Efectele acordării premiului Nobel pentru Pace. Venezuela își închide ambasada din Norvegia
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului norvegian de Externe, Cecilie Roang, a anunțat, la solicitarea AFP, că a fost informată că ambasada Venezuelei își închide ușile, „fără a oferi un motiv”. Venezuela și-a închis ambasada din Oslo fără explicații, a anunțat luni Ministerul norvegian de Externe, la trei zile după ce lidera opoziției venezuelene, María Corina Machado, a primit Premiul Nobel pentru Pace. „Acest lucru este regretabil. În ciuda diferențelor noastre de opinie pe mai multe teme, Norvegia dorește să mențină un dialog deschis cu Venezuela și va continua să lucreze în acest sens”, a spus ea adăugând că „Premiul Nobel este independent de guvernul norvegian și trimitem orice problemă legată de Premiu Comitetului Nobel”, potrivit Le Figaro. Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat la Oslo. Lui Machado i s-a interzis să candideze la alegerile prezidențiale din 2024, în care actualul președinte Nicolás Maduro a fost declarat câștigător, în ciuda protestelor opoziției. Duminică, Maduro, fără a menționa Premiul Nobel, a numit-o pe laureata în vârstă de 58 de ani „vrăjitoare demonică”, un termen folosit adesea de guvern.
John Lodge, basistul și solistul trupei The Moody Blues, a murit la vârsta de 82 de ani
John Lodge, basistul și cântărețul care a făcut parte din trupa britanică The Moody Blues mai bine de jumătate de secol, a murit la vârsta de 82 de ani, potrivit Associated Press. Familia sa a transmis vineri, „cu cea mai profundă tristețe”, că artistul a murit „brusc și neașteptat”, adăugând că Lodge „s-a stins liniștit, înconjurat de cei dragi și de muzica The Everly Brothers și Buddy Holly”. Originar din Birmingham, John Lodge s-a alăturat trupei în 1966, la doi ani după formarea acesteia, alături de Justin Hayward, înlocuindu-i pe Denny Laine și Clint Warwick. A rămas membru al formației până în 2018, când The Moody Blues a încetat să mai susțină concerte live. Lodge a contribuit la unele dintre cele mai cunoscute albume ale trupei, printre care Days of Future Passed (1967), considerat unul dintre primele albume concept din istoria rockului, și In Search of the Lost Chord (1968). De asemenea, a participat la realizarea albumului Octave (1978), care a marcat trecerea trupei spre un sound mai pop.
Taylor Swift doboară recordul Spotify. The Fate of Ophelia, cel mai ascultat cântec într-o săptămână
Taylor Swift continuă seria impresionantă de succese cu noul ei album, „The Life of a Showgirl”. Cântecul principal, „The Fate of Ophelia”, a devenit piesa cu cele mai multe ascultări într-o singură săptămână în istoria Spotify, depășind recordul stabilit anterior de Miley Cyrus cu hitul „Flowers”. Lansată pe 3 octombrie 2025, piesa a strâns peste 101,8 milioane de ascultări în primele șapte zile, depășind performanța lui Cyrus din ianuarie 2024, anunță joi reprezentanții platformei de muzică. La acea vreme, „Flowers” devenise prima melodie din istoria platformei care a trecut pragul de 100 de milioane de redări într-o săptămână, un record care acum îi aparține lui Swift. Anterior, recordul fusese deținut de trupa sud-coreeană BTS cu piesa „Butter”, care acumulase 99,37 milioane de ascultări în prima săptămână. „The Fate of Ophelia” a debutat spectaculos, stabilind și recordul pentru cele mai multe ascultări într-o singură zi pe Spotify. Cântăreața și-a depășit propriul record din aprilie 2024, deținut cu piesa „Fortnight”, care adunase atunci peste 25 de milioane de redări într-o zi. Înaintea ei, Adele deținea recordul cu „Easy on Me” (aproape 20 de milioane de redări în octombrie 2021). Albumul „The Life of a Showgirl” a devenit, la rândul său, cel mai ascultat album într-o singură zi din 2025, atingând acest prag la mai puțin de 12 ore după lansare. Discul a stabilit și un nou record pentru cele mai multe pre-salvări ale unui album, cu peste cinci milioane de utilizatori care l-au adăugat înainte de apariție.
Laserele folosite pentru îngrijirea pielii ajută acum la restaurarea capodoperelor artistice franceze
Într-o aripă liniștită a galeriei Luvru din Paris, departe de aglomerația vizitatorilor și sub piramida de sticlă, conservatorii folosesc o armă neașteptată în lupta împotriva murdăriei acumulate de-a lungul secolelor: laserele dermatologice. Dispozitivele de înaltă precizie, mai cunoscute pentru netezirea ridurilor în clinicile din întreaga lume, dau acum o nouă viață marmurei, calcarului și fildeșului la Centrul Național de Cercetare și Restaurare din Muzeele Franceze, potrivit Euronews. Aici, sute de sculpturi – de la sfinți medievali la capodopere renascentiste – se află în diferite stadii de restaurare. Laserele, finanțate de gigantul francez de cosmetice L’Oréal, fac munca mai rapidă, mai sigură și mai precisă. „Este absolut fascinant să vezi cum aceste două lasere – utilizate pentru a îmbunătăți aspectul pietrei – sunt folosite și în dermatologie pentru a îmbunătăți aspectul pielii. Ambele lasere sunt complementare; ele funcționează la lungimi de undă diferite, vizând cromofori diferiți sau utilizând căldura în moduri diferite”, a declarat Delphine Kerob, dermatolog și director științific al La Roche-Posay la L’Oréal. „Un laser este ablativ, celălalt este neablativ, astfel încât fiecare are beneficii diferite, dar și efecte secundare diferite. Prin urmare, îngrijirea este foarte importantă – atât pentru piele, cât și pentru piatră – pentru a ne asigura că tratamentul nu este prea ablativ”, a adăugat ea. „Pentru noi este un salvator” Printre lucrările care beneficiază de acest tratament de înaltă tehnologie se numără o sculptură Ecce Homo din secolul al XVI-lea, care a fost întunecată de secole de poluare și de încercări de restaurare din trecut. După trei luni de curățare meticuloasă, conservatorii au reușit să descopere urme ale culorii sale originale sub funingine. „Multe dintre piesele pe care trebuie să le restaurăm au fost expuse în aer liber și au cruste negre sau murdărie groasă pe suprafață. Uneori, calcarul este mai fragil decât crustele negre. Trebuie să găsim o modalitate de a le curăța fără a deteriora materialul original”, a spus curatoarea Laetitia Barragué-Zouita. „Laserul, care are doar o acțiune termică și mecanică, ne ajută să nu deteriorăm suprafața originală. Deci, de fapt, este un salvator pentru noi”. În prezent, în laborator sunt utilizate patru lasere specializate: Eos Combo, două lasere Er: YAG (Erbium) și Infinito. Toate sunt fabricate de compania italiană El. En (Electronic Engineering) și fiecare este adaptat unei provocări specifice de restaurare. Atât arta, cât și pielea, observă Kerob, suferă din cauza acelorași presiuni ambientale – poluarea, lumina UV, umiditatea și timpul. „De aceea este foarte important să alegem dispozitivul potrivit, cu parametrii potriviți, și să ne asigurăm că vom trata problema fără a deteriora pielea sau opera de artă”, a spus ea. Cu toate acestea, laserele nu sunt potrivite pentru toate piesele. Din cele 30 de sculpturi aflate în prezent în restaurare, doar aproximativ o treime vor beneficia de tratament cu laser. Celelalte necesită curățare chimică sau mecanică tradițională.
Roxana Mînzatu: Cadrele didactice sunt piatra de temelie a educației și formării profesionale / Comisia Europeană lansează o inițiativă pentru sprijinirea profesorilor
Vicepreședinta Comisiei Europene, care se ocupă de zona educațională, Roxana Mînzatu, afirmă că profesorii reprezintă baza educației și a formării profesionale. Sprijinirea lor în cea mai bună măsură duce la o pregătire mai bună a cetățenilor europeni, care este foarte importantă pentru competitivitatea Europei. „Cadrele didactice sunt piatra de temelie a educației și formării profesionale. Pentru a îmbunătăți și a mări atractivitatea carierei în domeniul educației și formării profesionale, trebuie să sprijinim profesorii și formatorii să facă față provocărilor cu care se confruntă”, a declarat Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, scrie Edupedu. Roxana Mînzatu a mai declarat că „un sprijin mai solid pentru cadrele didactice înseamnă o mai bună pregătire pentru cetățenii europeni în toate etapele vieții, ceea ce este esențial pentru competitivitatea Europei și pentru dubla tranziție verde și digitală”. Declarațiile sale vin odată cu lansarea primului sondaj european dedicat profesorilor din școlile și liceele profesionale care formează absolvenți cu nivel de calificare 3. Scopul sondajului, care se va desfășura în 23 de țări, inclusiv România, este clarificarea provocărilor cu care se confruntă cadrele didactice și oferirea unui sprijin mai eficient de către Comisia Europeană, explică Mînzatu. Aceste declarații ale Roxanei Mînzatu au venit în contextul lansării primului sondaj european dedicat profesorilor din școlile și liceele profesionale care formează absolvenți cu nivel de calificare 3. Scopul sondajului, care se va desfășura în 23 de țări, inclusiv România, este identificarea problemelor și provocărilor cu care profesorii se confruntă astăzi. Ținta este să se ajungă la un acord privind sprijinul mai eficient oferit de către Comisia Europeană, explică Mînzatu. Mai mult, se dorește soluționarea problemei „deficitului critic de cadre didactice în domeniul EFP”, care vizează școlile profesionale și liceele tehnologice.
Statuie de 3 metri dedicată regretatei artiste Tina Turner, dezvelită în orașul natal din Tennessee
Comunitatea localității Brownsville, aflată în apropiere de Memphis, i-a adus sâmbătă un omagiu legendarei cântărețe Tina Turner, dezvelind o statuie de aproape 3 metri chiar în locul unde artista și-a petrecut copilăria și adolescența. Lucrarea din bronz, realizată de sculptorul Fred Ajanogha, o înfățișează pe „Regina rock’n’roll-ului” cu celebra coafură bogată și microfonul în mână, surprinzând energia și mișcările inconfundabile de pe scenă. „Am vrut să redau flexibilitatea și forța ei, iar părul era ca o coamă de leu”, a explicat artistul, potrivit AP. Evenimentul a făcut parte din cea de-a 10-a ediție a Tina Turner Heritage Days, sărbătoare care reunește anual fani și membri ai comunității pentru a comemora viața și cariera uneia dintre cele mai mari artiste din lume. Compania Ford a contribuit cu 150.000 de dolari Turner, câștigătoare a mai multor premii Grammy și interpretă a unor hituri precum Nutbush City Limits, Proud Mary sau What’s Love Got To Do With It, a murit pe 24 mai 2023, la vârsta de 83 de ani, la locuința sa din Elveția. Statuia a fost finanțată prin donațiile a circa 50 de susținători, printre care și compania Ford, care a contribuit cu 150.000 de dolari. Monumentul este amplasat lângă muzeul dedicat Tinei Turner, inaugurat în 2014 în clădirea restaurată a școlii Flagg Grove, unde artista a învățat în copilărie. „Este un lucru mare pentru comunitate să aibă o astfel de amintire a Tinei Turner în orașul său natal. Muzica ei a inspirat generații întregi”, a spus Karen Cook, venită din Georgia special pentru ceremonie.
Marcel Bostan, solist Alternosfera: Procesele democratice în Republica Moldova stau în capul mesei / Un candidat cu narative pro-ruse, mai că n-a deturnat procesele democratice din România
Întrebat care cea mai bună direcție pentru viitorul țării sale, solistul a vorbit despre parcursul european. „Republica Moldova în esență, este un stat pro-Europa și nu există altă alternativă, decât integrarea Republicii Moldova și alinierea noastră ca țară în marea familie europeană”, a declarat Marcel Bostan, solistul trupei Alternosfera. Întrebat dacă crede că ar trebui să ne temem de influența Rusiei, Marcel Bostan a precizat că românii, dar și moldovenii deopotrivă, trebuie să lupte împotriva dezinformării, fenomen care, este mai accentuat și mai vechi în Republică, decât în România. ”Nu cred că trebuie să ne temem, noi trebuie să știm să luptăm cu tot ce înseamnă manipulare, dezinformare, propagandă. Oamenii care au un nivel de educație bun sunt foarte focusați și înțeleg care sunt efectele propagandei, care este adevărul și care sunt manipulările. În marea noastră majoritate, a moldovenilor de peste Prut, noi avem imunitate”, a declarat Marcel Bostan. Fenomenul este unul mai vechi, cel puțin în Moldova „Tot acest război hibrid, n-a început acum doi sau trei ani. De 30 de ani de zile, de la independență încoace tot timpul am fost supuși populismului, propagandei, manipulărilor, deci noi știm cum să filtrăm”, a declarat Marcel Bostan. Circul cu Georgescu, ajuns și la urechile vecinilor Marcel Bostan a oferit o paralelă la situația alegerilor prezidențiale din România. Acesta l-a dat ca exemplu pe Georgescu. „Situația care s-a întâmplat în România la alegerile Prezidențiale: un candidat cu narative pro-ruse mai că n-a deturnat procesele democratice din România! Dacă am face o analiză, din anii ’90 încoace, de la primul președinte, noi am avut cicluri electorale, în cadrul cărora președinții au fost schimbați, iar procesele democratice, în Republica Moldova, stau «în capul mesei». Avem politicieni care fac naveta la Moscova”, a declarat Marcel Bostan. El l-a dat ca exemplu pe Igor Dodon, care ar fi putut să facă chiar și zeci de călătorii la Moscova anual. „Îți dai seama ce face un președinte în vizită de 60 de ori la Kremlin… Evident că pleacă ca să primească indicații.” El a spus câteva cuvinte și despre contextul actual al Republicii Moldova. „La momentul de față, Republica Moldova un guvern care funcționează, care a știut să soluționeze probleme strategice și tot ce ține de securitate energetică, de stoparea proceselor de corupție electorală”, a declarat Marcel Bostan. Solistul a precizat că schimbările din grădina vecinilor de peste Prut „nu sunt foarte vizibile la prima vedere”, însă este „incredibil” că Moldova se află acum în „etapa procesului de negociere al aderării la UE”. „Nu aveai cum să spui cu 2-3 ani în urmă că am putea să ne aflăm, în 2025, la etapa în care suntem. Avem un președinte care ne reprezintă, un președinte cu care nu-mi este rușine, care are o deschidere față de relațiile absolut sănătoase cu marii lideri mondiali sau europeni; și asta ne determină, cu încredere, să mergem înainte”, a declarat Marcel Bostan. Întrebat ce ar schimba la țara sa ca cetățean, Marcel Bostan a precizat că și-ar dori schimbări în Justiție. „Reforma Justiției este o chestiune vitală – dar dacă o să ne informăm, o să vedem, de fapt, cum a fost deturnată această reformă sau tentativă de reformare a Procuraturii anti-corupție: toate obstacolele create de oamenii corupți din domeniul Justiției. Este o luptă acerbă, care, într-un final, o să aducă roade”, a conchis Marcel Bostan.
Jimmy Kimmel revine marți pe ABC după suspendarea emisiunii
ABC a confirmat că producția „Jimmy Kimmel Live!” se reia marți, punând capăt unei pauze de aproape o săptămână cauzate de controversa stârnită de afirmațiile prezentatorului despre uciderea activistului conservator Charlie Kirk. „Am suspendat show-ul pentru a evita amplificarea unei situații tensionate într-un moment emoțional pentru țară”, a transmis Walt Disney Company, proprietarul ABC. Suspendarea a avut loc după ce președintele Comisiei Federale pentru Comunicații (FCC), Brendan Carr, a amenințat că va revoca licențele afiliate ABC, catalogând comentariile lui Kimmel drept „cea mai gravă conduită posibilă”. În monologul său de luni, Kimmel a criticat „gașca MAGA”, acuzând-o că încearcă să obțină capital politic din asasinarea lui Kirk. Decizia rețelei de a opri show-ul a atras reacții aprinse. Peste 400 de vedete, printre care Jennifer Aniston, Robert De Niro și Meryl Streep, au semnat o scrisoare deschisă ACLU, descriind momentul ca „întunecat pentru libertatea de exprimare”. „Eforturile liderilor de a presa artiști și companii prin amenințări lovesc în inima democrației”, se arată în scrisoare.
Liliecii chercheliți și fizica pastelor cacio e pepe, premiate cu Ig Nobel pentru cercetare științifică trăznită
Mulți oameni de știință visează să câștige un Premiu Nobel, o recunoaștere care aduce prestigiu mondial și un loc în panteonul marilor minți alături de Albert Einstein, Marie Curie sau Francis Crick. Există însă și alte distincții — premiile Ig Nobel, create pentru a evidenția cercetări care mai întâi provoacă râsul și apoi te pun pe gânduri, scrie scientificamerican.com. Printre laureații din acest an se numără un premiu pentru nutriție, acordat pentru studiul preferințelor culinare ale unor șopârle curcubeu dintr-o stațiune de pe litoralul din Togo (preferata lor este pizza cu patru feluri de brânză), și un premiu pentru fizică, pentru descoperirea modului în care se poate găti perfect cacio e pepe — un preparat de paste cu pecorino romano și piper negru, surprinzător de greu de nimerit. „Pentru noi, acest premiu reprezintă cea mai mare recunoaștere a creativității în știință”, spune Giacomo Bartolucci, fizician la Universitatea din Barcelona, coautor al studiului despre paste. Echipa sa a investigat tranzițiile de fază care fac ca sosul să se adune și a descoperit o rețetă cu rezultate constant delicioase. „Scopul a fost să ne satisfacem curiozitatea și să arătăm că frustrările de zi cu zi, precum o rețetă nereușită, pot fi legate de probleme științifice interesante”, adaugă Bartolucci. Știința amuzantă care face istorie la Ig Nobel Premiile Ig Nobel au fost fondate în 1991 de Marc Abrahams, editorul revistei satirice Annals of Improbable Research. Printre câștigătorii trecuți se numără descoperirea că orgasmul poate fi un decongestionant nazal eficient, levitația broaștelor vii cu ajutorul magneților sau cercetări despre necrofilia la rațe. Dacă la început premiul era considerat ridicol sau chiar jignitor, astăzi mulți oameni de știință îl văd ca pe o oportunitate importantă de carieră. „Când am primit telefonul, am crezut că e o farsă. Când am realizat că era real, am fost încântați și onorați”, spune Fritz Renner, psiholog la Universitatea din Freiburg, Germania, câștigător al premiului pentru pace pentru un studiu care arată că alcoolul poate îmbunătăți abilitatea de a vorbi într-o limbă străină. Totul a pornit la o conferință internațională din Viena, unde participanții au observat, la un pahar, că engleza (pentru ei, limbă străină) „mergea mai bine”. Continuând tema alcoolului, premiul pentru aviație a mers către un studiu care a demonstrat cum consumul de alcool afectează capacitatea liliecilor de a zbura și de a folosi ecolocația — motiv pentru care aceștia evită fructele fermentate. O ceremonie cu umor și reflecție Evenimentul din acest an a avut loc la Universitatea Boston, SUA, și a fost, ca de obicei, plin de energie. Printre ploi de avioane de hârtie și premii înmânate de laureați Nobel autentici, cei zece câștigători au avut câte un minut pentru a-și prezenta cercetarea unui public de 1.000 de oameni. Chiar dacă studiile par ușor absurde, ele au o valoare reală, spune Renner: „Nu e totul despre descoperiri revoluționare, ci și despre examinarea atentă a presupunerilor cotidiene. Într-o perioadă în care dezinformarea și ‘fake news’ fac greu de separat opiniile de dovezi, asta chiar merită sărbătorit.”
Deputat AUR, după despăgubirea pentru coiful de la Coțofenești furat: Aurul se plătește cu bani, dar memoria și identitatea nu au preț
Mihai Neamțu atrage atenția asupra faptului că furtul tezaurului care include coiful de la Coțofănești a fost, de la început, „un act de barbarie culturală, un atentat nu doar la adresa patrimoniului României, ci și la memoria colectivă a întregii Europe”. „Când cineva îndrăznește să fure o piesă-unicat, veche de peste două milenii, nu vorbim doar despre un delict penal, ci despre o crimă împotriva istoriei și a identității noastre naționale. Descoperit în 1929, coiful din aur masiv al geților este una dintre cele mai spectaculoase dovezi ale rafinamentului artistic și religios al strămoșilor noștri. Scenele de sacrificiu și simbolurile solare nu sunt simple ornamente, ci mărturii ale unei lumi spirituale complexe, ale unei civilizații care a lăsat urme adânci în cultura europeană. Este ca și cum cineva ar smulge o pagină din cronica neamului și ar arunca-o în întunericul pieței negre. În secolul XXI, când avem convenții internaționale și mecanisme de protecție a patrimoniului, astfel de furturi sunt cu atât mai scandaloase. Ele arată lăcomia fără margini a celor care reduc istoria la câteva lingouri de aur. O astfel de mentalitate transformă patrimoniul în pradă și cultura în monedă de schimb”, spune Neamțu. Deputatul consideră că se impune pedepsirea celor vinovați Deputatul AUR adaugă că despăgubirea de 5,7 milioane de euro, „oricât de semnificativă pare pe hârtie, nu poate vindeca rana lăsată de acest furt”. „Aurul se plătește cu bani, dar memoria și identitatea nu au preț. Singura compensație reală este recuperarea efectivă a coifului și readucerea lui în fața poporului român. Acest furt trebuie să ne mobilizeze pe toți: autorități, instituții culturale și opinie publică. România are datoria să-și apere patrimoniul cu aceeași fermitate cu care își apără frontierele”, mai spune Mihai Neamțu. Acesta este de părere că se impune pedepsirea exemplară a celor vinovați; întărirea cooperării internaționale pentru stoparea traficului de artefacte; dar și educarea tinerei generații în spiritul respectului față de patrimoniu. „Ca președinte al Comisiei de Cultură, condamn fără echivoc acest furt care ne-a lovit în inima istoriei. România nu poate accepta ca moștenirea sa geto-dacică să fie batjocorită. Coiful de la Coțofănești trebuie să se întoarcă acasă, iar acest episod rușinos trebuie să ne întărească hotărârea de a apăra fiecare comoară a neamului”, a declarat Mihai Neamțu, deputat AUR. Statul român, despăgubit cu 5,7 milioane de euro pentru furtul tezaurului dacic Statul român a fost despăgubit cu 5,7 milioane de euro pentru tezaurul furat din Olanda, din care face parte Coiful de la Coțofenești, un obiect cu valoare inestimabilă, precum și trei brățări dacice. Banii au ajuns deja la Muzeul Național de Istorie. Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice au fost furate în noaptea de 24 spre 25 ianuarie, din Muzeul Drents, Olanda, care găzduia expoziția „Dacia, imperiu de aur și argint”, care se aflau într-o expoziție în muzeul olandez.