Etichetă: Cultură-Media

Studiu: O simplă vizită la muzeu ar putea fi mai eficientă decât o zi la spa. Cum arta poate reduce stresul și îmbunătăți sănătatea

Un studiu recent realizat de King’s College London sugerează că vizitarea unei galerii de artă poate reduce semnificativ stresul și susține sănătatea generală, scrie Smithsonian Mag. Cercetătorii au observat modificări fiziologice măsurabile la participanții care au petrecut 20 de minute privind capodopere la Courtauld Gallery din Londra, comparativ cu cei care au văzut reproduceri în alt mediu. Beneficii măsurabile pentru corp și minte Studiul a împărțit 50 de voluntari, cu vârste între 18 și 40 de ani, în două grupuri: unul a privit opere originale semnate Manet, Van Gogh și Gauguin, iar celălalt copii ale acestora. Cercetătorii au monitorizat ritmul cardiac, temperatura pielii și probele de salivă înainte și după vizionare. Grupul din galerie a înregistrat o scădere de 22% a nivelului de cortizol și o variabilitate mai bună a ritmului cardiac, semn al unei reglări mai eficiente a stresului. De asemenea, au fost reduse citokinele proinflamatorii — proteine asociate durerii, febrei și bolilor cronice. De ce contează arta originală Cei care au privit reproducerile au înregistrat beneficii minime: o scădere de doar 8% a cortizolului și nicio reducere a markerilor inflamatori. Autorul principal, Tony Woods, a subliniat că hormonii de stres precum cortizolul, IL-6 și TNF-alfa sunt legați de riscuri pentru sănătate precum diabetul, bolile cardiace și depresia. Vizionarea operelor originale, a spus el, pare să întărească simultan trei sisteme – imunitar, endocrin și autonom. Sănătate culturală și impact mai larg Rezultatele confirmă studii anterioare ale Universității din Pennsylvania care asociază vizitele la muzee cu efecte psihologice pozitive. Directoarea Art Fund, Jenny Waldman, a subliniat că aceste beneficii sunt universale și a încurajat publicul să vadă galeriile de artă ca spații accesibile pentru bunăstare și refacere.

Directoarea Louvre, criticată din toate părțile / Ce a descoperit Curtea de Conturi

Au trecut trei săptămâni de la spectaculosul furt al bijuteriilor de la Louvre, iar Curtea franceză de Conturi a emis un raport în care critică instituția pentru că au ignorat constant protecția în favoarea achiziționării de noi opere de artă și a organizării de expoziții. Pierre Moscovici, președintele Curții, a declarat: „Să nu se înșele nimeni: furtul bijuteriilor coroanei este un semnal de alarmă răsunător”. Era duminică, 19 octombrie. Hoții au pătruns cu ajutorul unui lift exterior la primul etaj al muzeului și au tăiat, cu ajutorul unui polizor vitrinele din care au furat bijuteiri estimate la 88 de milioane de euro, care au aparținut cândva reginelor și împărăteselor secoululi al XIX-lea. Ce spune raportul Curții de Conturi Raportul își bazează concluziile pe anii 2018 – 2024: instituția de artă „a favorizat operațiuni vizibile și atractive, în detrimentul întreținerii și renovării instalațiilor tehnice, în special în domeniile siguranței și securității”. În perioada studiată, s-a constatat că muzeul a cheltuit 105,4 milioane de euro pentru achiziționarea de noi opere de artă și 63,5 milioane de euro pentru spații expoziționale. Dar, în același timp, a cheltuit doar 26,7 milioane de euro pentru lucrări de întreținere și 59,5 milioane de euro pentru restaurarea clădirii palatului. O „subestimare grosolană” a pericolului Constatările Curții se suprapun, de altfel, pe criticile ministrei Culturii, Rachida Dati, care a declarat că managerii au „subestimat grosolan” pericolele unei intruziuni în muzeu. Unul dintre cei mai notorii experți în artă ai Franței, Didier Rykner, a acuzat și el muzeul că preferă să-și cheltuiască resursele „abundente” pe inițiative atrăgătoare, în loc să protejeze ceea ce are deja. Cel mai elocvent și recent exemplu este lansarea, cu multă pompă, la începutul acestui an, al proiectului Noua Renaștere a muzeului Louvre, de către Emmanuel Macron și directoarea Laurence des Cars. Planul includea o nouă intrare la capătul estic al Louvre și excavarea de noi spații expoziționale, inclusiv o galerie separată pentru Mona Lisa. Potrivit Curții de Conturi, proiectul a fost „întreprins fără studii adecvate – fie de fezabilitate tehnică, și arhitecturală, fie de evaluări financiare”. Costul preconizat a crescut deja la 1,15 miliarde de euro, a precizat compania, comparativ cu cele 700 de milioane de euro anunțate în ianuarie. Ce spune managementul muezului De cealaltă parte, conducerea muzeului a declarat că a acceptat majoritatea recomandărilor Curții, dar consideră că aceasta nu a înțeles pe deplin tot ce a făcut aceasta – în special în domeniul securității. „Când vine vorba de cel mai mare și mai vizitat muzeu din lume, singura judecată echilibrată este una care privește pe termen lung”, se arată în comunicat. Antrenament cu mici infracțiuni Între timp, unul dintre suspecții reținuți în acest caz, Abdoulaye N., (39 de ani) a fost multă vreme un erou al comunității sale din cartierul Aubervilliers din nordul Parisului, cu o extraordinară notorietate pentru actele sale „de curaj” de pe motocicletă, toate ilegale. Omul, cunoscut sub porecla „Doudou Cross Bitume”, posta regulat videoclipuri cu el în timp ce exersa pe o motocicletă de motocross, cum ar afi wheeling-uri la obiective turistice pariziene precum Trocadero. În alte postări se filma pe sine făcând culturism. A avut mai multe infracțiuni rutiere și alte tipuri de infracțiuni, dar niciuna pentru crimă organizată. Abdoulaye N. A fost anteriro gardian la Centrul Pompidou din Paris, un centru de artă care găzduiește cel mai mare muzeu de artă modernă din Europa. Este posibil ca Abdoulaye și alți suspecți în dosar să nu fie creierul operațiunii Louvre, ci să fie plătiți de o terță parte, consideră anchetatorii.

Vaticanul interzice titulatura de co-răscumpărătoare pentru Fecioara Maria, reafirmând rolul unic al lui Iisus în mântuirea omenirii

Documentul, aprobat de Papa Leon, clarifică faptul că doar Iisus a mântuit lumea prin moartea sa pe cruce, iar Maria, deși a contribuit la planul divin prin nașterea sa, nu trebuie numită „co-răscumpărătoare” („co-redemptrix”). Decretul biroului doctrinar al Vaticanului vine în contextul răspândirii unor forme exagerate de venerare a Fecioarei Maria, amplificate de rețelele sociale. Acestea includ afirmații despre apariții miraculoase, statui care plâng și „profeți” autoproclamați, fenomene care, potrivit Vaticanului, pot crea confuzie și pot diminua rolul central al lui Iisus în credința creștină. Cardinalul Víctor Manuel Fernández, prefectul biroului doctrinar, a precizat că decretul privind Fecioara Maria și mântuirea omenirii răspunde întrebărilor primite de la comunități catolice din întreaga lume. El a avertizat că unele practici devoționale, intens promovate online, riscă să distorsioneze mesajul teologic autentic al Bisericii. Papa Francisc, la fel ca și predecesorul său, Benedict al XVI-lea, s-a opus constant termenului „co-răscumpărătoare”. Într-un discurs din 2019, Francisc a calificat ideea drept „nebunie”, subliniind că Maria „nu a vrut niciodată să ia ceva de la fiul ei”. Chiar și Papa Ioan Paul al II-lea, care susținuse inițial formularea, a renunțat să o folosească public în anii ’90. Noua poziție oficială a Vaticanului, care reafirmă rolul unic al lui Iisus în mântuirea omenirii, este considerată de experți o încercare de a limita „cultul Madonei” și de a restabili echilibrul doctrinar. Totodată, decretul se înscrie într-o serie de măsuri recente prin care Vaticanul a înăsprit regulile privind fenomenele supranaturale, inclusiv aparițiile Fecioarei Maria, pentru a combate escrocheriile religioase din epoca digitală. „Maria este cea mai înaltă dintre toate făpturile umane, dar nu este semidivină”, a declarat expertul vaticanist Robert Mickens, subliniind esența noii directive.

Emeric Ienei, antrenorul care l-a pregătit pe Bölöni, dar și celelalte legende ale fotbalului românesc: Vă dați seama ce șansă am avut?!

Ienei trăia pe vremea legendelor care au câștigat Cupa Campionilor, singurul titlu primit de România la un asemenea campionat de anvergură. La meciul istoric de la Sevilla, echipa Stelei a fost condusă de Ienei, arhitectul acelei victorii. Într-un interviu recent acordat GSP, el a vorbit încă odată despre gloria Stelei, dar și marile nume pe care antrenorul le-a descoperit. O parte dintre aceștia s-au afirmat, nu numai la meciul legendar, ci și ulterior în fotbal. „Vă dați seama ce șansă am avut?! I-am pregătit pe Puiu Iordănescu, pe Marcel Răducanu, pe Boloni, pe Gică Hagi, pe Lăcă, pe Belo, pe Gică Popescu, pe Dan Petrescu, pe Chivu, pe Mutu, pe Adi Ilie… Doamne, tot ce a avut mai bun fotbalul românesc în ultima jumătate de secol a trecut prin mâna mea! Am avut aproape întotdeauna fotbaliști formidabili la dispoziție. Și, poate, am avut și eu ceva fler, ceva inspirație… Voi ați văzut antrenori mari cu jucători slabi? În special la Steaua și la națională, am lucrat cu oameni de calitate. Și pe gazon, și în afara lui. Fără acești oameni extraordinari, probabil că aș fi rămas un anonim”, a declarat reputatul antrenor Emeric Ienei, pentru GSP.ro Atât jucători respectabili, care au făcut istorie la vremea lor, cât și jucători mai tineri, Ienei a ajuns să pregătească adevărate legende. Printre ele se află și Ladislau Bölöni, care la Meciul cu Sevillia a fost primul jucător de etnie maghiară care a ridicat Cupa Europeană. Despre el s-a făcut și un film documentar, iar fostul jucător a fost lăudat chiar de premierul Viktor Orbán.

Juan Carlos I, regele emerit al Spaniei, regretă amarnic relația cu amanta sa, Corinna Larsen: Mi-a pătat reputația

Regele emerit Juan Carlos I a acordat interviuri mai multor instituții media franceze marți și miercuri, cu doar câteva zile înainte de publicarea pe 5 noiembrie a volumului „Reconciliere”, memoriile pe care le scrie de ani de zile la Abu Dhabi împreună cu autorul Laurence Debray. Regele emerit aterizează miercuri la Vitoria, înainte de a călători la Lisabona și apoi la Vigo, de unde va merge, ca de obicei, la Sanxenxo pentru a participa la o regată. Primul interviu acordat de fostul rege publicației Le Figaro, publicat marți seară, a lăsat multe întrebări fără răspuns despre aspectele cheie ale celor aproape patru decenii ale sale pe tron. Unele dintre acestea încep acum să primească răspuns în articole publicate de publicații franceze, inclusiv Le Monde, Point de Vue și Paris Match . Juan Carlos I povestește cum se vede pe sine ca un om care nu a fost niciodată stăpân pe propriul destin. „Chiar și astăzi trebuie să mă conformez dorințelor Casei Regale și ale actualului Guvern. În cele din urmă, viața mea a fost dictată de cerințele Spaniei și ale tronului. Am dat libertate poporului spaniol prin instaurarea democrației, dar nu am putut niciodată să mă bucur de această libertate pentru mine. Acum, că fiul meu [Regele Felipe al VI-lea] mi-a întors spatele din datorie, acum că presupușii mei prieteni au dispărut, îmi dau seama că nu am fost niciodată liber”, se lamentează el într-unul dintre fragmentele publicate de Point de Vue, scrie El Pais. În această carte, din care publicațiile Le Point și Le Figaro au prezentat câteva fragmente în avanpremieră, regele emerit al Spaniei evocă relația sa cu fosta amantă, Corinna Larsen. Aceasta este o femeie de afaceri germană cu care a trăit o idilă între 2004 și 2009. „Această relație a fost o greșeală pe care o regret amarnic”, mărturisește el în memoriile sale. „Poate părea o poveste banală – mulți bărbați și femei au fost orbiți până în punctul în care nu mai vedeau evidențele. Pentru mine, însă, a avut un impact devastator asupra domniei mele și asupra vieții de familie”, a declarat fostul rege al Spaniei. El a adăugat: „A erodat armonia și stabilitatea acestor două aspecte esențiale ale existenței mele, conducându-mă în cele din urmă la decizia dificilă de a părăsi Spania.” De altfel, el s-a exilat de câțiva ani în Abu Dhabi. Potrivit propriilor sale declarații, relația cu Corinna Larsen „mi-a pătat reputația în ochii spaniolilor.” Juan Carlos a dat-o în judecată pe fosta amantă Corinna Larsen În aprilie anul trecut, fostul monarh s-a declarat furios pe una dintre fostele sale amante, Corinna Larsen, împotriva căreia a depus plângere, potrivit ziarului El Economista. Luis Pliego, directorul revistei Lecturas, a explicat în emisiunea TardeAR de la postul Telecinco că fostul rege al Spaniei a dat-o în judecată pe Corinna Larsen „pentru jignirea adusă onoarei, pe motiv că tot ceea ce a spus ea în interviuri, podcasturi și documentare nu a fost dovedit”. În fața acestei plângeri, Corinna Larsen a reacționat calm și fără semne de îngrijorare, a relatat jurnalistul Eduardo Inda în emisiunea „El programa de Ana Rosa”. „Mențin un contact regulat cu Corinna. Procesul intentat de Juan Carlos în Elveția are aceleași șanse de succes ca și cel intentat împotriva lui Revilla (fostul președinte al regiunii Cantabria)”, a declarat el, adăugând: „A numi un evazionist fiscal «evazionist fiscal», adică a spune adevărul, nu reprezintă o calomnie.” După abdicarea din 2014, presa internațională a dezvăluit că fostul rege ar fi primit peste 100 de milioane de dolari din partea Arabiei Saudite, bani virați într-un cont secret din Elveția. Se presupune că suma ar fi fost o comisionare neoficială pentru atribuirea contractului de construcție a unei linii de tren de mare viteză în Arabia Saudită. Procurorii elvețieni și spanioli au deschis anchete, dar au fost ulterior închise, din cauza imunității regale și a prescripției faptelor Juan Carlos a avut o relație extraconjugală cu Corinna zu Sayn-Wittgenstein (născută Larsen), o femeie de afaceri germano-daneză, între 2004 și 2009. Relația a devenit publică după ce ea a fost implicată în investigațiile privind conturile sale secrete. Corinna a susținut că regele i-ar fi transferat milioane de euro „cadou”, iar ulterior a acuzat că a fost hărțuită de serviciile secrete spaniole.

Fanii Taylor Swift invadează un muzeu german pentru tabloul care a inspirat The Fate of Ophelia”

Fanii lui Taylor Swift au cântat și dansat duminică pe noul ei hit „The Fate of Ophelia” într-un muzeu german care expune tabloul despre care se crede că a inspirat videoclipul piesei de succes, potrivit AFP. Unele au venit îmbrăcate ca Ofelia, în rochii albe și cu flori în păr, în timp ce altele au purtat ținute strălucitoare, asemănătoare celor purtate adesea de Swift, când au sosit în orașul Wiesbaden din vestul Germaniei. Aproximativ 200 de fani ai cântăreței s-au adunat la evenimentul cu bilete epuizate, care a început cu o prelegere susținută de unul dintre experții muzeului despre pictură. Apoi, melodia „The Fate of Ophelia” a răsunat din difuzoare, iar fanii s-au ridicat în picioare pentru a dansa în fața tabloului lui Heyser, înainte de a se alinia pentru selfie-uri. ‼️| A picture from “The Fate of Ophelia” music video is now displayed at the Museum Wiesbaden next to the original painting! pic.twitter.com/wE2njctZBn — Taylor Swift Edits (@TSwiftEdits_13) November 1, 2025 Participanții au venit să vadă pictura artistului Friedrich Heyser, care o înfățișează pe Ofelia – un personaj din piesa Hamlet a lui Shakespeare – într-o rochie albă plutind într-un râu printre flori înainte de moartea ei. La începutul videoclipului pentru „The Fate of Ophelia”, de pe ultimul ei album „The Life of a Showgirl”, Swift apare într-o reproducere a operei, întinsă într-o rochie albă, înainte ca pictura să prindă viață. De la lansarea single-ului luna trecută, muzeul din Wiesbaden a fost inundat de fani ai lui Swift care doreau să vadă opera. Se crede că Heyser a terminat lucrarea cu Ofelia – o nobilă din Danemarca din piesa lui Shakespeare, care înnebunește și se îneacă – în jurul anului 1900. Pictura se află în colecția muzeului din Wiesbaden din 2019. Dar muzeul nu avea nicio idee că va apărea în videoclipul lui Swift până când canalele lor de social media s-au aprins după lansarea „The Fate of Ophelia” în octombrie. Fanii sunt nerăbdători să o vadă pe cântăreață și au scandat în cor la sfârșitul evenimentului de duminică: „Taylor, vino la Wiesbaden!”.

Directorul Institutului Elie Wiesel, vrea ca instituțiile să se autosesizeze în cazul concertului controversat din Catedrala Națională

Directorul Institutului „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, a declarat, pentru G4Media, ca așteaptă ca instituțiile abilitate să se autosesizeze, a acuzat că Biserica Ortodoxă Română ar fi trebuit să se delimiteze. „Imn pentru clerul militar al unui înalt militant legionar, în noua Catedrală Națională, acolo unde aflăm și sfinți a căror viață a fost legată de legionarism este un fapt cutremurător de propagandă extremistă, care s-a petrecut joi 30 octombrie. Considerăm că Ministerul Apărării, Familia Regală și BOR ar fi trebuit deja să se delimiteze în mod clar. Faptul că Basilica postează cu mândrie acest eveniment transmite până astăzi un cu totul alt mesaj. Oare violența simbolică a extremismului va face casă bună cu ortodoxia? Așteptăm autosesizarea instituțiilor abilitate să deschidă un dosar de cercetare în baza OUG nr 31/2002”, a directorul Institutului „Elie Wiesel” pentru G4Media. În același timp, Patriarhia Română neagă acuzațiile, susținând că textul poeziei interpretate ar fi atribuit în mod eronat lui Radu Gyr și că „nu promovează în niciun fel elemente ale vreunei doctrine politice totalitare. Prin urmare, contextul redării cântecului exclude orice interpretare tendențioasă. Încercarea de a asocia Biserica Ortodoxă Română cu ideologiile extremiste este una total lipsită de temei, mai ales că Patriarhia Română a exprimat, în repetate rânduri, delimitarea fermă de orice fel de mișcări care promovează ura și violența, xenofobia și rasismul, care sunt contrare învățăturii și credinței creștine”, se arată în comunicatul transmis de Basilica.ro Radu Gyr a fost scriitor, publicist, dar și un activist politic vocal al legionarilor din anii ’30, devenind chiar comandant al Mișcării Legionare în Oltenia, până să fie închis în lagăr. El a avut dese întâlniri cu liderul mișcării, Corneliu Zelea Codreanu, potrivit studiului publicat în revista Arhivele Olteniei. 

Lovitură pe piața K-Pop. Trupa de fete New Jeans pierde procesul cu casa lor de management, Hybe / În urma anunțului, Hybe ajunge la 644 de milioane de dolari valoare de piață

Unul dintre cele mai importante exporturi pop ale Coreei de Sud, trupa K-pop New Jeans, pierde procesul cu agenția Hybe, într-un litigiu care durează din 2024, potrivit CNBC. Astfel, instanța a hotărât ca trupa New Jeans să rămână în continuare sub imperiul contractului cu agenția până în 2029, după ce acestea au semnat contractul în 2022. Un proces de un an Hotărârea este cea mai recentă într-un proces care implică și subcasa ADOR și CEO Min Hee-jin, acuzată de trupă de rele tratamente și de nerespectarea condițiilor contractuale. Capitalizarea de piață a agenției Hybe este, în urma deciziei instanței, de 644 de milioane de dolari, valoare de piață. New Jeans este unul dintre cele mai relevante produse K-pop, cu multiple intrări în topurile Billboard. Istoria unui proces care părea că nu se mai termină Alte trupe pe care le manageriază Hybe sunt BTS, Seventeen și Le Sserafim. Aceasta este cea mai recentă decizie a instanței, într-un război juridic care durează de un an, de când grupul de fete New Jeans a încercat să rezilieze contractul cu Hybe, în noiembrie 2024, invocând încălcări ale contractului de către ADOR. La momentul respectiv, acest anunț a produs o ștergere de 420 de milioane de dolari din capitalizarea de piață a Hybe. Ulterior, ADOR a intentat un proces împotriva grupului în decembrie, solicitând confirmarea validității contractului exclusiv.

Suspecții jafului de la Louvre recunosc parțial implicarea. Bijuteriile furate sunt încă dispărute

Doi bărbați arestați sub suspiciunea de furt de bijuterii din Muzeul Louvre au „recunoscut parțial” implicarea lor în jaful comis în plină zi, dar obiectele prețioase rămân dispărute, a declarat miercuri procurorul-șef al Parisului. Patru hoți cu glugă au fugit cu prada după ce au pătruns în galeria Apollo a Muzeului Louvre, unde se află bijuteriile coroanei franceze, în timpul programului de vizitare din dimineața zilei de 19 octombrie, expunând lacunele de securitate ale celui mai vizitat muzeu din lume. „Amândoi și-au recunoscut parțial implicarea în fața anchetatorilor” Procurorul din Paris, Laure Beccuau, a declarat că cei doi bărbați aflați în detenție sunt suspectați că au pătruns în muzeu printr-o fereastră de la etaj, în timp ce doi complici așteptau pe stradă. „Amândoi și-au recunoscut parțial implicarea în fața anchetatorilor”, a declarat ea într-o conferință de presă, potrivit Le Figaro. „Nu excludem posibilitatea existenței unui grup mai mare, inclusiv a unei persoane care a comandat furtul și care ar fi putut fi destinatarul bijuteriilor furate”, a adăugat Beccuau. „Vreau să rămân optimistă că vor fi găsite” În acest stadiu al anchetei, nu există dovezi care să sugereze că jaful a fost o treabă din interior, a spus ea. „Bijuteriile nu se află încă în posesia noastră. Dar vreau să rămân optimistă că vor fi găsite și returnate Muzeului Luvru”. Cei doi bărbați reținuți au fost arestați sâmbătă după ce au fost identificați prin urmele de ADN lăsate la locul faptei. Cine sunt cei doi suspecți Unul dintre ei, un cetățean algerian în vârstă de 34 de ani, șomer, care locuiește în Franța din 2010, a fost reținut de poliție în timp ce încerca să se îmbarce într-un avion spre Algeria. Celălalt bărbat, în vârstă de 39 de ani, se afla deja sub supraveghere judiciară într-un caz de furt agravat, a spus Beccuau. Ambii bărbați locuiesc în Aubervilliers, un cartier cu venituri mici din suburbiile defavorizate din nordul Parisului. Ancheta oficială nu implică vinovăția Beccuau a declarat că anchetatorii vor solicita magistraților să-i pună pe cei doi bărbați sub anchetă oficială, fiind suspectați de multiple infracțiuni de furt organizat. Punerea sub anchetă oficială în Franța nu implică vinovăția și nu duce neapărat la un proces, dar arată că autoritățile judiciare consideră că există suficiente dovezi pentru a continua o anchetă preliminară. Hoții au furat opt piese prețioase în valoare de aproximativ 102 milioane de dolari din colecția Luvrului pe 19 octombrie, înainte de a fugii pe motociclete.

Bijuteriile furate din Luvru / Poliția are foarte puțin timp la dispoziție să recupereze prada

Muzeul Luvru din Paris era încă închis luni, în urma jafului care a avut loc duminică, în urma căruia au dispărut opt ​​bijuterii din epoca napoleoniană. Într-un jaf care s-a petrecut extrem de rapid și despre care oficialii estimează că a avut loc în șapte minute, hoți deghizați în angajați ai muzeului au urcat pe exteriorul faimosului muzeu cu un coș elevator montat pe un camion și au intrat cu forța pe o fereastră, la doar 30 de minute după deschiderea Luvrului. Valoare inestimabilă După ce au spart vitrine din Galeria Apollon, tâlharii mascați au fugit de la locul faptei pe motociclete. Opt „obiecte de o valoare patrimonială inestimabilă” au fost furate, potrivit Ministerului Culturii din Franța, iar un obiect, o coroană ornamentată din aur, a fost recuperat în apropierea locului faptei. Detectivul de artă Arthur Brand a declarat luni că poliția are la dispoziție doar o săptămână pentru a găsi bijuteriile dispărute înainte ca acestea să dispară pentru totdeauna. Hoții nu vor putea să vândă bijuteriile pentru că sunt foarte cunoscute, însă ce pot face este să le demonteze și să le vândă piesă cu piesă, este de părere Brand. Cursă contra cronometru Dacă se va face acest lucru, a adăugat el, bijuteriile „probabil vor dispărea pentru totdeauna”. „Poliția are la dispoziție o săptămână”, a declarat Brand, citat de Sky News. „Dacă îi prind pe hoți, lucrurile s-ar putea să fie încă acolo. Dacă durează mai mult, probabil că prada va fi distrusă și demontată. E o cursă contra cronometru”. Ce a fost furat la jaful de duminică din Luvru: Tiară cu diamante și perle și broșă cu diamante Tiara Împărătesei Eugenie, realizată din diamante, perle orientale și argint, este considerată una dintre cele mai apreciate piese ale Luvru. Tiara, realizată de bijutierul Alexandre-Gabriel Lemonnier în 1882, conform descrierii Muzeului Luvru, este compusă din 212 perle, 1.999 de diamante și 992 pietre fasonate. Fundița mare de pe corsaj a Împărătesei Eugenie Piesa, care este realizată din diamante, argint și aur, are ciucuri și franjuri articulate. A fost creată de bijutierul François Kramer. Compusă din 2.438 de diamante și 196 de pietre fasonate în roz, broșa a format inițial și catarama unei curele cu diamante, formată din peste 4.000 de pietre, care a fost expusă la Expoziția Universală din 1855 înainte de a fi purtată de Împărăteasa Eugenie, potrivit Muzeului Luvru. Eugénie ar fi purtat centura în timpul unei vizite a Reginei Victoria la Palatul Versailles în 1855 și încă o dată la botezul Prințului Imperial în 1856, înainte de a transforma în cele din urmă centura într-o broșă. Set de bijuterii cu safire Un set de safire și diamante, formată dintr-o tiară, un colier și un cercel, a fost purtată succesiv de regina Hortense, regina Marie-Amélie și Isabelle de Orléans. Potrivit Muzeului Luvru , colierul articulat este împodobit cu opt safire de diferite dimensiuni și 631 de diamante. Tiara și cercelul sunt compuse din safire de Ceylon în starea lor naturală. Deși originile și designerul său rămân necunoscuți, Luvru consideră setul „o mărturie prețioasă a bijuteriilor pariziene”. Colier și cercei cu smarald Napoleon i-a oferit acest set Mariei-Louise a Austriei, a doua sa soție, în 1810, cu intenția de a-l adăuga la vitrina ei personală de bijuterii, potrivit Luvru. Realizat de bijutierul François-Régnaul Nitot, colierul este compus din 32 de smaralde și 1.138 de diamante. Colierul și perechea de cercei, care au fost păstrate în starea lor originală, s-au alăturat colecției Luvru în 2004. Broșă „Relicariu” Creată în 1855 de bijutierul Paul-Alfred Bapst pentru Împărăteasa Eugenie, broșa din aur și diamant este formată din șapte diamante care înconjoară o rozetă, urmate de două diamante mari care se află unul față în față și diamante suplimentare care atârnă de acestea. Potrivit muzeului, un total de 94 de diamante au fost folosite pentru a realiza această piesă. Pe spatele broșei sunt gravuri cu frunze și frunziș.