Cel puțin 5 motive pentru care anti-Ziua Îndrăgostiților e mai bună decât Ziua Îndrăgostiților
Obligația socială a devenit forțare socială și nu numai de Ziua Îndrăgostiților. Marketingul din ce în ce mai subtil și mai agresiv știe să-ți folosească eficient sentimentul de vină în această zi: ești bolnav dacă nu te supui. Dictatura Bomboanei în Formă de Ciocolată învinge de fiecare dată. Poți să-i spui „Nu”? Da, poți! Nu e niciodată prea târziu să ripostezi. Poți deveni Eroul acestei Zile, haiducul absolut al eliberării de sub dictatul urât al marketingului abuziv emoțional, dacă înțelegi câteva lucruri simple: în primul rând, lupta dintre tine și marketing e inegală, așa că totul este să înțelegi arta subtilă a supraviețuirii. Îți prezentăm cel puțin cinci motive pentru care anti-Ziua Îndrăgostiților e mai bună decât Ziua Îndrăgostiților și o matematică extrem de rece care poate să-ți dovedească asta. Nu ai nimic de demonstrat nimănui – iubirea nu e fiscalizabilă și nici măsurabilă după mărimea buchetului de flori. Folosește această zi ca să arăți că emoțiile nu au nevoie de audit. Ziua Îndrăgostiților cere performanță și rezultate vizibile, pe câtă vreme, în realitate, iubirea voastră nu are nevoie decât de liniște. Faci ce vrei și dacă vrei, fără șpagaturi emoționale inutile. Neparticiparea la evenimente de brand sau intens marketizate este o formă elegantă de rebeliune. Fă din Ziua Îndrăgostiților anti-Ziua Îndrăgostiților refuzând participarea la evenimente pe temă. E simplu să nu te lași antrenat în ritualuri impuse de corporații. Și eliberator! Gândește-te la ce rămâne după Ziua Îndrăgostiților: celofan aruncat la gunoi și trandafiri care se usucă imediat. După anti-Ziua Îndrăgostiților rămâne sentimentul victoriei împotriva marketingului asupritor. Așa cum iubirea voastră nu are nevoie de audit emoțional, tot astfel, nu are nevoie de ceas. Iubirea voastră nu durează 24 de ore. Fii calm și nu mai posta reel-uri despre voi pe rețelele sociale. Fii subversiv față de sistem și taci. O zi fără notificări este anti-Zi a Îndrăgostiților perfectă. Este Ziua Îndrăgostiților ziua fundiței roșii? Împachetează cu elastice de cauciuc! Nu trandafiri, ci brânză! Harta Absurdului într-o lume a corporației În lume, există obiceiuri care marchează această zi în feluri aparte și niciunul dintre ele nu este expresia obedienței față de marketingul corporatist. Față de acestea, mesajele clare, repetitive, abuzive, gălăgioase se dovedesc neputincioase. În Germania, în loc de cupidoni se oferă porci: de marțipan sau de ciocolată, porcii sunt simbolul norocului și al poftei. În Japonia, femeile sunt forțate social să cumpere dulciuri (honmei choco) tuturor colegilor de birou, inclusiv șefului pe care-l detestă. În Coreea de Sud, pe 14 februarie, ai, n-ai treabă, mănânci ciocolată, iar pe 14 martie faci un cadou mai scump celui care ți-a dăruit ciocolata. Pe 14 aprilie, mănânci tăiței negri în cadru organizat. De asemenea, plângi la fel de organizat. Te-ai prins care e modelul corporatist: indiferent de statutul tău emoțional, ești obligat să consumi. În Danemarca, bărbații trimit scrisori anonime cu glume proaste. Dacă femeia ghicește expeditorul, de Paști, primește un ou. În Țara Galilor se oferă linguri din lemn sculptate manual ca simbol al iubirii: „Love Spoon”. Pentru corporații, e un dezastru (prea puțin plastic, prea puțin ambalaj), însă un înlocuitor a fost gândit: „Love Spoon” din plastic, „made in China”. În Marea Britanie, în Norfolk, există un personaj de tip Moș Crăciun, numit Jack Valentine, care lasă cadouri la ușă și fuge. Deși sună drăguț, mulți localnici moderni o consideră o tradiție bizară care doar adaugă stres suplimentar pe lângă cadourile standard. În Pakistan și Arabia Saudită, în anumite perioade, sărbătoarea a fost interzisă oficial, prin lege, pe motiv că are o „importanță culturală vulgară” care nu are legătură cu tradițiile locale. În SUA se oferă inimi, ursuleți, diamante. O presiune socială imensă te obligă să cumperi, iar totul e împachetat cu celofanul „emoției autentice”. Aici Ziua Îndrăgostiților nu face victime, face carnagiu. Cum arată o anti-Zi a Îndrăgostiților perfectă: Mâncare cu usturoi Maraton de filme anti-nuntă Banii pe care i-ai fi dat pe cadourile de Ziua Îndrăgostiților pune-i pe Revolut sub numele „Fonduri pentru vacanță”. Ai rezolvat problema.
FSIC cere retragerea normelor Ministerului Culturii privind evidența timpului de muncă al artiștilor
„Într-o formulă lipsită de principii democratice, Ministerul Culturii a elaborat fără o consultare a partenerilor sociali îndreptățiți conform legislației, o procedură de cuantificat activitatea/munca angajaților din departamentul artistic în instituțiile de spectacole/concerte. Un set de instrucțiuni care au scopul de a institui reguli în privința evidenței timpului de muncă al artiștilor, sub formă de pontaj”, a transmis FSIC într-un comunicat. FSIC afirmă că, deși problema evidenței timpului de muncă este una reală și „neacoperită de legislația specifică”, soluția ar trebui discutată în cadrul Comisiei de Dialog Social și adaptată la nivelul legislației primare, conform specificului activităților, „în sensul eliminării normării în ore a muncii și adoptarea unui alt sistem, coerent”. FSIC cere retragerea instrucțiunilor Ministerului Culturii „Principalele disfuncții ale acestui set de reguli le reprezintă birocratizarea activității artistice, a perioadelor de studiu/pregătire zilnice, care ar trebui avizate, viziunea contabilicească a planificării timpului de muncă și afectarea autonomiei artistice a instituțiilor, fiind în sine adăugiri neclare la legislația existentă si care nu rezolvă problemele întâlnite în sistem. Verificarea îndeplinirii perioadelor de studiu/pregătire individuală a artistului trebuie raportată la capacitatea acestuia de a presta activitatea în cadrul repetițiilor și spectacolelor/concertelor, nu la numărul de ore alocate”, a precizat FSIC. Federația Sindicatelor din Instituții de Cultură a subliniat că nu critică pontarea activității în sine, arătând că în sectorul cultural există deja sisteme de evidență implementate din 2017 și adaptate la specificul activității, pe care le consideră necesare, însă „ajustate unitar în mod fezabil”. În același timp, FSIC susține că normele propuse de Ministerul Culturii nu simplifică adaptarea la cadrul normativ general, ci complică activitatea prin apropierea actului artistic de munca administrativă. „În concluzie, FSIC respinge acest set de INSTRUCȚIUNI-NORME creat de Ministerul Culturii, solicită retragerea lor și face apel la comunicare, consultare cu toți factorii implicați pentru dezbateri pe acest subiect. Invităm toți artiștii interesați să atragă atenția asupra deficiențelor din acest regulament alături de colegii noștri, în fața Teatrului Național din București sau a altor instituții de spectacole din țară, începând de marți, 10.02.2026, ora 14:30”, se arată în comunicatul FSIC.
Când legenda prinde viață: Arheologii scot la suprafață fragmente uriașe din Farul din Alexandria
Timp de secole, Farul din Alexandria a existat la granița dintre istorie și legendă, admirat ca una dintre cele șapte mari minuni ale lumii antice. Recent, arheologii au ridicat 22 de blocuri uriașe de piatră din portul estic al Alexandriei, redeschizând povestea monumentului dispărut, scrie Ecoticias. O minune ridicată de pe fundul mării Blocurile recuperate sunt legate direct de Farul din Alexandria, cunoscut și sub numele de Pharos. Unele dintre pietre cântăresc între 70 și 80 de tone, subliniind dimensiunea extraordinară a construcției antice. Arheologii cred că fragmentele au fost împrăștiate în urma cutremurelor și reutilizate ulterior în fortificații de coastă. Multe piese au rămas scufundate timp de secole în apropierea actualei Cetăți Qaitbay. Recuperarea lor reprezintă una dintre cele mai importante intervenții fizice realizate la sit în ultimele decenii. Iese la iveală o intrare monumentală Printre cele mai interesante descoperiri se numără elemente arhitecturale asociate unei intrări monumentale. Cercetătorii au identificat lintouri, praguri, suporturi de uși și plăci masive de pavare. Una dintre structuri seamănă cu un portal de tip pilon, în stil egiptean, necunoscut anterior specialiștilor. Descoperirea sugerează că farul îmbina ingineria greacă cu simbolismul arhitectural egiptean. Aceasta contrazice ipotezele anterioare potrivit cărora Pharosul ar fi fost doar un turn vertical simplu. De la ruine antice la un „geamăn” digital Operațiunea de ridicare susține un proiect internațional numit PHAROS. Scopul acestuia este realizarea unei reconstrucții digitale precise a farului, folosind datele obținute prin scanarea blocurilor. Inginerii vor testa mai multe variante de asamblare pentru a stabili cum arăta structura inițială. Proiectul implică instituții de cercetare franceze, autorități egiptene și colaboratori specializați în reconstrucție digitală. În locul unei reconstrucții fizice, oamenii de știință urmăresc refacerea virtuală a farului, cu rigoare științifică. O nouă eră pentru arheologia subacvatică Fotogrammetria avansată și modelarea 3D permit studierea ruinelor complexe fără a le deteriora. Instrumentele digitale ajută la evitarea reconstrucțiilor speculative. Astfel, farul este reasamblat pe baza datelor măsurabile, nu a miturilor.
Iubire furată, destin înlănțuit Corsarul aduce pasiunea și aventura pe scena Operei Naționale București
În miezul vechiului Adrianopole, unde misterul dansează cu destinul, se desfășoară o poveste de dragoste captivantă între un pirat și o sclavă. Într-o seară magică, în lumea fermecată a vechiului Adrianopole, două suflete rătăcite se întâlnesc într-un dans plin de pasiune și obsesie. ”Corsarul”, un balet de excepție, aduce pe scena Operei Naționale București o poveste de dragoste care îmbină două lumi aparent opuse. Povestea începe în inima unei epoci îndepărtate, unde misterul și romantismul se contopesc într-o poveste atemporală. Konrad, un pirat, stăpânit de libertatea vântului și de nesfârșitele întinderi ale mărilor, se îndrăgostește iremediabil de Medora, o sclavă, înlănțuită într-o lume în care libertatea îi este interzisă. Pasiunea aprinsă și obsesia copleșitoare devin forțele care îi împing pe cei doi protagoniști într-un dans plin de grație și emoție. Fiecare pas, fiecare mișcare înfățișează lupta lor pentru dragoste și libertate în fața unui destin implacabil. Cu decoruri fastuoase și costume care te poartă într-o epocă uitată, baletul ”Corsarul” aduce pe scena Operei Naționale București o atmosferă de poveste, unde iubirea și curajul se contopesc într-un spectacol plin de farmec și dramatism. Regia și coregrafia: Vasily Medvedev, adaptare după Marius Petipa Scenografia: Adriana Urmuzescu Dirijor: Ciprian Teodorașcu Medora: Ana Toderică – debut; Konrad: Bogdan Cănilă; Gulnara: Amyra Badro; Lankedem: Cristian Șușu – debut; Ali: Jorge Barani – debut; Birbanto: Egoitz Segura; Prietena lui Birbanto: Gabriela Durleci – debut; Said Paşa: Mircea Ioniță; Trei odalisque: Daria Kimm – debut, Andreea Ţăruș – debut, Octavia Cristea – debut; Prietenii lui Lankedem: Raul Oprea, Narcis Niculaie – debut; Prietenii lui Birbanto: Isabella Măciucă – debut, Corina Lupescu, Daichi Yamagata – debut, Horia Bucur; Solo sclave: Bianca Badea – debut, Carlotta de Mattei – debut; Solo grădină: Daria Kimm – debut, Andreea Ţăruș – debut, Octavia Cristea, Corina Lupescu Ansamblul de Balet al Operei Naţionale Bucureşti Maeștri de repetiții soliști: Mihaela Soare, Gabriela Popovici, Eliza Maxim, Alexandra Gavrilescu, Virgil Ciocoiu Maeștri de repetiții ansamblu: Raluca Ciocoiu, Lăcrămioara Proca, Eliza Maxim Cu participarea Orchestrei și a Ansamblului de Balet al Operei Naţionale Bucureşti Joi, 12 februarie 2026, de la ora 18:30, lumina reflectoarelor va dezvălui întregul univers al ”Corsarului”, iar publicul va fi captivat de povestea de dragoste care traversează granițele și sfidează convențiile. Pregătiți-vă să fiți transportați în vechiul Adrianopole, să simțiți fiorul pasiunii și să vă lăsați purtați de valul unei povești de dragoste captivante! ”Corsarul” vă așteaptă la Opera Națională București pentru a vă oferi o experiență unică în lumea fascinantă a baletului clasic.
Sting vine la UNTOLD 2026 și ne arată ce înseamnă muzică pe bune
Festivalul UNTOLD, locul 3 global în Top 100 Festivaluri, anunță prezența, la ediția din acest an, a lui Sting, legenda britanică rock, cu influențe de punk, jazz, raggae, simfonic și pop, care domină clasamentele de cel puțin patru decenii. Concertul lui Sting va avea loc în cadrul UNTOLD 2026, programat între 6 și 9 august la Cluj-Napoca. 100 de milioane de albume în toată cariera, vândute Inițial, cunoscut ca lider al trupei The Police – una dintre cele mai emblematice trupe ale anilor ‘80 – artistul și-a consolidat ulterior o carieră de succes în care a experimentat constant granițele stilurilor. A vândut peste 100 de milioane de albume în toată cariera sa, la nivel mondial și a câștigat 17 premii Grammy. Repertoriul său include piese devenite clasice, precum „Every Breath You Take”, „Englishman in New York”, „Fields of Gold” și „Shape of My Heart”. „Every Breath You Take” ocupă un loc aparte în istoria muzicii internaționale, fiind cea mai difuzată piesă din catalogul BMI, cu peste 15 milioane de difuzări radio la nivel global. „Rock and Roll Hall of Fame” Cariera solo a artistului este marcată de albume apreciate atât de public, cât și de critici, precum „The Dream of the Blue Turtles”, „Ten Summoner’s Tales” și „Brand New Day”, materiale care i-au confirmat capacitatea de a rămâne relevant într-o industrie aflată într-o continuă schimbare. Sting a fost inclus în Rock & Roll Hall of Fame alături de The Police și a primit distincții prestigioase precum „Kennedy Center Honors” și „Polar Music Prize”. De asemenea, artistul a câștigat trei „Brit Awards”, un „Golden Globe” și a primit patru nominalizări la Premiile Oscar, la categoria „Best Original Song”. I Wrote Your Name (Upon My Heart) În 2026, Sting va continua turneul internațional „STING 3.0 World Tour”, un proiect care propune reinterpretări ale celor mai cunoscute piese din repertoriul său, dar și compoziții mai rar cântate live. Show-ul este construit într-o formulă de trio, alături de chitaristul Dominic Miller și bateristul Chris Maas, și include atât piese clasice precum Roxanne, Fields of Gold sau Englishman in New York, cât și producții noi, printre care single-ul recent I Wrote Your Name (Upon My Heart). Pe lângă activitatea artistică, Sting este cunoscut pentru implicarea sa constantă în susținerea drepturilor omului și a protecției mediului, colaborând de-a lungul timpului cu organizații precum Rainforest Fund, Amnesty International și Live Aid. Prezența lui Sting completează primul val de artiști confirmați pentru UNTOLD ONE 2026, lineup care include nume importante ale muzicii pop și electronice, precum Lewis Capaldi, Flo Rida, Martin Garrix, Kygo, The Chainsmokers, Marshmello, Sebastian Ingrosso, Steve Aoki, Afrojack și R3hab, printre alții. Abonamentele pentru UNTOLD ONE 2026 sunt disponibile pe site-ul oficial al festivalului, iar organizatorii oferă posibilitatea achiziționării acestora și în rate.
Protest al actorilor TNB. Ministrul Culturii anunță retragerea propunerii de normare a muncii artiștilor
UPDATE Ministrul Culturii retrage proiectul care normează munca artiștilor Ministrul Culturii András Demeter retrage proiectul-pilot care urma să normeze munca artiștilor și să impună pontajul zilnic pentru actori. „Răspunsul este afirmativ: ele se retrag. Dar ele nu pot fi retrase, că ele nu sunt un act normativ, ele sunt o propunere. Retragem propunerea colegilor și le mulțumim pentru tot efortul prin care după 2 luni de munca le-au elaborat. Mai lucrăm până găsim o formă”, a declarat ministrul András Demeter. UPDATE Ada Galeș: „ar trebui să ne uităm la obiectivele pe care le are cultura” „Sunt niște meserii vocaționale pe care le facem în niște condiții așa cum sunt ele. Le respectăm foarte tare, atât noi cât și personalul care ajută spectacolele. Mai mult decât atât, în cultură, ar trebui să ne uităm la obiectivele pe care le are cultura (…) Să faci mai multe spectacole care să aibă un impact. Nu să demonstrezi câte ore ai făcut pe foaie, că de cele mai multe ori facem chiar mai multe”, a declarat actrița Ada Galeș. UPDATE Mihai Călin: „e un alt tip de muncă, nu se poate cuantifica” „Toate măsurile astea ne afectează, nu numai pe noi, ci și pe cei de la tehnic, dar mai ales zona artistică. Practic, noi trebuie să facem niște fișe care, adevărat, se raportează, se depun lunar, dar trebuie făcută în fiecare zi. Și, v-au spus colegii mei, trebuie spus oră de oră ce faci, ce repeți, în ce scop, care-i scopul repetițiilor, dacă să aprofundezi personajul sau să înveți textul sau să faci mișcarea sau să te duci la gimnastică, să-ți păstrezi condiția fizică sau, nu știu, dacă citești în parc sau la bibliotecă”, a declarat actorul Mihai Călin. „Nu vreau să ne victimizăm, nu muncim mai mult decât alții, e un alt tip de muncă, nu se poate cuantifica”, a adăugat acesta. UPDATE Monica Davidescu: Munca artistică nu poate fi „contorizată” Actrița Monica Davidescu a declarat, marți, la protestul de la TNB, că actorii și lucrătorii de scenă cer Ministerului Culturii retragerea proiectului-pilot. Davidescu a susținut că raportările zilnice cerute sunt imposibil de pus în practică la scara unei instituții precum TNB, invocând volumul de formulare care ar trebui completate, verificate și aprobate: „Toți facem aceste liste, 500 de oameni, 500 de declarații în fiecare zi”. Actrița a adăugat că munca artistică nu poate fi „contorizată” în acest fel, pentru că pregătirea unui rol presupune documentare și „treabă de teren”, iar procesul creativ înseamnă muncă continuă, nu doar orele petrecute pe scenă. Știrea inițială: Protestul a început la ora 14:30. Potrivit comunicatului actorilor TNB, programul pilot le-a fost adus la cunoştinţă prin Circulara nr. 766/03.02.2026 – Instrucţiuni privind organizarea unitară şi evidenţa timpului de muncă pentru personalul de execuţie din instituţiile publice de spectacol sau concert. Atât actorii, cât şi ceilalţi angajaţi din departamentele tehnic şi producţie ale TNB protestează faţă de faptul că această Circulară transformă munca de creaţie, nenormată în domeniul artistic, în muncă de birou şi conţine anexe prin care sunt obligaţi să raporteze zilnic, în scris, activitatea amănunţită desfăşurată în timpul orelor de lucru. „Considerăm că acest proiect ucide creativitatea în cultură şi îi transformă pe artişti în «scriitori de rapoarte zilnice», iar pe directorul artistic sau pe manager – în «raportorul» nostru, al tuturor. Munca artistului nu poate fi normată în 8 ore pe zi, munca lui nu este doar pe scenă, este şi cu sine – începând în zori şi terminându-se noaptea -, timp de 10 luni pe an, 6 zile pe săptămână, iar o oră în scenă presupune un consum emoțional greu de cuantificat. Din aceste motive, marţi, 10 februarie a.c., la ora 14.30, vom protesta paşnic în faţa teatrului nostru, pentru ca acest program pilot să nu fie aplicat. Sunt invitaţi şi colegi de la alte teatre să susţină neaplicarea acestui program”, au transmis actorii TNB.
Creatori nominalizați la Oscar cer eliminarea muzicii din documentarul Melania
Paul Thomas Anderson și Jonny Greenwood au semnalat că un segment din coloana sonoră a filmului „Phantom Thread”, mai precis piesa „Barbara Rose”, a fost integrat în documentarul „Melania” fără obținerea acordului necesar, scrie Euronews. Într-o declarație obținută și publicată de revista Variety, aceștia au subliniat că, deși Greenwood nu deține în totalitate drepturile de autor asupra muzicii, studioul Universal nu l-a consultat în legătură cu utilizarea creației sale într-un proiect extern. Astfel, acest fapt este considerat o încălcare a acordului lor de compoziție. Melania, reacția artiștilor și lipsa unui răspuns oficial În urma acestei situații, Anderson și Greenwood au solicitat eliminarea completă a muzicii lor din documentar. Până în prezent, echipa de producție a filmului „Melania” nu a oferit un răspuns public cererii. Documentarul este regizat de Brett Ratner, un cineast care a revenit recent în atenția publică după o perioadă de absență prelungită din industria hollywoodiană, marcată de controverse anterioare. Filmul „Melania” a atras atenția și prin bugetele sale considerabile, neobișnuit de mari pentru o producție non-ficțională. Platforma Amazon MGM a achiziționat drepturile de difuzare pentru aproximativ 40 de milioane de dolari, la care s-au adăugat alte 35 de milioane de dolari pentru promovarea în cinematografe. Aceste sume semnificative au alimentat speculații cu privire la posibile motivații politice din spatele achiziției. Deși a fost criticat dur de presa de specialitate, documentarul a depășit estimările inițiale de încasări în Statele Unite. El a generat până acum peste 13 milioane de dolari, în mare parte datorită mobilizării unui public conservator. Parteneriatul Anderson–Greenwood Jonny Greenwood și Paul Thomas Anderson colaborează de aproape două decenii Muzicianul a compus coloanele sonore pentru numeroase filme ale regizorului, printre care „There Will Be Blood”, „The Master”, „Licorice Pizza” și recenta producție „One Battle After Another”. Aceasta din urmă este considerată una dintre favoritele la Premiile Oscar din 2026. Filmul „Phantom Thread”, din care provine muzica aflată în dispută, a fost nominalizat la șase premii Oscar. Nominalizarea vine inclusiv pentru cea mai bună coloană sonoră originală.
De la hiturile clasice la The Sun: Haddaway revine cu forță și ajunge pentru prima dată la București în 2026
Compusă pe parcursul mai multor ani și finalizată într-o perioadă de izolare care l-a marcat profund, „The Sun” este gândită ca un răspuns conștient la o lume tot mai fragmentată. Haddaway propune o reîntoarcere la emoția autentică, folosind instrumente clasice precum Roland Juno-106, Yamaha DX7, Oberheim și Korg Trinity, fără artificii digitale sau automatisme. „Am vrut să creez o piesă care să le amintească oamenilor să caute lumina, chiar și atunci când lucrurile par grele. The Sun vorbește despre puterea de a merge mai departe și despre faptul că muzica poate încă să vindece și să aducă oamenii împreună”, a declarat artistul. Noua piesă este deja disponibilă pe platformele majore de streaming, iar fanii o pot asculta și pe contul oficial de YouTube al artistului. Lansarea este dublată și de un eveniment special. Haddaway ajunge pentru prima dată la București, pe 28 februarie, la Cosmo Dome, unde va lansa albumul „The Sun” în fața publicului român, însoțit de live band-ul său. Bilete se pot procura de pe iabilet.ro. Spectacolul din București face parte din turneul Retro Love și marchează debutul pe scenă al noului material, promițând o seară dedicată nostalgiei, dar și noilor începuturi, într-un show care îmbină hiturile consacrate cu energia proaspătă a celui mai recent single.
Actorii Teatrului Naţional din Bucureşti protestează faţă de proiectul pilot al Ministerului Culturii privind evidenţa timpului de muncă
Protestul este programat la ora 14:30, iar la acţiune participă şi personalul care deserveşte scena, din toate sectoarele teatrului. Potrivit comunicatului actorilor TNB, programul pilot le-a fost adus la cunoştinţă prin Circulara nr. 766/03.02.2026 – Instrucţiuni privind organizarea unitară şi evidenţa timpului de muncă pentru personalul de execuţie din instituţiile publice de spectacol sau concert. Atât actorii, cât şi ceilalţi angajaţi din departamentele tehnic şi producţie ale TNB protestează faţă de faptul că această Circulară transformă munca de creaţie, nenormată în domeniul artistic, în muncă de birou şi conţine anexe prin care sunt obligaţi să raporteze zilnic, în scris, activitatea amănunţită desfăşurată în timpul orelor de lucru. „Considerăm că acest proiect ucide creativitatea în cultură şi îi transformă pe artişti în «scriitori de rapoarte zilnice», iar pe directorul artistic sau pe manager – în «raportorul» nostru, al tuturor. Munca artistului nu poate fi normată în 8 ore pe zi, munca lui nu este doar pe scenă, este şi cu sine – începând în zori şi terminându-se noaptea -, timp de 10 luni pe an, 6 zile pe săptămână, iar o oră în scenă presupune un consum emoțional greu de cuantificat. Din aceste motive, marţi, 10 februarie a.c., la ora 14.30, vom protesta paşnic în faţa teatrului nostru, pentru ca acest program pilot să nu fie aplicat. Sunt invitaţi şi colegi de la alte teatre să susţină neaplicarea acestui program”, au transmis actorii TNB. Acţiunea are loc după ce, luni, Uniunea Teatrală din România (UNITER) a transmis, luni, o scrisoare deschisă în care critică proiectul pilot elaborat de Ministerul Culturii care impune normarea timpului de muncă a artiștilor și a personalului din teatrele naționale.
Anthropic a distrus milioane de cărți pentru a-și antrena chatbotul Claude. Detalii despre Project Panama
În 2024, unul dintre cofondatorii Anthropic a prezentat angajaților un plan ambițios, denumit intern „Project Panama”. Acesta avea ca scop digitalizarea rapidă a unor cantități impresionante de cărți fizice. Metoda implica achiziționarea de volume de la magazine de vechituri. Acestora li se îndepărta cotorul pentru a facilita scanarea, ceea ce le transforma în obiecte inutilizabile. Din acest motiv, inițiativa a fost tratată cu o confidențialitate extremă, scrie Il Post. Anthropic și motivele din spatele distrugerii cărților Spre deosebire de inițiative precum Google Books, care scanează volume fără a le altera, Anthropic a optat pentru o abordare rapidă și invazivă. Milioane de exemplare, provenite majoritar de la revânzători internaționali de pe piața de second-hand, au fost procesate prin această metodă. Numeroase companii de inteligență artificială au fost acuzate că și-au antrenat modelele folosind copii digitale obținute ilicit de pe platforme denumite „biblioteci-umbră”. Cu toate acestea, documente ce au ieșit la lumină în contextul unui proces colectiv sugerează că Anthropic a încercat să evite un astfel de risc, utilizând exclusiv materiale dobândite legal. Legalitate versus controverse morale Instanțele americane înclină să considere că utilizarea operelor protejate de drepturi de autor pentru antrenarea sistemelor AI se poate încadra sub incidența conceptului de „fair use” (utilizare echitabilă), cu condiția unui scop transformativ. Astfel, distrugerea cărților achiziționate în mod legitim ar putea oferi, în mod paradoxal, o soluție juridică mai sigură. Se impune totuși întrebarea etică fundamentală: până unde pot merge entitățile din domeniul AI în căutarea progresului tehnologic?