Etichetă: Cultură-Media

Ministerul Culturii a făcut anunțul: România a primit despăgubiri de 5,7 milioane de euro pentru furtul tezaurului dacic din Olanda

Potrivit unui comunicat de presă transmis sâmbătă de Ministerul Culturii, România a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate în ianuarie 2025 din Muzeul Drents, Olanda, respectiv Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice. Muzeul Național de Istorie a României a confirmat că suma integrală aferentă poliței de asigurare, respectiv 5.700.000 de euro, a fost virată de către asigurător, potrivit contractului încheiat între părți. Despăgubirea de asigurare pentru cele patru artefacte furate Aceasta reprezintă valoarea de asigurare a celor patru artefacte sustrase: trei brățări și Coiful dacic de la Coțofenești. „Ultima tranșă, în valoare de 855.000 euro, reprezentând 15% din valoarea totală, a fost virată în data de 12 septembrie, plata precedentă în valoare de 4.845.000 euro, reprezentând 85% din valoarea totală, fiind făcută în data de 25 august. În conformitate cu reglementările legale, conform comunicării primite din partea Ministerului de Finanțe, MNIR – care, la acest moment, a încasat integral asigurarea, va vira suma către bugetul de stat. La restituirea obiectelor asigurate, asigurătorul va solicita contravaloarea asigurării de la muzeu care, la rândul său, va solicita banii de la bugetul de stat”, transmite Ministerul Culturii. Pentru a asigura permanenta monitorizare a situației, la nivelul ministerului și MNIR va fi îmbunătățită funcționarea grupului de lucru prin adaptarea componenței sale la situația actuală, potrivit comunicatului de presă citat. „Ministrul Culturii, Andras Demeter, al treilea ministru la conducerea ministerului, de la momentul scoaterii tezaurului din țară, a solicitat propuneri de modificări a procedurilor privind expunerea temporară a obiectelor de patrimoniu din România, pentru a reduce riscul repetării unor asemenea evenimente extrem de grave, ce afectează dramatic patrimoniul național”, se mai arată în documentul citat. Statul român a fost despăgubit cu 5,7 milioane de euro pentru tezaurul furat din Olanda, din care face parte Coiful de la Coțofenești, un obiect cu valoare inestimabilă, precum și trei brățări dacice. Banii au ajuns deja la Muzeul Național de Istorie. Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice au fost furate în noaptea de 24 spre 25 ianuarie, din Muzeul Drents, Olanda, care găzduia expoziția „Dacia, imperiu de aur și argint”.

Un tablou al lui Picasso, care a stat ascuns timp de 80 de ani, va fi scos la licitație

A fost dezvăluită o lucrare a lui Pablo Picasso ce o reprezintă pe fotografa suprarealistă Dora Maar, care nu mai fusese văzută de 80 de ani, potrivit bbc. Lucrarea, „Bustul unei femei cu pălărie înflorată”, a fost finalizată spre sfârșitul relației turbulente de nouă ani a cuplului și o arată pe Maar într-o lumină blândă, mai colorată decât în portretele anterioare realizate de Picasso până atunci. Picasso a pictat numeroase portrete ale Dorei Maar, inclusiv faimoasele „Portretul Dorei Maar” și „Dora Maar cu pisica”, însă ea spunea despre ele: „Toate portretele pe care mi le-a făcut sunt minciuni. Sunt toate Picasso. Niciunul nu e Dora Maar”. Cei doi s-au întâlnit la sfârșitul lui 1935, când ea realiza fotografii pentru promovarea filmului lui Jean Renoir, „Crima domnului Lange”. La acea vreme, Picasso era într-o relație cu Marie-Thérèse Walter, cu care avea o fiică, Maya, legătură care a continuat și pe parcursul anilor petrecuți cu Maar. El a reprezentat-o frecvent pe Maar – ale cărei tendințe masochiste îl fascinau – ca pe o figură chinuită, adesea în lacrimi, precum în „Femeia care plânge” (La Femme qui pleure), pe care experții spun că a intenționat să o facă simbol al suferinței războiului civil spaniol, dar care totodată reflecta și presupusele sale abuzuri asupra Dorei Maar și numeroasele conflicte fizice dintre cei doi. Un chip chinuit, pe punctul de izbucni în plâns În lucrarea redescoperită, chipul lui Maar, fragmentat dar pictat în culori vii, fără perspectivă, apare chinuit și pe punctul de a izbucni în plâns. În acea perioadă, Maar aflase că Picasso, atunci în vârstă de 61 de ani, intenționa să o părăsească pentru artista Françoise Gilot, de doar 21 de ani. Portretul a fost terminat în iulie 1943 și a fost expus doar de câteva ori în afara atelierului său parizian de pe Rue des Grands Augustins. Se află într-o colecție privată din august 1944, când a fost cumpărat, cu câteva luni înainte de eliberarea Parisului. „Un portret revigorant” Dora Maar, care a murit la Paris în 1997 la vârsta de 89 de ani, este considerată muza lui Picasso, dar și subiect și iubită a sa, în ciuda nenumăratelor sale proteste în care-i spunea că nu este muza lui. Casa de licitații Lucien Paris, care a estimat pictura în ulei (80 x 60 cm) la aproximativ 8 milioane de euro (6,9 milioane de lire sterline), dar se așteaptă ca prețul să fie mult mai mare, a păstrat existența tabloului secret până la prezentarea oficială de joi. Licitatorul Christophe Lucien a spus că este o descoperire semnificativă și a descris lucrarea drept o „capodoperă” și un exemplu rar despre cum opera lui Picasso a fost o rază de lumină în zilele întunecate ale ocupației. „Nu este doar un reper în istoria artei, ci și în viața privată a lui Picasso”, a spus Lucien. „Este un portret revigorant al Dorei Maar; excepțional și plin de emoție. Descoperirea lui este un moment important pentru noi, ca experți.” Pictura va fi scoasă la licitație de Lucien Paris pe 24 octombrie și va fi expusă public timp de trei zile înainte de vânzare.

Owen Cooper, cel mai tânăr câștigător al premiului Emmy pentru rol secundar într-un serial limitat

Owen Cooper, starul din serialul „Adolescence”, difuzat de Netflix, în vârstă de 15 ani, a devenit cel mai tânăr actor care a câștigat premiul Emmy pentru cel mai bun actor în rol secundar într-un serial limitat. Owen Cooper avea 14 ani când a filmat „Adolescence”, primul său proiect profesional. Actorul a jucat rolul lui Jamie, un adolescent arestat pentru uciderea unei colege de clasă. Serialul a strâns 140 de milioane de vizualizări pe Netflix în primele trei luni, fiecare episod fiind filmat dintr-o singură bucată. Serialul Netflix a fost un subiect principal de discuție la nivel mondial, în ceea ce privește legătura dintre cultura „incel” online și efectele ei în viața reală. „Sincer, când am început aceste cursuri de teatru acum câțiva ani, nu mă așteptam să fiu nici măcar în Statele Unite, darămite aici”, a spus Owen Cooper pe scenă. Actorul a mulțumit, în discursul său de la Emmy, familiei sale și colegului său de serial, Stephen Graham, unul dintre creatorii serialului. „Poate că numele meu este pe acest premiu, dar aparține cu adevărat oamenilor din spatele camerei de filmat și lui Stephen și… întregii distribuții.”, a mai spus Cooper. Owen Cooper se află printre cei mai tineri câștigători ai unui Emmy. Recordul îl deține actrița Roxana Zal, care avea 14 ani în 1984 când a câștigat acest premiu pentru filmul „Something About Amelia”. El a concurat la această categorie de Emmy cu colegul său de producție, Ashley Walters, Javier Bardem care a jucat în „Monsters: The Lyle and Erik Menendez Story”, Bill Camp și Peter Sarsgaard din „Presumed Innocent”, și Rob Delaney din serialul „Dying for Sex”. La ceremonia de duminică, „Adolescence” a câștigat și premiile pentru cel mai bun serial limitat, cea mai bună regie, cel mai bun scenariu, cel mai bun actor într-un serial limitat pentru Stephen Graham, care îl interpretează pe tatăl lui Jamie, Eddie, și cea mai bună actriță în rol secundar într-un serial limitat pentru Erin Doherty, care joacă rolul unui psihologul criminalist ce îl evaluează pe Jamie într-un centru de detenție pentru minori. „Nu ne-am așteptat niciodată ca micul nostru serial să aibă un impact atât de mare”, a spus Stephen Graham pe scenă, când a acceptat premiul Emmy pentru scenariu alături de creatorul și scenaristul Jack Thorne.

Nate Bargatze, cel mai bun om din comedie, este gazda Premiilor Emmy de duminică

Comedianul Nate Bargatze, official supranumit și „cel mai bun om din comedie”, va fi gazda galei Premiilor Emmy care are loc duminică. Deși se descrie ca un „tip apolitic”, Bargatze se așteaptă ca evenimentele politice din ultima vreme să umbrească totuși ceremonia, mai ales că președintele Television Academy, Cris Abrego, a declarat că laureații nu vor fi cenzurați, că fiecare va fi liber să spună ce vrea și cât vrea, deși producătorii vor să limiteze discursurile la 45 de secunde. „The Late Show cu Stephen Colbert” e favorit, deși emisiunea sa a fost anulată Mai multe publicații de profil se așteaptă ca „The Late Show cu Stephen Colbert” să câștige premiul pentru cel mai bun talk-show, asta desi a fost anulată de CBS, într-o decizie controversată, survenită după fuziunea Paramount cu Skydance. CBS s-a apărat spunând că a luat o decizie financiară, nu una de politică editorial, dar unii politicieni democrați au acuzat rețeaua că a cedat în fața lui trump, după ce acesta a soluționat un process intentat CBS și „60 de minutes”, în timp ce președintele a sărbătorit anularea, Colbert fiind un critic fervent al său. Măsuri sporite de securitate Colbert este una dintre zecile de celebrități programate să fie prezentatori la Emmy, alături de Sydney Sweeney, actrița al cărei spot pentru American Eagle a stârnit reacții negative, fiind acuzat că se apropia periculos de mult de promovarea eugenismului, în timp ce conservatori, inclusiv președintele Donald Trump, au susținut reclama și au lăudat-o pe Sweeney. Gala Premiilor Emmy are loc duminică, la câteva zile de la asasinarea conservatorului Charlie Kirk. Mai multe publicații din domeniu anticipează măsuri sporite de securitate, inclusive o prezență sporită a forțelor de ordine. „Nu este nevoie să schimbe glumele”, după asasinarea lui Charlie Kirk După asasinarea lui Kirk, Bargatze și producătorii Emmy au declarat pentru Variety că nu este nevoie să schimbe glumele, dar Bargatze a spus că își dorește ca ceremonia să fie „o evadare din ultimele 24-48 de ore”. Despre alegerea lui Bargatze ca prezentator, reprezentanții CBS au spus că acesta a fost alegerea ideală, pentru că nu este moralizator și nu divizează: „Într-o perioadă în care atât de multă comedie este polarizantă — jumătate de țară o iubește, cealaltă jumătate o urăște — îl avem pe acest geniu, Nate, care încearcă doar să ne aducă pe toți împreună”, a spus George Cheeks, CEO-ul CBS. Despre sine, Bargatze spune că e „un comedian curat”. „Mă aflu pe o linie unde nimeni nu se enervează. Nu vreau ca oamenii care votează cu Trump să se supere, nu vreau nici ca cei care nu votează cu Trump să se supere”, a spus acesta. 1.000 de euro deduși din donație, pentru fiecare secundă de discurs depășită Faptul că discursurile au fost stabilite la 45 de secunde este legat de  o donație de 100.000 de dolari către „Boys and Girls Club” – pentru fiecare secundă depășită, vor fi deduși 1.000 de euro din donația totală. Drama de pe Apple TV, „Severance”, este serialul cu cele mai multe nominalizări din acest an, obținând 27 de selecții în categoriile dedicate dramelor. „The Penguin” conduce la categoria miniserii, cu 24 de nominalizări, iar „The Studio” a strâns 23 de nominalizări pentru primul său sezon, egalând recordul stabilit anterior de „The Bear” pentru cele mai multe nominalizări la comedie într-un singur an. Multe dintre categoriile tehnice și de meșteșuguri au fost deja prezentate la ceremonia de anul trecut a Creative Arts Emmy Awards, unde „The Studio” a ieșit marele câștigător: a obținut 9 premii, inclusiv la casting, imagine și design de producție.

Autoritățile chineze încearcă să limiteze popularitatea micro-telenovelelor pe rețele sociale. Fenomenul s-a răspândit chiar și în România

Fenomenul „micro-telenovelelor” – episoade video de 1-3 minute, filmate în format vertical – a cunoscut o creștere spectaculoasă în China, iar acum se răspândește și pe piețe externe. Popularitatea acestui format este atât de mare încât, potrivit unui raport al Biroului de Radio și Televiziune din Beijing, în 2024 valoarea sectorului a depășit 7 miliarde de dolari, întrecând pentru prima dată încasările anuale ale cinematografiei chineze, scrie EFE. Aceste producții comprimate în arcuri narative de 40 până la 100 de episoade mizează pe ritm alert, întorsături frecvente și „momente-hook” la fiecare 60-90 de secunde, pentru a menține atenția publicului. Lansarea este rapidă, cu episoade aproape zilnice, algoritmii platformelor recompensând actualizările constante. „Se potrivesc vieții accelerate de azi și sunt perfecte pentru vizionarea în pauze sau drumuri scurte”, a explicat un regizor pentru presa chineză. Modelul de business: microplăți sub 50 de cenți cu abonament Publicul țintă este format în special din femei (peste 60%), iar mai bine de jumătate dintre spectatori au între 25 și 34 de ani. Consumul explodează în orele de vârf și în weekend, iar preferința majoritară este pentru episoade de 3-5 minute. Consultanța Meilande arată că 70% dintre utilizatori provin din medii cu venituri mici și medii, fiind în special studenți sau tineri angajați. Modelul de business se bazează pe microplăți: prețurile încep de la 0,08 dolari pe episod, cu abonamente săptămânale sau lunare. Pe platforme precum Douyin (TikTok-ul chinezesc) circulă fragmente gratuite, menite să atragă publicul spre aplicații dedicate, precum ReelShort sau DramaBox. În pofida restricțiilor, micro-telenovelele continuă să cucerească planeta Expansiunea rapidă a atras însă și atenția autorităților. Administrația Națională de Radio și Televiziune a introdus din februarie 2025 reguli stricte, obligând producătorii să obțină licențe înainte de difuzare. Măsurile vin pe fondul criticilor privind calitatea scăzută și conținutul „vulgar” al unor serii. De pildă, în timpul sărbătorilor de 1 mai, peste 2.000 de episoade au fost retrase, iar o microserie despre o femeie care naște 99 de copii – cu 45 milioane de vizualizări – a fost eliminată de pe platforme. În pofida restricțiilor, micro-telenovelele continuă să câștige teren la nivel global. În America Latină, aplicațiile dedicate au înregistrat aproape 100 de milioane de descărcări în primul trimestru din 2025, cu titluri traduse în spaniolă care atrag milioane de vizualizări. Experții cred că formatul are un potențial imens, întrucât, la nivel mondial, rata de penetrare este de doar 5-10%, comparativ cu 60% în China.

Protecția Consumatorilor din Polonia depune plângere împotriva NETFLIX pentru majorarea unilaterală a tarifelor / Amenzi uriașe pentru NETFLIX

Gigantul de streaming Netflix riscă amenzi de 10% din cifra de afaceri, după ce Autoritatea Poloneză pentru Protecția Consumatorilor (UOKiK) l-a acuzat că a majorat tarifele fără să fi obținut acordul explicit al utilizatorilor, potrivit rp.pl. Potrivit UOKiK, în august 2024, Netflix a majorat în mod unilateral tarifele, până la 7 zloți (aproximativ 1,92 dolari). Netflix nu a cerut acordul explicit al utilizatorilor. Ce spune legea poloneză Legea poloneză privind protecția consumatorilor prevede că companiile nu au dreptul să modifice unilateral elementele esențiale ale unui contract, cum sunt prețurile, bunăoară, fără a obține în prealabil acordul expres al abonaților. Potrivit UOKiK, argumentul Netflix a fost lipsa de răspuns a clienților care ar fi fost interpretată drept o acceptare tacită a noilor tarife. În replică, Autoritatea Poloneză pentru Protecția Consumatorilor a spus că doar transmiterea unei notificări și continuarea furnizării serviciilor nu validează modificările aduse contractului. „Prețul serviciului, ca orice prevedere, nu ar trebui modificat unilateral, fără consimțământul explicit și informat al utilizatorului”, a declarat Tomasz Chrostny, președintele UOKiK. Ce spune Netflix De cealaltă parte, reprezentanții Netflix au spus că nimic nu este mai important pentru companie decât confortul și comunicarea transparentă cu utilizatorii, ca elemente esențiale în dinamica lor și că respectarea legislației în vigoare constituie o prioritate absolută. Ei i-au asigurat, totodată, pe reprezentanții UOKiK de deplina lor colaborare pentru soluționarea diferendului. „Confortul și comunicarea transparentă cu consumatorii sunt cruciale pentru noi, iar acționarea în conformitate cu toate legile aplicabile este prioritatea noastră principală”, au specificat aceștia. Ce riscă Netflix Dacă aceste acuzații se dovedesc reale, Netflix riscă o amendă de până la 10% din cifra de afaceri pentru fiecare clauză nerespectată. De asemenea, ar putea fi obligat să restituie sumele încasate în mod abuziv. Oficialii UOKiK examinează, de asemenea, politicle de tarifare a Google, HBO MAX, Sony, Disney +, Apple și Adobe. Informații de context Netflix a anunțat majorarea tarifelor și în România, de la 1 ianuarie 2025 – cu câte un euro pentru abonamentele Basic și Standard și cu doi euro pe lună pentru abonamentul Premium. În Germania, abonamentul cu conținut de reclame costă 4,99 €/lună, abonamentul Standard este 13,99 €/lună, iar abonamentul Premium costă 19,99 €/lună, adică o creștere recentă pentru ultimele două, în timp ce cea cu conținut de reclame rămâne stabilă. În Italia, abonamentele pornesc de la 5,49 € pentru abonamentul Basic cu conținut de reclame. Abonamentul Standard fără reclame costă 12,99 €/lună, în timp ce abonamentul Premium costă 17,99 €/lună pentru streaming 4K pe până la patru dispozitive. În Franța, Netflix oferă trei niveluri începând din august 2025: planul Standard cu reclame costă 7,99 €/lună, Standard fără reclame – 14,99 € / lună, iar planul Premium – 21,99 € / lună. Aceste prețuri au fost majorate în aprilie 2025, În Portugalia, abonamentul Basic este de 7,99 €, cel Standard – 12,99 €, iar cel Premium – de 17,99 €.

Trump anunță premiile Centrului Kennedy: Sylvester Stallone, George Strait și Gloria Gaynor, printre laureați

Rupând tradiția, el va găzdui și spectacolul de la sfârșitul acestui an, care va celebra laureații uneia dintre cele mai înalte distincții artistice din țară. După ce s-a întors în funcție, Trump l-a demis pe președinte și o mare parte din consiliul de administrație al Centrului John F. Kennedy pentru Artele Spectacolului și a preluat rolul de președinte al acestuia, o mișcare criticată de mulți drept interferență politică în arte. El a declarat miercuri că intenționează să renoveze complet centrul, care primește fonduri federale pentru facilitățile sale. Trump a spus că a fost „implicat în proporție de 98%” în selecția laureaților din acest an, adăugând că „am fost foarte implicat”. El a recunoscut și că unii artiști selectați au refuzat premiul, un semn al nemulțumirii legate de conducerea centrului vechi de 54 de ani. Stallone, care a apărut ultima dată în filmul Alarum în această iarnă, este un susținător puternic al lui Trump și l-a lăudat drept „al doilea George Washington”.

Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE

Noul Regulament european privind libertatea presei, care a devenit obligatoriu vinerea aceasta, aduce pentru prima dată pe teritoriul european o lege care protejează jurnaliștii și instituțiile media de presiunile externe nejustificate, salvgarda mass-media publice și consolidează transparența companiilor media, scrie EFE. Ca regulament, articolele sale sunt obligatorii pentru toate țările UE fără a fi nevoie de transpunere, însă unele dintre modificările sale necesită actualizări ale legislației naționale, iar nu toate țările, inclusiv Spania, au reușit să respecte data cheie de vineri. Iată câteva dintre punctele cheie care vor fi implementate de lege, cunoscută sub numele de EMFA: Transparența privind proprietatea asupra mass-media și publicitatea instituțională Țările vor trebui să creeze registre media de stat cu informații privind proprietatea asupra mass-media. Oricine are o participație suficientă pentru a influența deciziile editoriale trebuie identificat, precum și să specifice câte investiții publicitare primește și câte venituri primește din finanțare publică străină. În Spania, de pildă, această responsabilitate va fi gestionată de Comisia Națională pentru Piețe și Concurență (CNMC), fiind necesară și înființarea de registre regionale. Înregistrarea unei instituții media nu va fi o cerință obligatorie pentru deschidere, dar nerespectarea acestei cerințe va duce la sancțiuni din partea CNMC. În plus, va fi un factor obiectiv în primirea de publicitate instituțională. De asemenea, va crește transparența în ceea ce privește publicitatea instituțională pe care administrațiile de la diferite niveluri o alocă mass-media. Atât companiile media, cât și entitățile publice (inclusiv cele de la nivel regional și local) trebuie să dezvăluie bugetul pe care îl primesc sau, respectiv, pe care îl alocă acestui scop. Garanții pentru mass-media publică Legea include, de asemenea, garanții pentru apărarea independenței mass-media publice. De acum înainte, fiecare țară a UE trebuie să stabilească prin lege criteriile pentru numirea și demiterea înalților funcționari, durata mandatelor acestora și o finanțare suficientă pentru a-și îndeplini misiunea. Inițial, intenția Bruxelles-ului era ca bugetele mass-media publice să fie stabilite pe o bază multianuală pentru a asigura stabilitatea proiectelor acestora și a împiedica utilizarea acestora ca monedă de schimb în negocierile de aprobare a bugetului general al fiecărei țări. Cu toate acestea, negocierile ulterioare au redus ambiția și s-a stabilit în cele din urmă că alocarea publică pentru aceste resurse trebuie să fie „previzibilă și sustenabilă ”. Protecția jurnaliștilor împotriva spionajului Unul dintre principalele obstacole din negocieri a fost încercarea de a include o clauză care ar fi deschis calea spionării jurnaliștilor sau a surselor acestora dacă s-ar fi invocat motive de „siguranță națională”. În cele din urmă, legea face o referire generală la „respectarea responsabilităților statelor membre” în acest domeniu și prevede că jurnaliștii afectați de această excepție trebuie să fie pe deplin informați cu privire la măsurile luate împotriva lor și vor avea acces la căi de atac legale. Noua lege interzice, de asemenea, presiunea asupra jurnaliștilor sau a instituțiilor media pentru a-i forța să își dezvăluie sursele.

Daniel David: Nu avem bugetul pentru a încheia cu salarii și burse întregul an. Dacă demisia mea ar fi rezolvat problemele financiare, mi-aș fi dat-o de mult”

Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat la B1Tv că în acest moment nu există bani suficienți pentru salarii și burse pe tot anul. „Eu, ca ministru, nu pot să mă gândesc decât că trebuie să pregătesc sistemul pentru a începe activitățile din septembrie, și ca să înceapă activitățile din septembrie, noi aveam nevoie de aceste modificări. În ceea ce privește bugetul, bugetul un buget de austeritate de la începutul anului. Noi am solicitat bani pentru tot anul. Am primit de la Ministerul de Finanțe pentru o parte din acest an, urmând să așteptăm rectificarea pozitivă, așa cum s-a întâmplat, repet, și în anii trecuți. Acesta este motivul pentru care s-a vorbit despre Educație. Noi începem activitățile în septembrie, iar pentru mine lucrul important este să mă asigur că din septembrie reușim să acoperim salariile și bursele”, a declarat Daniel David. El a spus că misiunea lui este să aplice legea și programul de guvernare și să gândească începutul anului școlar cu salarii și burse asigurate. „Așa cum le-am spus, dacă demisia mea ar fi rezolvat problemele financiare, mi-aș fi dat-o de mult.” Ministrul Educației a menționat că, dacă sindicatele se opun și nu acceptă normele, există riscul să intre în grevă. „Vom vedea ce se va întâmpla în septembrie. Eu încă rămân deschis pentru lucrurile care țin de mine, ordinele de ministru, iar celelalte mesaje le-am trimis către premier. Atât pot să fac eu în acest moment”, a adăugat ministrul.

De ce îl ura Iliescu pe Regele Mihai. De la interzicerea intrării în țară la reconcilierea formală din 2001

După Revolutia din 1989, Regele Mihai I a fost nevoit sa stea departe de Romania încă aproape 8 ani, fostul suveran fiind umilit în mai multe randuri de regimul fostului presedinte Ion Iliescu. Regimul Iliescu a limitat accesul regelui în România. În 1990, la revenirea sa cu pașaport diplomatic danez, Regele Mihai a fost escortat rapid afară din țară. În 1995, i s‑a interzis prezența la înmormântarea lui Corneliu Coposu, în ciuda invitației oficiale, obligându‑l să transmită un mesaj înregistrat. Mai mult decât atât, în anul Revoluției, Ion Iliescu i-a adresat regelui Mihai un comentariu jignitor: „este un boşorog care ar trebui să‑şi vadă de pensie şi să ne lase dracului în pace”. Această remarcă reflecta dorința regimului Iliescu de a minimaliza rolul simbolic al fostului suveran în perioada imediat post‑Ceaușescu. După 43 de ani de exil, Regele Mihai a fost declarat persona non grata de PDSR După 43 de ani de exil, Regele Mihai I a dorit să revină în România, însă încercarea sa a fost întâmpinată cu refuz din partea autorităților. Prima tentativă a avut loc în aprilie 1990, în timpul mandatului lui Ion Iliescu, când regele a fost nevoit să se întoarcă din drum, din Zurich, după ce a aflat că i-a fost respinsă viza. Autoritățile române au invocat faptul că, din decembrie 1947, Mihai I nu mai avea cetățenie română, scrie Descoperă.ro. Permisiunea de a reveni în țară i-a fost acordată abia în 1992, cu ocazia Paștelui. Vizita a avut un impact major: aproximativ 500.000 de oameni au ieșit în stradă pentru a-l întâmpina pe fostul suveran și pe familia regală. Entuziasmul populației a stârnit îngrijorare în rândul autorităților, care i-au interzis ulterior accesul în România timp de cinci ani. În 1994, după o nouă tentativă de revenire, PDSR a cerut Ministerului de Externe să-l declare persona non grata. Regele nu a fost lăsat să coboare din avion, autoritățile susținând că vizele nu se acordă la frontieră. Deși apucase să coboare pe scara aeronavei, a fost obligat să se întoarcă. Imaginile acestor două episoade au fost difuzate de TVR abia în 2013. Cum a justificat Iliescu decizia? Ion Iliescu a justificat ulterior decizia sa, susținând că sosirea Regelui Mihai era un „act de destabilizare”, făcut fără acordul autorităților și în contextul unor tensiuni sociale și politice. „Regele a venit fără un program stabilit, fără o minimă informare a autorităților, punându-ne în fața unui fapt împlinit”, a declarat Iliescu. În replică, Regele Mihai a condamnat dur gestul, calificându-l drept o dovadă a „mentalității comuniste” a noii puteri. „Nu mi se permite să vin în țara mea ca un simplu cetățean, după 43 de ani de exil. Este un act de o lașitate fără margini”, a spus Regele Mihai, într-un interviu acordat presei internaționale. Gestul a stârnit critici aspre atât în țară, cât și în străinătate. Politicienii din opoziția românească, condusă de PNL și PNȚCD, au condamnat ferm acțiunea, considerând-o un abuz de putere. La nivel internațional, presa occidentală a criticat dur regimul Iliescu, punând sub semnul întrebării angajamentul său față de valorile democratice și libertatea de mișcare. Ion Iliescu nu se temea că redobândirea cetățeniei române de către Regele Mihai și revenirea acestuia în țară ar putea declanșa un val monarhist care să amenințe forma de guvernământ republican. Temerea sa reală era legată de puterea simbolică imensă a fostului suveran, ilustrată clar în 1992, când, cu ocazia Paștelui, sute de mii de oameni din București și din întreaga țară s-au adunat pentru a-i asculta discursul rostit de la balconul hotelului Continental. Popularitatea de care s-a bucurat Regele Mihai în acel moment a fost percepută ca o amenințare directă la imaginea publică a lui Iliescu. De altfel, invitația din 1992 a fost, în mare parte, un gest calculat, menit să testeze reacția populației. Ulterior, toate cererile Regelui de a reveni în România au fost respinse. La 21 de ani de la revoluție Regele Mihai a refuzat să dea mâna cu Iliescu Normalizarea relațiilor dintre Regele Mihai și statul român a început odată cu alegerea lui Emil Constantinescu ca președinte, în 1996. În 1997, fostului suveran i-a fost restituită cetățenia română, iar președintele l-a invitat oficial să revină în țară, într-un context politic favorabil, în care PNȚCD (partid aflat la guvernare) era format în mare parte din susținători ai monarhiei. În anii anteriori, liderul liberalilor, Radu Câmpeanu, îi propusese regelui să candideze la alegerile prezidențiale din 1992, însă acesta a refuzat, considerând inițiativa inadecvată, opinie împărtășită și de majoritatea monarhiștilor. După revenirea la Cotroceni în 2001, Ion Iliescu i-a adresat Regelui Mihai o invitație oficială la inaugurarea unei galerii de artă, folosind apelativul „Sire” în scrisoarea trimisă. Cu acea ocazie, la fel ca și în alte întâlniri ulterioare, cei doi și-au strâns mâna, marcând gesturi de reconciliere simbolică. Abia la 21 de ani după Revoluţie, în data de 25 octombrie 2011 Regele a fost invitat să ţină un discurs în faţa Parlamentului. Tuturor le-a rămas în memorie momentul în care Suveranul a refuzat să dea mâna cu fostul preşedinte Ion Iliescu. Elogiul lui Iliescu după moartea Regelui După aceste tensiuni, Iliescu a adoptat un ton diplomatic. La moartea Regelui Mihai în 2017, fostul președinte l-a elogiat drept un om care și‑a făcut datoria cu onoare și a luat decizii esențiale pentru viitorul României în condiții dificile. A vorbit despre patriotismul său în exil și rolul său în integrarea europeană și euroatlantică a țării. „Păstrez amintirea discuțiilor purtate în decursul timpului, după 1989, atât la Versoix cât și la București. Relația noastră nu a fost simplă, în vremurile agitate ale începutului tranziției. Rațiunea și sensul servirii interesului public, indiferent de poziția în care ne aflam, au fost mai puternice, și, împreună, am reușit să transmitem către partenerii noștri un mesaj puternic, de asumare a valorilor comunității europene. Prin dispariția Regelui Mihai se încheie poate cel mai zbuciumat capitol al istoriei României moderne, o istorie complexă, deseori dramatică, dar care a asigurat locul cuvenit al țării noastre în Europa și în lumea contemporană”, scria Iliescu pe blogul său.