Rebeca Dumitru (Agapes Reign) revine cu o nouă expoziție de pictură, de Ziua Culturii Naționale
Cu o formare profesională multidisciplinară, la intersecția dintre medicină, psihoterapie și artă, Rebeca Dumitru dezvoltă un discurs vizual distinct în pictura contemporană. Practica sa artistică include tehnici precum acrilicul, pastelul și uleiul, uneori îmbinate cu o formulă tridimensională proprie, bazată pe utilizarea unor materiale neconvenționale. Fiecare lucrare propune un parcurs introspectiv, invitând privitorul într-un univers interior marcat de emoții, mecanisme profunde ale psihicului și procese de transformare personală. Demersul său artistic se situează la intersecția dintre expresia plastică și cunoașterea psihologică, generând o experiență vizuală cu impact emoțional și reflexiv. Lucrările Rebecăi Dumitru se regăsesc în prezent în colecții private din România și din străinătate, inclusiv în Franța, Elveția și Statele Unite ale Americii, precum și în patrimoniul artistic al unor instituții medicale de prestigiu, publice și private, ca urmare a participării constante la expoziții, vernisaje și a vizibilității în mass-media. Un capitol distinct al creației sale este dedicat portretelor Familiei Regale a României, abordate într-o interpretare personală, inspirată de interesul pentru istorie și de respectul față de tradiția regală și rolul Casei Regale în construcția identității naționale. În acest context, figura Reginei Maria ocupă un loc central, fiind evocată ca simbol al demnității, forței interioare și eleganței feminine, precum și al legăturii durabile dintre Coroană, cultură și spiritul românesc. Seria de lucrări dedicate Familiei Regale a României este expusă la Muzeul Național Bran, în baza unui protocol de colaborare între instituție și artistă. Noua expoziție, deschisă pe 15 ianuarie 2026, propune publicului o explorare a straturilor emoționale și a simbolurilor subtile, printr-un limbaj vizual construit din introspecție și adevăr. Vernisajul va avea loc pe 15 ianuarie 2026, începând cu ora 18.00, în spațiul expozițional M Society, situat pe strada Vasile Conta nr. 14, în zona centrală a Capitalei. Evenimentul artistic este curatoriat de Marius Tița, jurnalist, critic de artă, cadru didactic universitar și redactor-șef la Radio România Internațional. Expoziția va putea fi vizitată până pe 13 februarie 2026, iar accesul publicului este liber.
Mario Iorgulescu, despre ziua care a precedat accidentul din 2019: O succesiune de decizii greșite
Este pentru prima dată când acesta prezintă public, în mod detaliat, contextul și deciziile care au precedat evenimentul. Potrivit declarațiilor sale din interviul exclusiv, în seara respectivă se afla la o petrecere, unde intenționa inițial să rămână peste noapte. Iorgulescu a afirmat că a consumat alcool, precizând că a băut „trei, maximum patru pahare de vin” și că nu a consumat substanțe interzise, susținând că renunțase anterior la acestea în urma unei înțelegeri cu tatăl său. Acesta a declarat că fusese însoțit de un bodyguard, pe care inițial îl chemase să îl însoțească, însă ulterior l-a anunțat că nu mai este nevoie, deoarece urma să rămână la locație. Mario Iorgulescu a relatat că decizia de a pleca a fost luată după ce a fost sunat de Alex Pițurcă, care l-ar fi informat că iubita sa se afla într-un club. El a descris reacția sa ca fiind una impulsivă, generată de gelozie, și a precizat că a decis să meargă personal la club pentru a discuta cu aceasta. „Am luat decizia pe fond emoțional. Am considerat situația o trădare și am reacționat fără să mai analizez consecințele”, a spus Iorgulescu. Acesta a mai afirmat că, deși apropiații săi primiseră indicații să nu îi permită accesul la autoturism, a reușit să obțină cheia invocând un pretext, după care a plecat de la petrecere. Întrebat despre consumul de alcool și eventuale substanțe, Mario Iorgulescu a reiterat că nu a consumat droguri și că în acea perioadă încerca să își schimbe stilul de viață. De asemenea, a confirmat informația potrivit căreia autoturismul îi fusese oferit de tatăl său în urma promisiunii că va renunța la consumul de substanțe interzise. „A existat o succesiune de decizii care, privite retrospectiv, ar fi putut fi evitate”, a declarat acesta, adăugând că a rememorat de numeroase ori ziua respectivă și că își asumă responsabilitatea pentru alegerile făcute. Mario Iorgulescu a fost condamnat la 8 ani și 8 luni de închisoare cu executare, pentru ucidere din culpă și conducerea sub influența drogurilor, în urma unei decizii luate de judecători la data de 18 decembrie 2024. Fiul președintelui LPF, Gino Iorgulescu, nu s-a prezentat în România pentru a-și ispăși pedeapsa și în consecință a fost adăugat pe site-ul Poliției Române la secțiunea „persoane urmărite”.
Mario Iorgulescu: În clinici e mai greu decât în pușcărie
„Ce s-a întâmplat, s-a întâmplat. Șase ani de zile m-am chinuit, am plătit pedeapsa”, afirmă Iorgulescu în interviul exclusiv pentru Cancan.ro, declarând că perioada petrecută în unități medicale a fost, în opinia sa, mai dificilă decât detenția propriu-zisă. El descrie experiența din clinicile în care a fost internat ca fiind una extrem de dură, lipsită de repere și de contact real cu exteriorul. „Șase ani e mult prin ce am trecut eu în clinici. Mai greu decât la pârnaie. Crede-mă că n-ai cu cine să stai de vorbă, n-ai ce să faci. Ești sedat, nu înțelegi nimic ce se întâmplă cu tine”, spune acesta. În continuare, Mario Iorgulescu susține că așteaptă ca situația sa medicală să fie luată în considerare de autorități, invocând existența unei leziuni cerebrale grave. „Bă, măcar acum să se facă dreptate. Să se ia în calcul actul meu medical, că am o leziune pe lobul frontal al creierului și e 100% ireversibilă”, declară el. El invocă inclusiv prevederi legale și drepturi fundamentale, sugerând că procesul său ar trebui suspendat din motive medicale. „Legea spune că dacă eu am actul acesta medical, procesul trebuie să se suspende pentru că ai drept la viață. Primul lucru, ai drept la viață. Procesul trebuie să se suspende până mă fac bine”, afirmă Iorgulescu. Întrebat de Dan Capatos de ce a ales tratamentul în Italia și nu în România, Mario Iorgulescu susține că în țară nu ar fi existat infrastructura medicală necesară pentru afecțiunea sa. „Pentru că nu avem clinici. Noi am descoperit boala pe care o am eu, că era din copilărie”, explică acesta. El face legătura între afecțiunea sa neurologică, comportamentul violent din trecut și stilul de viață pe care l-a avut, inclusiv practicarea sporturilor extreme. „Eu de-aia aveam ieșiri violente. Când mă mai îmbătam și mă provoca cineva, eu eram violent. Din cauza leziunilor pe creier, pentru că eu făceam foarte multe sporturi extreme și de la căzăturile în cap pe care le-am avut, multe, s-au acumulat și mi s-a creat o leziune pe lobul frontal”, mai spune Mario Iorgulescu. Mario Iorgulescu a fost condamnat la 8 ani și 8 luni de închisoare cu executare, pentru ucidere din culpă și conducerea sub influența drogurilor, în urma unei decizii luate de judecători la data de 18 decembrie 2024. Fiul președintelui LPF, Gino Iorgulescu, nu s-a prezentat în România pentru a-și ispăși pedeapsa și în consecință a fost adăugat pe site-ul Poliției Române la secțiunea „persoane urmărite”. Inreviul integral poate fi urmărit aici.
Mărturia lui Mario Iorgulescu, la șase ani de la accidentul mortal: Am încercat să-mi iau viața
Interviul a fost difuzat în cadrul emisiunii „Dan Capatos Show” de la CANCAN.RO. Mario Iorgulescu a declarat că, în perioada imediat următoare accidentului, a trecut printr-o perioadă de depresie severă, care a necesitat internarea într-o clinică de specialitate. În cadrul internării, acesta a recunoscut că a încercat să își pună capăt zilelor, dar a fost salvat prin intervenția medicilor. „Am avut o perioadă în care am plâns zilnic, timp de trei luni. Am ajuns la spital și am primit tratament pentru a-mi stabiliza starea. În această perioadă, am primit sprijin medical constant”, a declarat Iorgulescu. Acesta a precizat că, pe durata internării, pacienții nu beneficiază de pază permanentă, ci sunt supravegheați de personal medical și primesc tratament psihiatric pentru a preveni incidentele. De asemenea, a menționat că a fost martor la situații dificile ale altor pacienți din clinică. În prezent, Mario Iorgulescu urmează un tratament medicamentos adaptat, care include antidepresive și terapii complementare, și a remarcat că ameliorările stării sale au fost progresive, dar limitate. „Din toți acești ani, doar recent au fost mici îmbunătățiri ale stării mele”, a explicat el. Citește mai mult pe CANCAN.RO.
Testamentul lui Iuliu Maniu
Există oameni care intră în istorie printr-un gest spectaculos și oameni care o modelează printr-o viață întreagă de consecvență. Iuliu Maniu aparține celei de-a doua categorii. Nu a fost un politician al improvizației și nici un lider al pasiunilor de moment, a fost, mai degrabă, un constructor răbdător al ideii de unitate națională, un om pentru care România nu a fost un simplu teritoriu, ci o responsabilitate morală. În fiecare decizie a sa s-a simțit presiunea unei conștiințe care știa că istoria nu iartă derapajele făcute în numele comodității. Iuliu Maniu s-a născut la 8 ianuarie 1873, în Șimleul Silvaniei, într-o familie ardeleană de veche tradiție nobiliară și intelectuală, profund ancorată în viața politică și culturală a românilor din Transilvania, mediu care i-a oferit încă din primii ani ai copilăriei repere morale ferme, o educație riguroasă și convingerea că destinul personal nu poate fi separat de destinul colectiv al neamului românesc. Familia Maniu, cunoscută inițial sub numele de Man și înnobilată la sfârșitul secolului al XVII-lea, a evoluat de-a lungul generațiilor printr-o succesiune de figuri implicate în viața publică, juridică și ecleziastică a Ardealului, legătura de sânge cu Simion Bărnuțiu – una dintre cele mai luminoase minți ale românilor ardeleni – conferind acestei familii nu doar prestigiu, ci și o misiune istorică asumată. Tatăl său, Ioan Maniu, jurist de formație solidă și personalitate respectată în Șimleul Silvaniei, crescut și format sub directa îndrumare a lui Simion Bărnuțiu, și-a consacrat viața studiului și aplicării dreptului, iar prin căsătoria cu Clara Coroianu a consolidat alianțe familiale cu alte nume de referință ale elitei politice românești transilvănene, influențând decisiv mediul în care avea să se formeze tânărul Iuliu. Crescut într-o atmosferă dominată de rigoare morală, spirit critic și atașament profund față de valorile naționale, Iuliu Maniu și-a petrecut copilăria la Șimleul Silvaniei, urmând apoi școala primară la Blaj, centrul spiritual al Școlii Ardelene, și studiile liceale la Zalău, unde disciplina severă și cultura umanistă l-au format ca intelectual lucid și ca viitor lider politic. Continuând tradiția familiei, Iuliu Maniu a urmat studii juridice la Cluj, Budapesta și Viena, obținând doctoratul în drept în 1896, perioadă în care a acumulat cunoștințe juridice temeinice și a intrat în contact cu personalități și idei politice europene, experiențe care i-au consolidat viziunea democratică și i-au definit stilul de gândire echilibrat, pragmatic și profund responsabil. Implicarea sa timpurie în viața politică a românilor ardeleni, manifestată încă din anii studenției prin participarea activă la mișcarea memorandistă și prin conducerea societăților academice românești, l-a așezat pe Iuliu Maniu în centrul luptei pentru drepturi naționale, transformându-l rapid dintr-un tânăr intelectual promițător într-un lider respectat, capabil să îmbine idealismul patriotic cu o analiză lucidă a realităților politice ale vremii. Jurământul solemn prin care și-a legat întreaga existență de cauza românească, rostit într-un moment de intensă emoție națională, nu a fost pentru Maniu un simplu gest retoric, ci un angajament definitiv care i-a guvernat fiecare decizie majoră, determinându-l să-și subordoneze viața personală, aspirațiile afective și confortul propriu unei misiuni istorice asumate cu rigoare aproape ascetică. Format intelectual în marile centre universitare ale Europei Centrale, dar profund ancorat în tradiția politică și spirituală a românilor greco-catolici din Transilvania, Iuliu Maniu a devenit expresia unei sinteze rare între modernitate și continuitate istorică, între gândirea juridică occidentală și ethosul național românesc, sinteză care avea să-l transforme într-unul dintre cei mai echilibrați, consecvenți și morali oameni de stat ai României moderne. Născut într-un spațiu aflat la intersecția culturilor și a tensiunilor politice, Iuliu Maniu a înțeles de timpuriu că lupta pentru drepturile românilor nu se putea câștiga prin violență sau populism, ci prin lege, argument și perseverență. Educația sa juridică și formarea sa intelectuală l-au transformat într-un adversar redutabil al nedreptății, dar și într-un politician care refuza compromisul facil. Pentru el, unitatea națională nu era un slogan, ci o datorie istorică și o obligație față de generațiile viitoare. Marea Unire de la 1918 a fost rezultatul unei voințe colective organizate cu minuțiozitate. În spatele entuziasmului popular, al discursurilor și al imaginilor simbolice s-au aflat oameni care au știut să transforme aspirația într-un act politic legitim, iar Iuliu Maniu a fost unul dintre acești oameni, căci fără rigoarea și echilibrul unor astfel de lideri, elanul popular ar fi riscat să se risipească în haos. Iuliu Maniu a înțeles că unirea nu putea fi doar o declarație plină de emoție, ci trebuia să fie recunoscută juridic, administrativ și internațional și a contribuit decisiv la organizarea structurilor politice care au preluat conducerea Transilvaniei după destrămarea imperiului, asigurând o tranziție ordonată și democratică. Maniu nu a urmărit gloria personală. Discursurile sale nu erau menite să inflameze mulțimile, ci să le responsabilizeze, vorbind despre drepturi, dar și despre obligații; despre libertate, dar și despre lege. Într-un moment istoric dominat de emoție, el a adus rigoare. După realizarea Marii Uniri, mulți lideri ar fi considerat misiunea încheiată. Pentru Iuliu Maniu, însă, adevărata provocare abia începea, deoarece construirea statului unitar cerea mai mult decât entuziasm: era nevoie de instituții solide, administrație corectă și respect față de cetățeni. El nu a privit statul ca pe un trofeu al victoriei, ci ca pe o lucrare fragilă care trebuia apărată zilnic și, ajuns în poziții de conducere la nivel național, a rămas fidel aceleiași credințe: puterea nu este un privilegiu, ci un serviciu, refuzând să transforme funcția politică într-un instrument de îmbogățire sau dominare. Într-o perioadă marcată de instabilitate, corupție și rivalități acerbe, a fost adeseori incomod tocmai pentru că nu negocia principiile. A intrat în conflict cu tendințele autoritare, indiferent de forma pe care acestea o îmbrăcau. Fie că era vorba de presiunea monarhică, de populism sau de extremismele vremii, Maniu a ales mereu calea legalității și a democrației, chiar și atunci când aceasta îl izola politic. Istoria nu este blândă cu oamenii verticali. În vremuri de criză, cei care refuză compromisul devin ținte, iar Iuliu Maniu a trăit această realitate până la capăt. După instaurarea regimului comunist, nu a fost tratat ca un fost lider al națiunii, ci ca un obstacol care trebuia eliminat,
Globurile de Aur 2026 – Care sunt nominalizările și pronosticurile / Ce e de urmărit
Globurile de Aur 2026 sunt aproape, iar nominalizările din acest an aproape că nu au nevoie de prezentare. Printre cele mai nominalizate filme se numără „One Battle After Another” de Paul Thomas Anderson, cu nouă nominalizări, „Sentimental Value”, de Joachim Trier, cu opt și „Sinners” de Ryan Coogler, cu șapte, relatează nbcnews.com. Beverly Hills, California La categoria „serialelor de televiziune”, principalii nominalizați sunt „The White Lotus”, cu șase nominalizări pentru al treilea sezon și miniseria TV de succes „Adolescence”, cu cinci nominalizări. Publicația indică, de asemenea, ce vedete ar fi de urmărit pe covorul roșu: Emma Stone, Michael B. Jordan, Selena Gomez, Cynthia Erivo, Julia Roberts, George Clooney, Jennifer Lawrence, Tramell Tillman, Jenna Ortega, Walton Goggins, Leonardo DiCaprio și Timothée Chalamet. Festivitatea începe la ora 21:00 și are loc în Beverly Hills, California. Cine este gazda Globurilor de Aur din 2026? Comica Nikki Glaser va reveni în rolul de gazdă a Globurilor de Aur din 2026. Glaser a fost primită pozitiv pentru munca sa de anul trecut, într-un rol conceput special pentru stilul ei comic. „Sinners”, care a câștigat patru premii la Premiile Critics’ Choice, este favorit pentru cel mai bun film dramatic, însă producția va avea mult de lucru, la aceeași categorie concurând cu „Sentimental Value”, „Hamnet” și „Frankenstein”. „One Battle After Another” a avut o seară memorabilă la Premiile Critics’ Choice , câștigând premiile pentru cel mai bun film și cel mai bun regizor. Probabil va continua să aducă victorii duminică, inclusiv la categoria cel mai bun film (comedie/muzical). Ce seriale TV ar putea câștiga Globurile de Aur din 2026? La categoria cel mai bun serial de televiziune dramă, „The Pitt” este favorit după ce a câștigat cinci premii Emmy în 2025 pentru primul său sezon remarcabil, deși va trebui să concureze cu favoritele „Severance” și „The White Lotus”, alături de noul succes al lui Vince Gilligan, „Pluribus”. „Adolescence” este favorit la premiul pentru cel mai bun serial limitat, după prezența puternică de la Premiile Emmy din septembrie anul trecut, când Owen Cooper a devenit cel mai tânăr actor masculin care a câștigat un premiu Emmy, la vârsta de 15 ani. Favoritele fanilor, „Black Mirror” și „Dying for Sex”, vor concura și ele în această categorie. Printre nominalizările la categoria „Cel mai bun serial de televiziune” se numără „Hacks”, „The Bear”, „Abbott Elementary” și „Only Murders in the Building”, care pare a fi o reuniune. Deși „Abbott Elementary” sau „Hacks” ar putea fi un câștigător surpriză, premiul va merge probabil la favoritul Emmy, „The Studio”.
Cum se simte războiul din Ucraina în contribuțiile benevole percepute de Biserica Ortodoxă Rusă
Publicația Independentă „The Moscow Times” scrie că așa-numitele „contribuții benevole” percepute de pravoslavnica Biserică Ortodoxă Rusă pentru oficierea slujbelor religioase au crescut, în medie, cu 40% de la începutul invaziei ruse în Ucraina. Publicația, care a analizat site-urile a 140 de biserici și catedrale din Rusia, observă că cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la slujbele de cununie (+107%), înmormântare (+71%) și botez (+50%). Acestea sunt servicii care, în teorie, nu necesită taxe fixe, însă majoritatea parohiilor le afișează pe liste ca sume recomandate sau „donații”. „Se numesc donații, dar sunt taxe” Anastasia, o locuitoare din Kopeisk, regiunea Celeabinsk, spune că a fost șocată când a văzut noile tarife atunci când a dorit să organizeze o slujbă de pomenire. „Acum doi ani plăteam 100 de ruble pentru un nume pe an. Acum costă 5.000 de ruble pentru un singur nume pe an. Nu mi-a venit să cred”, a declarat ea presei locale. Nemulțumiri similare sunt exprimate și de alți credincioși, care spun că aceste „contribuții benevole” funcționează, în realitate, ca niște taxe. „Toate aceste plăți se numesc donații. Dar, în esență, sunt niște taxe”, a declarat pentru postul Current Time protopopul Andrei Kordocikin, care a părăsit Rusia după ce a condamnat public războiul din Ucraina. Diferențe între regiuni și biserici Potrivit lui Kordocikin, nivelul contribuțiilor diferă în funcție de regiune și este stabilit fie de paroh, fie, în unele cazuri, centralizat la nivel de eparhie. „În centrul Moscovei aceste sume sunt mai mari decât în provincie. În unele eparhii, tarifele sunt majorate o dată pe an, pentru a evita diferențele mari între biserici”, explică el. Enoriașii din Moscova confirmă creșterea prețurilor nu doar la slujbe, ci și la lumânări, icoane și alte obiecte religioase. Unii acceptă situația ca pe un efect firesc al scumpirilor generale, alții consideră că este incorect ca tainele religioase să devină inaccesibile pentru oamenii cu venituri mici sau pentru vârstnici. De ce au crescut prețurile Explicația oficială invocată de reprezentanții bisericii este creșterea costurilor de funcționare. „Dacă se scumpesc energia, utilitățile și toate celelalte, trebuie să creștem și salariile celor care lucrează în biserică. Un al doilea motiv este creșterea contribuțiilor către eparhie”, spune Kordocikin. Istoricul și sociologul Nikolai Mitrohin explică faptul că banii rămân, în mare parte, la nivel local. „Biserica este organizată ca un sistem de persoane juridice independente. Cea mai mare parte a veniturilor rămâne la nivelul parohiei sau al eparhiei, iar doar un procent foarte mic ajunge la Patriarhia Moscovei”, a declarat el pentru Current Time. Un preot a cerut reintroducerea dijmei Creșterea puternică a tarifelor pentru slujbele de înmormântare vine și în contextul în care acestea au devenit mai frecvente după invadarea Ucrainei. Potrivit estimărilor BBC și Mediazona, peste 150.000 de militari ruși ar fi murit în război. În toamna anului 2025, un preot din Irkutsk a propus reintroducerea „dijmei” — un fel de impozit religios — pentru credincioși, însă conducerea Bisericii Ortodoxe Ruse a respins ideea, precizând că este doar o opinie personală și că nu reprezintă poziția oficială a BO Ruse. „Biserica nu trebuie să pară un magazin” Protopopul Andrei Kordocikin avertizează că există un risc ca această politică de prețuri să afecteze relația dintre biserică și credincioși. „Este esențial ca omul care vine la biserică să nu aibă senzația că intră într-un magazin”, spune el. În timp ce Biserica Ortodoxă Rusă justifică scumpirile prin inflație și costuri crescute, pentru mulți enoriași ele devin un motiv de frustrare și de îndepărtare de instituția care ar trebui să rămână, spun ei, un spațiu al solidarității și al sprijinului spiritual.
Sofia Vicoveanca a fost internată de urgență la spital / Cântăreața a suferit un infarct
Sofia Vicoveanca, interpreta de muzică populară extrem de iubită de români, a suferit un infarct miocardic în timpul nopții, relatează monitorulsv.ro. Ea a fost preluată cu ambulanța de un echipaj medical și transportată la Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” de la Suceava. Potrivit declarațiilor medicului Tiberius Brădățan, preluat de publicația citată, purtătorul de cuvânt al spitalului, Sofia Vicoveanca este, la această oră, în stare stabilă. Cine este Sofia Vicoveanca Sofia Vicoveanca este născută în Cernăuți (astăzi – Ucraina), unde a trait drama refugiului cu mama sa, după ce Bucovina de Nord a fost anexată de Uniunea Sovietică și tatăl ei a fost luat prizonier. Mai târziu, s-a stabilit cu familia ei la Vicovu de Jos (județul Suceava). De aici și-a luat și numele de scenă – Vicoveanca – un semn de iubire și de respect pentru pământul care a adoptat-o. O carieră de peste 60 de ani Sofia Vicoveanca (84 de ani) are o carieră muzicală de peste 60 de ani. A început în 1959 ca solistă a ansamblului „Ciprian Porumbescu” din Suceava. În 1965 și-a lansat primul său album. Actriță și poetă În repertoriul său sunt incluse o gamă largă de stiluri tradiționale – de la doină și balade la cântece de nuntă, de leagăn, colinde, piese de bucurie. Sofia Vicoveanca a jucat în câteva filme românești și a publicat mai multe volume de versuri și proză, inspirate din viața și tradițiile satului. Esența românismului autentic Pe parcursul impresionantei sale cariere, a susținut numeroase concerte și turnee în țară și în străinătate: SUA, Franța, Danemarca, Germania, Israel, etc..). Sofia Vicoveanca este una dintre ultimele redute ale cântecului popular românesc. În muzica ei se concentrează esența folclorului românesc, spiritul viu și arzător al bucovineanului authentic, al românului autentic.
Vânzări – record la Biblii în Regatul Unit în 2025 / Librar: Înainte, rebeliunea era să fii ateu, acum, rebeliunea e să crezi
Librarii creștini din Regatul Unit au un motiv de bucurie: există un interes tot mai mare pentru Biblii – un produs prea puțin căutat în ultima vreme. Cu toate acestea, cifrele recente arată o explozie a vânzărilor cu amănuntul, scrie The Guardian. În Regatul Unit, în 2025, vânzările de Biblii au crescut cu 134% din 2019 – este cea mai mare creștere de când au început să strângă informații pe această temă. Când sunt și influencerii din online buni la ceva Anul trecut, vânzările totale de Biblii au atins 6,3 milioane de lire sterline, cu 3,61% de lire sterline mai mult decât în 2019. Este vorba de un adevărat fenomen social, pe care librarii și editorii de carte au vrut să-l înțeleagă mai bine. Răspunsul lor – influencerii din online i-au împins mai ales pe tineri înspre dorința de a ști mai mult. Aude Pasquier, directoare de vânzări cu amănuntul la librăria Church House de lângă Westminster Abbey, spune pentru publicația citată: „Am observat o creștere a numărului de oameni care citesc Biblia de la zero. Nu au nicio educație creștină. Nu au nicio bază de la părinți sau de la școală. În timp ce majoritatea oamenilor din generațiile anterioare au avut-o. Cu siguranță, tinerii sunt cei care caută un fel de spiritualitate – vor să înțeleagă lumea și pe ei înșiși mai bine”, a spus ea. „Oamenii pornesc într-o călătorie spirituală” Proprietarul unei librării din Buckinghamshire consideră că aceeași căutare a spiritualității este motorul pentru care tot mai mulți tineri se îndreaptă înspre cărțile spirituale și înspre personalitățile din online de la care au ce să învețe, bunăoară, psihologul Jordan Peterson. „Peterson nu este creștin, dar prin intermediul lui, mulți oameni pornesc într-o călătorie spirituală. Unii ajung la biserică, alții ajung în altă parte. Unii ajung într-un loc bun. Cred că a ajunge creștin în biserică este un lucru bun”, a spus acesta, constatând, de asemenea, cu mare surprindere, că tinerii se îndreaptă tot mai mult înspre lecturile spirituale. Oamenii se îndreaptă spre credință „Aproape pe neașteptate s-a schimbat ceva în ceea ce privește faptul că oamenii se îndreaptă către credință”, spune el. Această cercetare a fost realizată de editura creștină SPCK Group, care a analizat date de la Nielsen BookScan, un serviciu care compilează datele de vânzări ale cărților din întreaga lume. Studiul sugerează, de asemenea, că religia este unul dintre genurile non-ficțiune cu cea mai rapidă creștere, cu o creștere de 11% a vânzărilor în 2025, față de 2024, când vânzările au crescut cu 6%. Anul trecut, traducerea Bibliei cu cele mai bune vânzări a fost versiunea standard în limba engleză, publicată de Crossway. Tinerii – cea mai mare creștere cu interes pentru spiritualitate Asta nu e tot: a crescut și numărul persoanelor care frecventează biserica, față de anii precedenți. Conform unui raport publicat în aprilie 2025 de Societatea Biblică, numărul persoanelor care frecventează biserica în Anglia și Țara Galilor a crescut cu 50% din 2018. Tinerii sunt în fruntea acestei tendințe. Doar 4% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani au declarat că au mers lunar la biserică în 2018, dar în 2024 acest număr a crescut la 16% – cea mai mare creștere din orice grupă demografică de vârstă. Sam Richardson, directorul general al editurii SPCK Group, observă că aceste descoperiri indică o schimbare în care atractivitatea creștinismului a apărut ca o forță „contraculturală”, în special pentru generațiile mai tinere din Marea Britanie, care au crescut în medii familiale și sociale mai seculare. „Lucrul rebel pe care trebuia să-l faci era să fii ateu și să urmezi oameni precum Richard Dawkins și noul ateism, care odinioară era foarte popular. Acum, cred că lucrurile stau invers. Pentru următoarea generație este mai interesant să fii creștin, sunt deschiși să exploreze acest lucru, decât să se închidă automat față de el”, spune Richardson.
Kate Middleton la 44 de ani: Mă surprind reflectând la cât de recunoscătoare sunt
Prințesa de Wales (Kate Middleton, după cum o numește presa britanică) împlinește vineri 44 de ani, ocazie cu care a postat un videoclip emoționant, ultimul dintr-o serie de 4, în care elogiază natura. Sau „Mama Natură”, după cum o numește ea. Videoclipul e intens și personal, după cum observă publicația britanică People. Într-o tulburătoare mărturisire, Prințesa nu se ferește să se declare „profund recunoscătoare” pentru simplul fapt că este în viață. „Iarna aduce liniște, răbdare, contemplare” Videoclipul „Iarna”, ultimul din seria trimestrială de videoclipuri destinate naturii, o arată pe Kate plimbându-se pe un pod, scufundându-și mâna într-un pârâu și arătând gânditoare în timp ce stă într-un câmp înghețat, oferind în același timp o voce din off care reflectează asupra propriei experiențe personale: vindecarea. „Chiar și în cel mai rece și mai întunecat anotimp, iarna are un fel de a ne aduce liniște, răbdare și o contemplare tăcută. Acolo unde pârâul încetinește suficient cât să ne putem vedea propria reflexie. Să descoperim cele mai profunde părți ale ființei noastre, alături de șoaptele și pulsul fiecărei ființe vii”, începe vocea lui Kate. „Râurile din noi curg cu ușurință” „Mă surprind reflectând la cât de profund recunoscătoare sunt”, continuă Kate, care a purtat o haină verde și o șapcă de vânzător de ziare asortată pentru film. Cancer survivor #PrincessCatherine marks 44th birthday with ‘personal’ message about healing after ‘darkest season’ Video By princeandprincessofwales on IGhttps://t.co/6Yk0UcWPvC via @PageSix pic.twitter.com/UPM9OHa1Pc — Brightly (@BrightlyAgain) January 9, 2026 „Căci râurile din noi curg cu ușurință. Fricile sunt spălate, curățate și purificate. Împăcați-vă cu lacrimile noastre și descoperiți ce înseamnă să fii în viață.” „Să fii una cu natura. Un profesor liniștit și o voce blândă care ne îndrumă. În memorie, ajutându-ne să ne vindecăm”, adaugă Prințesa Kate. „Putem învăța de la Mama Natură” Serialul „Mama Natură” a fost o „reflecție profund personală și creativă asupra modului în care natura m-a ajutat să mă vindec, dar și o poveste despre puterea naturii și creativitatea în vindecarea colectivă”. „Putem învăța atât de multe de la Mama Natură, pe măsură ce căutăm să construim o lume mai fericită și mai sănătoasă”, a adăugat ea. „Iarna” – ultimul episod al seriei Colecția „Mama Natură” a fost lansată în 2025, la începutul Săptămânii de Conștientizare a Sănătății Mintale. Acest ultim episod, realizat de Will Warr, vine după anunțul Prințesei privind remisia cancerului de care suferea și pe care-l anunțase în martie 2024. Kate este de multă vreme o susținătoare a conectării cu natura, inclusiv a „băii de pădure”, pe care va continua s-o promoveze și să le și practice, mai ales că, de la diagnostic încoace, relația ei cu natura a căpătat un sens mai profund. Ea a semnat postarea cu „C.”.