioșii ortodocși. Care sunt zilele cu dezlegare la pește

Odată cu intrarea în Postul Paștelui, cea mai lungă și mai aspră perioadă de post din calendarul creștin-ortodox, milioane de credincioși din România și din diaspora au început un timp dedicat reculegerii, curățirii sufletești și pregătirii pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului. Din punct de vedere religios, această perioadă amintește de postul ținut de Iisus Hristos în pustiu și îi îndeamnă pe credincioși la rugăciune, spovedanie, fapte bune și înfrânare. Tradiții religioase și rânduieli bisericești În această perioadă, slujbele din biserici capătă un caracter aparte. Canonul cel Mare, Liturghia Darurilor mai înainte sfințite și deniile din Săptămâna Mare sunt repere importante ale vieții liturgice. Preoții men;ionează faptul că postul nu se rezumă doar la restricții alimentare, ci presupune o schimbare profundă a comportamentului și a relației cu cei din jur. 25 martie 2026 — Buna Vestire (Blagoveștenia). Una dintre cele mai importante sărbători ale calendarului ortodox, care amintește momentul când Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că va naște pe Iisus Hristos. În această zi se permite consumul de pește, deoarece bucuria sărbătorii „dezleagă” rigorile postului. 5 aprilie 2026 — Duminica Floriilor (Intrarea Domnului în Ierusalim). Ultima duminică din post înainte de Săptămâna Patimilor. În această zi, conform tradiției bisericești, se dă dezlegare la pește. Obiceiuri populare păstrate din generație în generație În mediul rural, Postul Paștelui este însoțit de numeroase obiceiuri tradiționale. Gospodăriile evită petrecerile și nunțile, iar munca este organizată astfel încât să lase loc participării la slujbe. În unele zone, femeile încep curățenia de primăvară încă din primele săptămâni de post, considerând că ordinea din casă reflectă curățenia sufletului. De asemenea, postul este asociat cu mâncăruri specifice de post, bazate pe legume, cereale și fructe, rețete simple care reflectă modestia și cumpătarea acestei perioade. Chiar și într-un context modern, cu ritm alert și preocupări cotidiene, Postul Paștelui rămâne un reper spiritual important. Pentru mulți credincioși, este un prilej de reflecție, de reconectare cu valorile tradiționale și de solidaritate cu cei aflați în nevoie.