Anul cultural Constantin Brâncuși se deschide chiar acasă la marele sculptor
Muzeul Național „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu deschide joi seria evenimentelor dedicate Anului Brâncuși cu expoziția „Monochrome. There is so much grey to every story”. Lucrările sunt semnate de artistul Petru Lucaci, profesor la Universitatea Națională de Artă din București și președinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Start evenimentelor din 2026 Expoziția deschide un amplu program de proiecte culturale, educaționale și expoziționale pregătite de Muzeul Național „Constantin Brâncuși” pentru anul 2026, declarat oficial Anul Constantin Brâncuși, la 150 de ani de la nașterea sculptorului. Acțiunea este realizată în cadrul parteneriatului instituțional dintre Muzeul Național „Constantin Brâncuși” și Centrul de Excelență în Studiul Imaginii – CESI din cadrul Universității București. „Proiectul aduce în atenția publicului o selecție de lucrări realizate în ultimii ani, construite pe un limbaj vizual concentrat și sobru, care pune accent pe reducerea imaginii, pe material și pe forța expresivă a formelor simple”, a explicat Denisa Șuță, directorul Muzeului Național Constantin Brâncuși. Echipa curatorială Curatorul expoziției este Ana Negoiță, lector doctor în cadrul Centrului de Excelență în Studiul Imaginii al Universității București, iar din echipa curatorială fac parte Ruxandra Barna, Corina Dutu și Maria Mariniță. Expoziția din Târgu Jiu este deschisă publicului până în data de 17 februarie 2026.
Universitatea Babeș-Bolyai anunță: Studenţii actuali nu vor fi afectaţi în niciun fel de majorarea taxelor de admitere şi şcolarizare”
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a anunțat miercuri că majorarea taxelor de admitere şi şcolarizare nu va afecta studenţii care sunt deja înscrişi. Noile taxe vor intra în vigoare începând cu anul universitar 2026-2027 şi vor fi aplicabile doar celor care încep anul I în toamna anului 2026, anunță UBB. „Începând din anul universitar 2026-2027, în conformitate cu cerinţele legii şi ale contractului instituţional încheiat între Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi universităţile publice din România, taxele de admitere, şcolarizare şi finalizarea studiilor vor fi corelate cu alocările bugetare, urmând ca noile taxe să fie aplicate studenţilor care vor fi admişi în anul I de studii ȋn această toamnă. Astfel, candidaţii şi viitorii studenţi ai Universităţii sunt informaţi din timp în legătură cu noile taxe şi vor putea alege în deplină cunoştinţă de cauză”, transmite UBB într-un comunicat de presă. Potrivit documentului, universitatea a păstrat, încă din perioada pandemiei COVID-19, taxele de admitere şi şcolarizare la cel mai mic nivel, cu scopul de a sprijini accesul la educaţie. „Astfel, pe lângă bursele sociale alocate pentru sprijinirea studenţilor proveniţi din medii defavorizate şi alături de bursele de merit şi de studiu, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca acordă, în fiecare an, din bugetul propriu, subvenţii şi burse speciale pentru activitatea ştiinţifică, sportivă sau cultural-artistică, menite să susţină activitatea studenţilor performanţi în diferite domenii”, au mai precizat reprezentanţii universităţii. UBB anunță că motivele legale şi bugetare pentru stabilirea noilor taxe au fost discutate cu reprezentanţii studenţilor, atât la nivelul facultăţilor, cât şi de conducerea universităţii. „Propunerile de modificare au fost elaborate de fiecare facultate, avizate în Consiliul facultăţii şi urmează să fie dezbătute şi votate într-o reuniune viitoare a Senatului Universităţii. Taxele de admitere, şcolarizare şi finalizare a studiilor sunt stabilite în funcţie de prevederile legale care guvernează funcţionarea şi activitatea instituţiilor de învăţământ superior. Noul regulament de taxe al UBB va fi aplicat din anul universitar 2026-2027 doar studenţilor ȋnmatriculaţi la studii ȋncepând cu anul universitar 2026-2027, studenţii actuali nefiind afectaţi de modificarea cuantumurilor”, mai transmite UBB. UBB anunță că va continua să ofere sprijin studenţilor prin bursele de merit, de studiu şi sociale, dar şi prin bursele speciale de cercetare ştiinţifică şi subvenţiile alocate din fondurile proprii.
Conchita Wurst spune adio Eurovisionului. Decizie surprinzătoare înaintea ediției din Viena
Într-o declarație semnată cu numele real, Tom Neuwirth, artistul a subliniat impactul profund pe care concursul l-a avut asupra vieții sale. „Eurovision a fost scena mea, casa mea și rampa mea de lansare. Sunt profund recunoscător pentru acest capitol”. Cu toate acestea, Conchita a precizat că, din dorința de evoluție artistică, a decis să se distanțeze de contextul Eurovision, notează Euronews. Reacția organizatorilor Michael Kron, producător executiv al Eurovision 2026, a confirmat respectul organizatorilor față de decizia artistei. „Contribuția Conchitei Wurst este o parte importantă din istoria Austriei la Eurovision. Îi dorim mult succes în proiectele viitoare”. Anunțul este cu atât mai surprinzător cu cât Conchita Wurst era așteptată să joace un rol-cheie în ediția de anul viitor, fie ca interpret, fie ca gazdă a unor evenimente conexe. Boicotul internațional Deși artista afirmă că decizia este una strict personală, momentul ales ridică semne de întrebare. Eurovision 2026 este deja considerată cea mai controversată ediție din istoria concursului, după ce Irlanda, Spania, Islanda, Slovenia și Țările de Jos au anunțat că nu vor participa, în semn de protest față de menținerea Israelului în competiție. La rândul său, Nemo, câștigătorul ediției 2024, a returnat trofeul către EBU, acuzând incompatibilitatea dintre valorile declarate ale concursului și deciziile politice ale organizatorilor. Gestul său a fost urmat de Charlie McGettigan, câștigătorul din 1994, care a anunțat o acțiune similară. Reacția publicului Televiziunea publică austriacă ORF, gazda ediției din 2026, a confirmat că nu va interzice steagurile palestiniene în public și nu va cenzura eventualele huiduieli la adresa prestației Israelului. Concursul va avea loc pe 16 mai 2026, la Viena, după victoria lui JJ în 2025. România va performa în cea de-a doua semifinală, pe 14 mai, în prima parte a difuzării. Celelalte țări care vor concura în aceeași zi sunt Albania, Danemarca, Armenia, Cipru, Elveţia, Norvegia, Azerbaijan, Luxemburg, Malta, Bulgaria, Australia, Ucraina, Republica Cehă şi Letonia, potrivit organizatorilor.
Creatorul Squid Game, Hwang Dong-hyuk, pregătește un nou serial pentru Netflix, The Dealer
Proiectul este produs de Hwang Dong-hyuk și îi are în distribuție pe Jung So-min, Ryoo Seung-bum și Lee Soo-hyuk. Descrisă ca o „dramă de crimă și cazinou cu miză mare”, seria realizată de Hwang Dong-hyuk marchează debutul regizoral în televiziune al directorului de imagine premiat Choi Young-hwan, cunoscut pentru filme sud-coreene importante precum Smugglers, Veteran, Tazza: The High Rollers și The Thieves. Potrivit detaliilor prezentate de Netflix, povestea o urmărește pe Geonhwa, dealer de cazinou, al cărei plan de nuntă se destramă când este prinsă într-o escrocherie imobiliară. Forțată să se întoarcă în lumea pe care o părăsise intenționat, Geonhwa se cufundă în subteranul jocurilor de noroc ilegale și este nevoită să folosească abilități supranaturale pe care le reprimase de ani, câștigând astfel un avantaj neobișnuit la mese pentru a-și recâștiga controlul asupra viitorului. Jung So-min (Love Reset, Alchemy of Souls, Love Next Door) interpretează rolul Geonhwa, o femeie care și-a ascuns puterile extraordinare care ar putea influența orice joc. Ryoo Seung-bum (Tazza: One Eyed Jack, The Berlin File) joacă rolul lui Hwang Chisu, un jucător prins în schemele periculoase ale Geonhwa. Lee Soo-hyuk (S Line, Queen Woo, The Player 2: Master of Swindlers) îl interpretează pe Jo Jun, un jucător de cazinou imprevizibil, iar Ryu Kyung-soo (The Bequeathed, JUNG_E) îl joacă pe Choi Wooseung, logodnicul lui Geonhwa, aparent blând, dar cu instincte de detectiv ascunse sub exteriorul calm.
Franța introduce o taxă pe Luvru și Versailles. Biletele, mai scumpe pentru turiștii din afara Europei
Începând de joi, mai multe muzee importante din Paris vor aplica o taxă suplimentară pentru vizitatorii din afara Spațiului Economic European, scrie La Repubblica. Măsura vizează Luvrul, Palatul Versailles, Conciergerie, Sainte-Chapelle și tururile ghidate ale Operei Garnier. Cetățenii din afara Uniunii Europene, Islanda, Norvegia și Liechtenstein vor plăti mai mult pentru acces. Pentru Luvru, prețul biletului va ajunge la 32 de euro pentru turiștii din țări precum Statele Unite, China și Mexic, dar și pentru elvețieni și britanici. Aceasta înseamnă o creștere de 10 euro față de tariful anterior aplicat tuturor vizitatorilor. În schimb, cetățenii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, alături de cele trei țări asociate pieței unice, vor păstra tariful vechi. Pentru Palatul Versailles, unde exista deja o diferențiere de preț, vizitatorii din afara Uniunii cu vârste peste 30 de ani vor plăti cu 3 euro mai mult. Până acum, rezidenții UE sub 26 de ani beneficiau de facilități speciale. Guvernul francez a spus că decizia de a schimba prețurile reprezintă o „ruptură cu trecutul” și are ca scop obținerea de fonduri suplimentare. Anunțul vine la mai puțin de trei luni după furtul bijuteriilor din Muzeul Luvru. Incidentul a atras atenția asupra nevoilor de securitate și renovare ale Franței. Sindicatele s-au opus rapid acestei politici, pe care o consideră fără precedent la nivel european. Totuși, un exemplu similar există deja în Franța, la castelul Chambord, unde vizitatorii din afara Uniunii Europene plătesc 31 de euro, față de 21 de euro pentru rezidenții europeni. Ministrul Culturii, Rachida Dati, a explicat scopul măsurii la finalul anului trecut. „Vreau ca vizitatorii din afara UE să plătească mai mult pentru taxele de intrare și pentru acest cost suplimentar pentru finanțarea renovării siturilor de patrimoniu național. Francezii nu ar trebui să fie nevoiți să plătească singuri totul”, a declarat aceasta. Ministrul Culturii a descris schimbarea drept „o adevărată ruptură cu politica anterioară de taxe”. În alte mari capitale europene, regulile rămân diferite. La Muzeul Britanic din Londra, accesul este gratuit. La Muzeele Vaticanului, Rijksmuseum din Amsterdam, Galeria Uffizi, Prado din Madrid sau Alte Nationalgalerie din Berlin, tarifele sunt aceleași pentru toți vizitatorii, indiferent de naționalitate. Există doar excepții pentru localnici, cum este cazul Muzeului Metropolitan din New York sau al Palatului Dogilor din Veneția, unde rezidenții beneficiază de acces gratuit. Reduceri pentru tinerii europeni sub 25 de ani se aplică la obiective precum Colosseumul sau Acropolele din Atena, relatează aceeași sursă. Diferențierea prețurilor în funcție de origine a fost mult timp specifică unor țări mai puțin bogate, unde localnicii plătesc mult mai puțin decât turiștii străini. Exemplele includ Machu Picchu, Muzeul Egiptean din Cairo sau Ermitajul din Sankt Petersburg. Fonduri pentru renovare și tensiuni sociale la Luvru Prin această nouă politică, Franța estimează venituri suplimentare între 20 și 30 de milioane de euro anual, potrivit Ministerului Culturii. O mare parte din bani va merge către proiectul de renovare a Luvrului, evaluat la peste un miliard de euro. „Aceasta va fi una dintre modalitățile de finanțare, care va însoți evident creșterea numărului de vizitatori (la Luvru), deoarece țintim cel puțin 12 milioane de vizitatori pe an”, față de aproximativ 9 milioane în prezent, a explicat Emmanuel Macron în ianuarie 2025, când a prezentat proiectul Luvru, Noua Renaștere. În același timp, Luvrul se confruntă în prezent cu o grevă majoră. Sindicatele protestează față de introducerea tarifelor diferite. Ei cer renunțarea la acest sistem. În documentul de grevă depus la începutul lunii decembrie, angajații solicitau „abandonarea sistemului de prețuri duale, care calcă în picioare istoria noastră republicană și universalismul fondator al Muzeului Luvru”. În prezent, Muzeul Luvru rămâne închis din acest motiv.
Eurovision 2026: În ce semifinală va concura România
Ediția din acest an a concursului Eurovision se va desfășura în Viena, după ce în 2025, Austria a câștigat finala. Luni a avut loc tragerea la sorți pentru a desemna ce țări vor participa în fiecare semifinală. Semifinalele vor avea loc pe 12 și 14 mai, iar România revine în concurs după doi ani de absență. În prima semifinală, vor concura Israel, Muntenegru, Estonia, Georgia, Portugalia, San Marino, Croaţia, Suedia, Polonia, Belgia, Lituania, Serbia, Finlanda, Moldova şi Grecia. România va performa în cea de-a doua semifinală, pe 14 mai, în prima parte a difuzării. Celelalte țări care vor concura în aceeași zi sunt Albania, Danemarca, Armenia, Cipru, Elveţia, Norvegia, Azerbaijan, Luxemburg, Malta, Bulgaria, Australia, Ucraina, Republica Cehă şi Letonia, potrivit organizatorilor. Punctele acordate de juriu se vor combina cu rezultatele votului publicului, pentru a stabili cele zece melodii calificate în urma fiecărei semifinale. Acestor 20 de cântece li se vor alătura propunerea Austriei, având în vedere că a câștigat ediția de anul trecut și va participa automat în finală. Franţa, Germania, Italia şi Regatul Unit sunt de asemenea calificate direct în finală, fără să mai participe la selecţia din semifinale, datorită statutului lor de principali finanţatori. Nemulțumiri în privința participării Israelului Ediția din acest an a fost marcată de nemulțumiri din partea unor țări privind participarea Israelului. Țara este acuzată de unii dintre participanţi de manipularea votului publicului la ediţia din 2025, dar și de încălcarea libertăţii presei în contextul războiului din Gaza. În aceste condiții, radiodifuzorii din Spania, Irlanda, Islanda, Ţările de Jos şi Slovenia şi-au anunţat retragerea din ediția din acest an. Finala Eurovision 2026 va avea loc în data de 16 mai.
Frăția, jurământul și sacrificiul. Christian Tell, unul dintre părinții moderni ai identității naționale
Există nume în istoria noastră care, deși scrise cu litere de foc în paginile marilor evenimente, par să fi fost șoptite de vânt în memoria colectivă, lăsând loc altora, mai sonore. Christian Tell este unul dintre aceste nume, un ecou puternic dintr-o epocă tumultuoasă, o forță tăcută, dar esențială, în edificarea statului român modern. Viața sa nu a fost o simplă succesiune de evenimente, ci o odisee de jertfă, de dedicare și de o credință profundă, aproape mistică, în destinul românesc. Ne aplecăm astăzi cu inimile pline de emoție asupra destinului acestui om extraordinar, general și om de stat, un părinte fondator a cărui contribuție pulsează și azi în fibra națiunii. Născut la Brașov, la 12 ianuarie 1808 (sau 1802, cum ne sugerează alte surse, o mică eroare în anale, insignifiantă pe lângă grandiosul destin), Christian Tell și-a început drumul sub aripa unor titani ai învățăturii românești. La Colegiul Sfântul Sava din București, Gheorghe Lazăr i-a sădit în suflet semințele dragostei de neam și de știință, iar Ion Heliade Rădulescu, mentorul său, i-a modelat viziunea, temperându-i ardoarea cu înțelepciunea moderației. Această primă școală a fost mai mult decât o instituție de învățământ; a fost o forjă de caractere, un creuzet în care tinerii români învățau atât carte, cât și cum să viseze o națiune liberă și demnă. Chemarea armelor, o chemare a datoriei și a onoarei, l-a găsit pe Christian Tell înrolat, paradoxal, sub stindardul Imperiului Otoman. Nu era o contradicție, ci o realitate crudă a vremurilor, o cale prin care un tânăr ambițios își putea modela aptitudinile militare. A luptat în Războiul ruso-turc din 1828-1829, un conflict ce redesena hărți și destine, și a ieșit din el cu gradul de căpitan, dovadă a curajului și a abilităților sale tactice. Însă adevăratul său jurământ, cel al inimii, l-a depus în 1830, când a intrat în nou-formata armată a Țării Românești. Aici, sub stindardul tricolorului românesc, a avansat constant, grad după grad, fiecare treaptă fiind un pas mai aproape de visul național. În tumultul vieții militare și politice, inima sa a găsit și un refugiu, o oază de liniște. În 1834, s-a căsătorit cu Târșița Ștefănescu, fiica unui mic boier oltean, o legătură care avea să-l ancoreze în realitatea pământului românesc și să-i ofere puterea de a înfrunta viitoarele încercări. Însă liniștea personală nu avea să fie de lungă durată, căci destinul îi pregătea un rol mult mai amplu, un rol secret, de arhitect al unei mișcări ce avea să zdruncine temeliile vechii ordini. Anul 1843 a marcat un moment de cotitură nu doar în viața lui Christian Tell, ci în însăși alcătuirea destinului românesc. Într-o sală discretă din București, sub lumina tremurătoare a lămpilor de ulei, Christian Tell, alături de spirite la fel de înflăcărate, Ion Ghica și Nicolae Bălcescu, a pus bazele unei societăți secrete, cu un nume simplu, dar profund rezonant, ”Frăția”. Nu era doar o asociație; era un legământ, o uniune de suflete dedicate unui ideal măreț, o rețea de inimi românești care băteau la unison pentru libertate și demnitate. ”Frăția” nu a fost o simplă grupare de intelectuali visători, ci un motor, o scânteie aprinsă în întunericul asupririi, o precursoare a ceea ce avea să devină ulterior, pentru mulți, o formă de Masonerie românească. Era un sanctuar al ideilor, un laborator al strategiei revoluționare, locul unde se forjau planurile pentru o Românie nouă. Aici, Christian Tell, cu experiența sa militară și cu viziunea politică formată alături de Heliade, a contribuit esențial la structurarea acestei mișcări subterane, unde fiecare șoaptă, fiecare jurământ rostit în taină, fiecare mână strânsă într-o promisiune tăcută construia fundația unei revoluții inevitabile. Conștienți de riscuri și de capcanele unui regim opresiv, nu erau niște aventurieri inconștienți, căci credința lor în idealul național era mai puternică decât orice teamă. ”Frăția” a insuflat curaj, a răspândit idei, a conectat oameni din toate straturile sociale, pregătind terenul pentru Marea Deșteptare a neamului. Christian Tell, cu calmul său de strateg, cu abilitatea de a mobiliza și de a inspira, a fost un stâlp de rezistență în această structură secretă, înțelegând că, pentru a schimba lumea vizibilă, trebuia mai întâi să schimbe conștiințele în invizibil. Mărturie a influenței și a caracterului său ferm stau și documentele din fondul său personal, acum la Arhivele Naționale, care, deși nu cuprind detalii intime ale ”Frăției”, ne arată vastitatea rețelei sale de corespondență și influență. Tell a continuat să susțină, de-a lungul anilor, ideile acestui cerc, inclusiv alegerea deputaților masoni pentru Divanul ad-hoc din 1857, o dovadă a angajamentului său profund și de durată față de valorile de libertate și unitate pe care societățile fraterne le promovau, principii fundamentale care aveau să ghideze drumul spre modernizarea României. Când scânteia aprinsă în tainele ”Frăției” a izbucnit în flacăra Revoluției de la 1848, Christian Tell a fost în prima linie ca om de acțiune. Porecla care i-a fost dată, ”sabia revoluției”, nu este o simplă figură de stil, ci un titlu de onoare, o recunoaștere a rolului său vital în acele zile fierbinți. În timp ce alții țineau discursuri înfocate, Tell mobiliza trupele, transformând idealurile în forță militară, ordonând mișcări tactice, apărând cu fermitate principiile revoluționare. El a fost brațul armat, strategul, cel care a tradus visul în realitate palpabilă pe câmpul de luptă și în forțele armate. Prezent la adunarea istorică de la 9 iunie 1848, când Proclamația de la Islaz a fost emisă, un document care și astăzi ne amintește de idealurile de dreptate socială și suveranitate națională, Christian Tell a fost, firesc, numit printre cei cinci membri ai guvernului provizoriu. Era o recunoaștere a integrității sale, a abilităților sale de lider și a angajamentului său neclintit. Mai târziu, în noul guvern provizoriu stabilit la București, și apoi ca membru al locotenenței domnești, alături de Ion Heliade Rădulescu și Nicolae Golescu, Tell a fost un factor de stabilitate și de acțiune în haosul acelor vremuri. Christian Tell a înțeles că o revoluție nu este doar despre idealuri, ci și despre capacitatea de a le apăra. A militat cu ardoare pentru înființarea și înzestrarea
Mario Iorgulescu explică de ce nu a contactat direct familia lui Dani Vicol după accidentul din 2019
Fiul lui Gino Iorgulescu susține în interviu că, deși nu a comunicat direct cu soția victimei, mesajele sale de regret au fost transmise prin intermediul părinților, avocaților și altor persoane apropiate. Acesta afirmă că a evitat contactul direct din teama unor reacții ostile și pentru a preveni o escaladare a tensiunilor. „Nu am vrut să iau legătura personal cu soția victimei pentru că, din ceea ce am văzut, este foarte revoltată și nu am dorit să ajungem într-o situație conflictuală. Am considerat că este mai prudent ca mesajul meu să fie transmis prin intermediari”, a declarat Mario Iorgulescu. Întrebat dacă nu ar fi fost firesc să își exprime personal regretul, acesta a precizat că a considerat important ca mesajul să ajungă la familie, indiferent de canalul folosit. „Mesajul a fost transmis. Asta a contat pentru mine”, a spus el. Mario Iorgulescu a afirmat că își amintește numele victimei și că tragedia l-a afectat profund. „Este o durere pe care o voi purta toată viața. Înțeleg suferința familiei”, a declarat acesta, adăugând că, în lunile de după accident, a traversat o perioadă dificilă din punct de vedere emoțional. Accidentul din 8 septembrie 2019 s-a soldat cu decesul lui Dani Vicol, iar cazul a avut un impact major asupra tuturor celor implicați.
Care este și unde se află cel mai vechi râu din lume, ce curge încă dinaintea epocii dinozaurilor
Aflat în centrul Australiei, râul Finke este considerat de cercetători cel mai vechi râu care curge continuu pe Pământ, potrivit DailyGalaxy. Oamenii de știință estimează că are între 300 și 400 de milioane de ani, ceea ce înseamnă că a început să curgă cu mult înainte de apariția dinozaurilor. Un râu mai vechi decât munții pe care îi traversează Cunoscut sub numele de Larapinta în limba indigenă Arrernte, râul Finke străbate MacDonnell Ranges, un peisaj accidentat format în timpul Orogenezei (proces tectonic de formare a lanțurilor muntoase) Alice Springs. Ceea ce îl face remarcabil este traseul său transversal, care taie direct formațiuni de rocă dură, în loc să le ocolească. Acest tipar neobișnuit sugerează că râul exista înainte ca munții să se ridice și și-a menținut cursul pe măsură ce relieful s-a înălțat lent. Geomorfologul Victor Baker explică fenomenul prin conceptul de „antecedență”, când râul erodează în jos în timp ce terenul se ridică. Stabilitatea tectonică i-a asigurat supraviețuirea Stabilitatea geologică a Australiei a jucat un rol esențial în conservarea traseului antic al râului. Spre deosebire de continentele marcate de cutremure frecvente sau de glaciațiuni, Placa Australiană a rămas relativ neschimbată timp de sute de milioane de ani. Geologul Ellen Wohl subliniază că multe râuri străvechi au dispărut din cauza activității vulcanice, glaciațiunilor sau schimbărilor topografice majore. Absența unor astfel de evenimente a permis râului Finke să evite îngroparea, devierea sau eroziunea masivă. Dovezile izotopice confirmă vechimea Pentru a susține vârsta estimată a râului, cercetătorii au folosit datarea cu izotopi radioactivi și analize de eroziune. De-a lungul unor perioade uriașe de timp, apa lasă semnături chimice în rocile expuse, înregistrând interacțiunea lor cu aerul și eroziunea. Studii citate de Live Science indică faptul că terenul din jur s-a format în aceeași perioadă tectonică, acum 300-400 de milioane de ani. Această concordanță întărește ipoteza că râul Finke este cel mai vechi sistem fluvial supraviețuitor care își urmează încă traseul original.
Ziua Culturii 2026: unde mergi gratuit la muzeu, teatru și concert
Evenimentele dedicate Zilei Culturii Naționale au loc atât în București, cât și în orașe din întreaga țară, în spațiile și prin programele instituțiilor publice de cultură din subordinea Ministerului Culturii. În București Biblioteca Națională a României propune expoziția „Expresii ale portului tradițional de pe teritoriul României în lucrări de grafică din colecțiile speciale ale Bibliotecii Naționale a României”, o incursiune în splendoarea și diversitatea vestimentației tradiționale, redată în 70 de desene și acuarele din colecțiile speciale. Tot aici are loc conferința cu ateliere „Genealogie și practici culturale” (joi, 15 ianuarie 2026, 14:00–16:10, Sala Mircea Eliade; intrare liberă în limita locurilor disponibile), cu invitați din zone diferite ale culturii – Maia Morgenstern, Filip Florian, Radu Tudorancea și Gabriela Petre. Evenimentul include ateliere dedicate, inclusiv unul construit în jurul fotografiilor de familie (publicul este invitat să participe cu câte o fotografie), iar în timpul întâlnirii vor rula 43 de fotografii din Biblioteca Digitală a BNaR, informeză Ministerul Culturii. Muzeul Național de Artă Contemporană al României (MNAC) invită publicul la un tur ghidat al expoziției „Răsucirea. Triumful provinciei, amurgul imperiilor” (15 ianuarie, 17:30, la parter), alături de curatorul expoziției, Călin Dan, urmat de un DJ set în cafeneaua muzeului (18:30) cu Zadiel. Participarea este gratuită, fără rezervare, iar pentru acest eveniment este permis accesul cu automobilul în curtea Palatului Parlamentului. Ce evenimente gratuite te așteaptă de Ziua Culturii Naționale în București și în țară La Muzeul Național al Țăranului Român, Ziua Culturii Naționale se trăiește în mai multe registre: de la educație muzeală la artă contemporană, de la retrospectivă la film. Publicul este așteptat la workshopul „IA cu povești” (15 ianuarie, 15:00, Sala Irina Nicolau), în cadrul expoziției „Din Bihor la New York”, cu artistul Dorin Negrău și dr. Simona Bala. În aceeași zi au loc vernisajele expozițiilor „In memoriam Corneliu Vasilescu” (17:00, Sala Tancred Bănățeanu) și „Between I and we” (18:00, Sala Media), acesta din urmă fiind însoțit de un program artistic cu soprana Alexandra Tănase (pian: Andra Demidov), Berechet Sisters Band și un performance de dans semnat de Elena Mihaela Zamfirescu. Seara se încheie la Cinema Muzeul Țăranului cu proiecția filmului „Moartea domnului Lăzărescu” (20:00), urmată de Q&A cu echipa filmului. Expoziția „8” La Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, ziua de 15 ianuarie este dedicată întâlnirii dintre știință, natură și cultură: intrare gratuită la expoziția permanentă și la expoziția „8”, iar publicul poate observa aproximativ 80 de specii de tarantule vii. Pentru familii, elevi și cadre didactice, muzeul propune un treasure hunt – „Poezia Naturii” – inspirat de versurile lui Mihai Eminescu (program 10:00–18:00, ultima intrare 17:00). La Muzeul Național de Istorie a României, publicul are acces gratuit și poate vedea, în premieră, un album cu manuscrise ale poetului Vasile Alecsandri, alături de expozițiile permanente (Copia Columnei lui Traian, Tezaurul Istoric, Lapidarium) și de expozițiile temporare: „Dușmance ale poporului”, „RE – MNIR: 50 de ani de Restaurare”, „Capodopere…”, „Ion Dumitrana – Machetator și gravor”, „… la îndeMână.” Spectacole, expoziții și concerte gratuite: programul complet de Ziua Culturii Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi invită publicul pe 15 ianuarie 2026 la vizitare gratuită și la descoperirea expoziției temporare „Zoom in. Zoom out. România în hărți”, curatoriată de Elena Păunoiu și Ioana Zamfir, care propune o călătorie vizuală prin reprezentări cartografice ale teritoriului românesc, între perspectivă de ansamblu și detaliu. La Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, publicul este invitat la programul „Dor de Eminescu… 176 de ani de la nașterea marelui poet” (de la 11:00), cu momente din lirica eminesciană, recitaluri vocale și instrumentale și participarea unor artiști și elevi din instituții de profil. Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) organizează pe 16 ianuarie, ora 18:00, la Cărturești, dezbaterea „Consumul cultural & lectura: unde suntem și încotro ne îndreptăm”. Meșterul Manole Centrul Național de Artă „Tinerimea Română” organizează două evenimente: Gala premiilor MUSICRIT, ediția a IV-a (14 ianuarie, ora 19:00, Ateneul Român), în parteneriat cu Uniunea Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România; concertul „Ziua Culturii Naționale” la Palatul Tinerimea Română (15 ianuarie, ora 18:00), susținut de Cvartetul ARCADIA și Corul de cameră PRELUDIU – Voicu Enăchescu. Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” prezintă, pe 15 ianuarie, de la ora 19:00, opera rock „Meșterul Manole”, o producție care îmbină folclorul autentic românesc cu vibrația muzicii rock. Teatrul Muzical Ambasadorii organizează, pe 15 ianuarie 2026, ora 10:00, spectacolul „Harap Alb” (adaptare Ion Creangă), la Sala Mică a Palatului Național al Copiilor. Două spectacole românești la Teatrul Național „I.L. Caragiale” Teatrul Național „I.L. Caragiale” propune în seara de 15 ianuarie, de la ora 19:00, două spectacole românești „de autor”: „Moroi și păpădii”, text și regie Gavril Pătru (Sala Pictură); „Exil”, text și regie Alexandra Badea (Sala „Ion Caramitru”). Spectatorii de la „Exil” vor putea urmări în foaier un montaj video cu versuri eminesciene în interpretarea unor mari actori ai Teatrului Național. Biletele sunt disponibile la casa de bilete a Teatrului sau online, pe bilet.ro. Tot la TNB: vizite ghidate gratuite la Muzeul TNB (12:00 și 14:00) pentru expoziția „REGINA MARIA LA TEATRU” (acces cu bilet gratuit, în limita locurilor disponibile), tururi ghidate gratuite ale teatrului (13:00, 15:00 și 17:00) și, începând cu ora 17:00, proiecții luminoase pe turnul scenei cu portretele unor personalități ale culturii române. Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” marchează Ziua Culturii Naționale 2026 prin două evenimente: evenimentul expozițional „Marin Constantin 100”, găzduit de instituțiile culturale române din Madrid (ICR Madrid și Ambasada României în Regatul Spaniei); lansarea celui mai recent videoclip din programul „Muzică contemporană românească în spații antice universale” – episodul V, filmat la Teatrul Roman din Mérida: „Mérida – Efemeride”, în interpretarea Corului Madrigal, pe baza piesei „Efemeride” de Anatol Vieru, în regia lui Emil Pantelimon. În același timp, în toată țara, în cadrul Programului Național Cantus Mundi, corurile de copii vor susține recitaluri dedicate Zilei Culturii Naționale. În țară La Iași, Complexul Muzeal Moldova organizează expozițiile „Pictora” (14 ianuarie – 13 februarie, Muzeul de Artă – Palatul Culturii) și „The Human Condition” (16 ianuarie – 15 februarie, Muzeul Unirii), precum și atelierele de scriere creativă „Eminescu peste generații” (14–18 ianuarie, Palatul