Papa Leon al XIV-lea, mesaj cu ocazia comemorării catastrofei nucleare de la Hiroshima
Miercuri, la sfârșitul messei prilejuite de sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului, Papa Leon al XIV-lea a ținut un discurs în care a insistat să marcheze 80 de ani de la bombardamentul atomic asupra orașului Hiroshima. A fost încă un apel la pace, dialog, fraternitate în lume. Papa Leon al XIV-lea a comemorat zecile de mii de victime ucise la 6 august 1945, cu încă un apel la înțelegere între oameni: „Iubirea între oameni nu este o chestiune de întâmplare, ci o alegere conștientă, iar Euharistia nu este celebrată doar la altar, ci și în viața de zi cu zi”, a spus acesta. Tragedia de la Hiroshima rămâne „un avertisment universal” „Doresc să-mi exprim rugăciunile pentru toți cei care au suferit consecințele fizice, psihologice și sociale ale acestor evenimente”, a spus Suveranul Pontif, ținând să sublinieze că tragedia de la Hiroshima (și, peste trei zile, de la Nagasaki) rămâne un avertisment universal împotriva devastării războiului, în special cel cu arme nucleare. Au trecut 80 de ani de la un moment care a arătat lumii întregi ce înseamnă războiul, iar memoria e încă vie. „Amenințarea” trebuie înlocuită cu încrederea în fraternitate Ca, de altfel, și în ocaziile anterioare, Papa Leon a folosit acest prilej ca să-și exprime speranța ca lumea de azi să aibă discernământul de a înlocui „falsa siguranță, bazată pe amenințarea distrugerii reciproce”, cu dialog deschis, sentimentul dreptății și încrederea în fraternitate. „Astăzi, sărbătorim Schimbarea la Față a Mântuitorului nostru. Fie ca chipul Lui luminos să ne dea pace și liniște”, a mai spus Papa Leon al XIV-lea. Mesajul Papei vine în contextul unei slujbe de pace ținute la Hiroshima, orașul japonez distrus de o bombă nucleară acum 80 de ani, ocazie cu care Suveranul Pontif i-a adresat episcopului local un mesaj special. Slujba de pace este o ceremonie anuală care se ține în Parcul Memorial al Păcii din Hiroshima. Anul acesta au participat un număr-record de țări – 120. La ora 8.15 dimineața, ora exactă a exploziei, participanții au ținut un moment de reculegere.
Metallica atinge săptămâna cu numărul 500 în Topul Billboard performanță rarissimă pentru orice trupă sau artist
Trupa Metallica are în palmares multe albume de succes, însă niciunul nu a avut performanțe mai bune decât cel auto-intitulat „Metallica”. Această capodoperă heavy-metal se vinde constant în mii de exemplare în fiecare săptămână în Statele Unite și nu numai și aici nu e doar o chestiune de marketing genial, ci talent și focus. Bine, și platforme de streaming! „Metallica” (cunoscut și ca „The Black Album”) rămâne singurul titlu al trupei care figurează în topurile americane în această săptămână, săptămâna cu numărul 500. Să stai 10 ani neîntrerupți în topul Billboard, care nu are decât 25 de poziții, este o dovadă excepțională de relevanță și de rezistență, într-un gen muzical considerat de nișă. Metallica nu mai e o trupă. Metallica e o instituție culturală! Supraviețuirea unui album în clasamente pentru o perioadă atât de mare de timp este un semn că Metallica a depășit granițele unei epoci sau ale unui stil și continuă să fie relevantă transgenerațional. Faptul că trupa atinge această bornă la peste 40 de ani de la înființare (28 octombrie 1981) și la peste 30 de ani de la lansarea albumului, confirmă statutul de legendă al trupei. Care nu mai este o trupă, este o instituție culturală. Albumul „Metallica” coboară o poziție în această săptămână, până pe locul 12, în clasamentul Hard Rock Albums, însă acest lucru nici nu mai are importanță, când ești aici de 500 de săptămâni. 10 ani! Urmează „Master of Puppets”, care a stat în top timp de 104 săptămâni. Metallica nu este singurul album care a stat 500 de săptămâni în Topul Hard-Rock. A mai făcut asta AC/DC, iar faptul că Metallica li se alătură face din asta un club de elită intangibil.
Dominic Fritz: după război, foamete și pierderi cumplite, timișorenii s-au unit pentru un vis comun
Acesta a vorbit despre contextul istoric al zilei de 3 August, care marchează intrarea armatei române în Timișoara. „Azi nu marcăm doar o zi din calendar, ci sărbătorim curajul unui oraș care, chiar și în cele mai grele vremuri, a ales să privească înainte. În 1919, după război, foamete și pierderi cumplite, timișorenii au găsit puterea de a se uni pentru un vis comun”, a precizat Dominic Friz într-o postare publicată duminică pe Facebook. În discursul său, acesta a făcut o paralelă la situația din prezent. „Astăzi, când traversăm vremuri dificile, avem nevoie de aceeași forță. Și acum, la fel ca atunci, să alegem speranța în locul resemnării, curajul în locul izolării și acțiunea în locul așteptării”, a scris Dominic Fritz. Acesta a conchis, urându-le timișorenilor „La mulți ani!”. În cadrul ceremoniei militare și religioase oficiate duminică în Piața Unirii au participat oficiali locali ai primăriei, dar și reprezentanți ai armatei. La ceremonie au fost prezenți și membrii ai Asociației „Reconstituiri Istorice Timișoara”, ai cărui membri au purtat replici după echipamentele echipamentul trupelor colonelului Virgil Economu, realizate după modelul uniformelor militare ale trupelor române de la acea perioadă. Pentru timișoreni, ziua de 3 august marchează Unirea Banatului cu România.
Al treilea sezon al continuării serialului Sex and the City va fi ultimul, anunță producătorii
Producătorul executiv Michael Patrick King a explicat pe Instagram că, în timp ce scria ultimul episod, „mi-a devenit clar că acesta ar putea fi un moment minunat pentru a încheia serialul”. Numit după replica caracteristică a eroinei Carrie Bradshaw, serialul de comedie-dramă urmărește poveștile de dragoste ale trei dintre cele patru personaje originale, care trăiesc la New York la vârsta de 50 de ani, potrivit BBC. Finalul în două părți urmează să fie difuzat. King a declarat că distribuția și echipa de filmare „au amânat anunțarea veștii până acum, deoarece nu am vrut ca cuvântul «final» să umbrească plăcerea de a urmări sezonul”. Sarah Jessica Parker, care o interpretează pe Bradshaw, a publicat un montaj foto din ambele serii, adăugând că personajul „mi-a dominat viața profesională timp de 27 de ani”, dar acum „acest capitol s-a încheiat”. Ea a spus că And Just Like That „a fost o bucurie și o aventură”. „Va trece mult timp până voi uita”, a scris Parker. „Sper să vă placă aceste două episoade finale la fel de mult ca nouă tuturor”, a adăugat actrița. Colega ei, Kristin Davis, care o interpretează pe Charlotte York, a postat: „Sunt profund întristată”.
Studiu. Beția civilizatoare Acolo unde exista producție și consum de alcool fermentat, exista o structură politică mai complexă
Cercetători de la Institutul Max Planck au decis să verifice o ipoteză, anume că alcoolul a fost un catalizator pentru dezvoltarea civilizațiilor, a încurajat legăturile sociale, a încurajat cooperarea și a stimulat creativitatea. Dar poate consumul de alcool să influențeze și formarea sistemelor politice? „Ideea este fascinantă, dar până acum nu fusese testată riguros, pe scară largă și în contexte culturale diverse”, a explicat Václav Hrnčíř, autorul principal al studiului. Echipa sa a analizat 186 de societăți, în special din afara lumii industrializate. Au urmărit dacă aceste comunități produceau băuturi alcoolice fermentate tradiționale și au corelat aceste informații cu nivelul de complexitate politică, definit prin numărul de niveluri administrative. Rezultatele au indicat un tipar clar, deși nu foarte puternic: acolo unde exista producție și consum local de alcool fermentat, societățile prezentau în general o structură politică mai complexă – cu mai multe niveluri de conducere și organizare. Alcoolul nu a fost factorul cel mai puternic, dar a avut ceva importanță. Agricultura a fost mai importantă Acest lucru sugerează o posibilă legătură între consumul de alcool și dezvoltarea unor sisteme de guvernare mai elaborate. Cu toate acestea, alcoolul nu a fost factorul cel mai puternic. Când cercetătorii au inclus în analiză variabile importante, în special agricultura, influența directă a alcoolului s-a diminuat considerabil. Agricultura a avut un impact mai mare asupra complexității politice decât băuturile fermentate. Predicțiile statistice ale modelului au arătat că, în medie, prezența băuturilor alcoolice într-o societate era asociată cu o creștere de aproximativ 0,77 unități în nivelul de complexitate politică. Totuși, atunci când cercetătorii au introdus în ecuație factori precum agricultura și productivitatea mediului, impactul estimat al alcoolului a scăzut semnificativ, ajungând la doar 0,27 unități. Aceste date sugerează că, deși alcoolul ar fi putut influența formarea sistemelor politice timpurii, el a fost probabil doar unul dintre mai mulți factori importanți. Capacitatea unei comunități de a cultiva plante și de a genera surplusuri alimentare a avut un efect mai stabil și mai profund asupra dezvoltării structurilor politice complexe. Așadar, alcoolul a contribuit, într-o anumită măsură, la evoluția socială, dar adevăratul motor al societăților complexe a rămas agricultura. Băuturile fermentate și prietenia dintre popoare În multe culturi, băuturile alcoolice tradiționale nu erau consumate doar pentru efectele lor euforice. Acestea aveau o funcție socială importantă: consolidau identitatea de grup, întăreau legăturile politice și ofereau liderilor un mijloc de a câștiga sprijin și loialitate. Ospețele în care se servea alcool puteau mobiliza forță de muncă, reafirma ierarhiile sociale și menține autoritatea elitelor. Unele teorii sugerează chiar că vânătorii-culegători au început să practice agricultura nu doar pentru hrană, ci și pentru a obține ingrediente necesare producerii alcoolului. Cerealele precum orzul, orezul sau sorgul – esențiale în procesul de fermentare – apar devreme în istoria agricolă. Cu toate acestea, dovezile arheologice arată că, în cele mai multe regiuni, producția de alcool a urmat dezvoltării agriculturii, nu a precedat-o. Influența alcoolului în societate nu a fost aceeași peste tot – impactul său a depins de normele culturale, contextul social și tipurile de băuturi consumate. Alcoolul în societate era factor de coeziune În societățile tradiționale, alcoolul era profund integrat în viața comunității. Se consuma în cadrul adunărilor colective, al ceremoniilor religioase, festivalurilor sezoniere sau altor ritualuri sociale. Astfel de ocazii contribuiau la întărirea valorilor comune, la coeziunea grupului și la marcarea momentelor importante din viața comunității. Consumul avea loc în public, în contexte organizate și conform unor obiceiuri bine stabilite. Tocmai de aceea, comportamentele deviante și efectele negative erau rareori întâlnite. În schimb, acolo unde consumul de alcool a devenit un act individual, departe de controlul social tradițional, consecințele au fost adesea mai severe. Răspândirea băuturilor distilate, cu concentrații ridicate de alcool, și apariția obiceiurilor de consum solitar – mai ales în epoca modernă sau în societăți afectate de colonialism – au dus adesea la fenomene precum violența, dependența și tensiunile sociale. În lipsa cadrelor culturale care reglementau când și cum se bea, consumul a devenit mai imprevizibil și adesea mai periculos. „Nu beția a fost principalul motor al civilizației, dar a făcut procesul mai suportabil” Cercetătorii din spatele ipotezei „beției civilizatoare” au făcut o distincție clară: studiul lor s-a concentrat exclusiv pe băuturile fermentate tradiționale, produse înainte de contactul cu civilizațiile coloniale – cum ar fi berile din cereale, vinurile din fructe sau hidromelul. Alcoolul industrial modern – în special băuturile spirtoase – a fost exclus din analiză, tocmai pentru că se asociază mai frecvent cu efecte sociale distructive și este consumat în afara cadrului cultural originar. „Nu beția a fost principalul motor al civilizației,” afirmă Hrnčíř, „dar este posibil ca ea să fi făcut procesul ceva mai suportabil – și cu siguranță mai sociabil.”
Creatorul serialului South Park a refuzat să estompeze penisul personajului care îl imita pe Trump
Trey Parker, unul dintre creatorii serialului South Park, a avut joi o reacție în urma scandalului provocat de premiera noului sezon în care personajul animat Donald Trump apare stând în pat cu Satana și mergând dezbrăcat prin deșert. „Ne pare foarte rău”, a spus Parker, având o privire ironică. Parker a făcut declarația în timp ce se afla la un eveniment din San Diego. El a mai spus că a primit o notă de la producătorii serialului cu privire la episodul difuzat marți seară. „Au spus: «Bine, dar vom estompa penisul», iar eu am spus: «Nu, nu veți estompa penisul»”, a explicat Parker, potrivit AP. Tot joi, Casa Albă a emis o declarație cu privire la premiera celui de-al 27-lea sezon al South Park. „Acest serial nu a mai fost relevant de peste 20 de ani și atârnă de un fir promovând idei neinspirate, într-o încercare disperată de a atrage atenția. Președintele Trump a îndeplinit în doar șase luni mai multe promisiuni decât orice alt președinte din istoria țării noastre și niciun serial de mâna a patra nu poate opri seria de succes a președintelui Trump”, a transmis Casa Albă. Episodul ironizează mai multe decizii și controverse legate de președintele SUA.
Politico: Asistăm la începutul erei post-jurnalismului – un paradis pentru autoritari, care deja câștigă războiul informațional
Un articol de opinie publicat de politico.com și semnat de Alexandra Karppi, manager de cercetare și comunicare la Balkan Free Media Initiative și Vanesa Valcheva, coordonatoare de operațiuni și proiecte la aceeași instituție, atrage atenția asupra pericolului dispariției instituțiilor media tradiționale, în contextul închiderii postului Al Jazeera în Balcani, în această lună, după 14 ani de activitate. Al Jazeera este doar cea mai recentă închidere. În martie, Vocea Americii și Radio Europa Liberă au suferit o lovitură puternică după decizia administrației Trump de a suspenda finanțarea acestor două instituții media, care s-au tradus prin concedieri temporare, închideri de birouri și disponibilizări. Între timp, Uniunea Europeană a intervenit cu o injecție de fonduri de 5,5 milioane de euro ajutor de urgență, însă acești bani asigură activitatea pe termen scurt. Ulterior, și administrația Trump a restituit o parte din fonduri, dar viitorul acestor instituții rămâne incert. „Jurnaliștii din periferia Europei se confruntă cu o criză în toată regula” În acest context, cele două autoare se întreabă care mai este sensul adevărului, într-o eră a post-jurnalismului, caracterizată de alienarea responsabilizării guvernamentale și escaladarea represiunii guvernamentale. „Anul 2025 trebuia să fie un an al renașterii pentru presa europeană, cu Bruxellesul adoptând noi reglementări privind libertatea presei. În realitate, însă, ultimele luni au fost departe de a fi așa, jurnaliștii din periferia Europei confruntându-se cu o criză în toată regula”, scriu autoarele. Criza de finanțare a presei independente e o problemă veche. În ce măsură mai pot fi media tradiționale o platformă a libertății de exprimare, mai ales „în piețe media capturate de stat, cum sunt cele din Balcani?”, se întreabă autoarele, dând exemplul valului istoric de represiuni împotriva presei și a societății civile din Serbia, acolo unde proteste ale studenților față de scandalul de corupție din noiembrie anul trecut (privind folosirea greșită a unor fonduri USAID), continuă și azi. Cum se poate evita recăderea în autoritarism? Nevoia de informația corectă, într-o eră a bombardamentului informațional, a lipsei de discernământ, al propagării fake-news-ului, este mai mare ca oricând. Autoarele atrag atenția că toată infuzia de capital a guvernelor occidentale, după căderea Cortinei de Fier, în ideea construirii unei prese pluraliste care să evite recăderea în autoritarism, se clatină acum periculos de tare. „Jurnalismul nu era atunci doar despre fapte, ci era considerat un pilon central al păcii, al pieței libere și al democrației. Din această viziune s-au născut Al Jazeera Balkans, Voice of America și Radio Europa Liberă”. „Însă astăzi, pare că acel pariu nu și-a atins scopul. Iar închiderea Al Jazeera Balkans nu va marca doar dispariția unui post regional respectat, ci va semnala începutul erei „post-jurnalismului”. Jurnalismul, așa cum îl cunoaștem, va continua să existe, dar va fi lipsit de influență, de amploare și de semnificație”. Asistăm la noi forme de cenzură, la o „alunecare într-o nouă ordine mondială – un paradis pentru autoritari, care deja câștigă războiul informațional”. Autoarele insistă pe ideea unei schimbări urgente de mentalitate a Europei, în ideea în care jurnalismul liber este o condiție esențială a democrației și nu un „proiect secundar” al acesteia.
Acces liber, egal și neîngrădit la cultură. Ministerul Culturii îi răspunde Ralucăi Turcan
Ministerul Culturii consideră că accesul liber, egal și neîngrădit la cultură este un drept fundamental, iar valorificarea patrimoniului cultural național reprezintă o prioritate strategică. „Organizarea de expoziții, atât în țară, cât și peste hotare, joacă un rol esențial în promovarea identității culturale a României, în creșterea participării publicului la viața culturală și în consolidarea relațiilor internaționale prin cooperare culturală. Expozițiile care includ bunuri culturale mobile din patrimoniul cultural național contribuie decisiv la: promovarea valorilor culturale românești în plan internațional; susținerea dialogului intercultural și a coeziunii sociale; educarea publicului și dezvoltarea unei relații durabile cu patrimoniul; conturarea imaginii României ca partener cultural activ și responsabil”, vineri, transmite Ministerul Culturii, într-un comunicat de presă. Sprijinul Ministerului Culturii în organizarea evenimentelor Ministerul Culturii arată că „apreciază și sprijină” organizarea de expoziții cu bunuri culturale mobile din patrimoniul României sau din patrimoniul altor state. „Subliniem că aceste expoziții se realizează în totdeauna cu respectarea strictă a dispozițiilor legale aplicabile, referitoare la încheierea contractelor, asigurarea financiară a bunurilor culturale, a securității, a pazei și a protecției acestora. Totodată, evoluțiile din domeniul patrimoniului impun o actualizare a cadrului legislativ. Ministerul Culturii – în acord cu abilitarea primită de la Parlamentul României prin legea publicată ieri în Monitorul Oficial – își asumă responsabilitatea de a revizui și adapta normele legale, în vederea unei mai bune protejări a patrimoniului cultural național. Astfel, ne propunem să asigurăm un echilibru durabil între protejarea patrimoniului și promovarea activă a valorilor culturale, într-un cadru legal coerent și adaptat cerințelor contemporane”, potrivit Ministerului. Ce spune fostul Ministru al Culturii Fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan, spune că se opune unei eventuale suspendări a evenimentelor culturale în weekenduri, începând din toamnă, măsură anunțată de actualul ministru, András István Demeter, din motive financiare: „Econimiile nu pot să aibă ca rezultate eradicarea culturii”. „Am citit declarația ministrului Culturii, care spune că spectacolele de teatru, concertele și accesul la muzee ar putea fi suspendate în weekenduri, începând din toamnă, din motive financiare. Sper că e o greșeală de exprimare, nu o intenție serioasă. Dacă totuși se confirmă, mă voi opune ferm. Economiile la buget nu pot sa aiba ca rezultat eradicarea culturii”, spune, vineri, fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan. Aceasta amintește că românii nu au nici acum un acces real și constant la cultură. Cei mai mulți dintre ei ajung la teatru, la un concert sau la muzeu rar și doar în weekend. „A tăia fix această fereastră de respiro cultural ar însemna să acceptăm, oficial, că renunțăm la educație prin cultură pentru o mare parte din populație”, mai spune Turcan. Conform Barometrului de Consum Cultural 2023, realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, cifrele ar trebui să îngrijoreze autortățile deja. Participarea culturală este în scădere sau rămâne la cote extrem de reduse: dar 8% dintre români merg la teatru cel puțin o dată pe an, doar 6% ajung la muzeu și aproape 70% nu participă deloc la niciun tip de eveniment cultural într-un an obișnuit.
Spectacolele de weekend ar putea fi anulate din toamnă. Ministrul Culturii: Sectorul public doarme-n papuci, iertaţi-mi metafora
Ministrul Culturii, Demeter Andras, spune că din toamnă ar putea să nu se mai organizeze evenimente culturale în weekend sau în zilele libere. Motivul este un nou contract colectiv de muncă, care impune plăți mari pentru angajații care lucrează în aceste zile. „Printr-o presiune exponenţial crescută a sindicatelor şi o deschidere nemaiîntâlnită în 25 de ani din partea Ministerului Culturii, (…) s-a instituit obligaţia de a plăti cu un spor foarte, foarte ridicat acele zile de sâmbătă, duminică sau de sărbători legale lucrate, în pofida recompensării acestora cu timp liber efectiv”, a declarat Demeter. Ministrul spune că această schimbare va afecta în special instituțiile culturale aflate în subordinea autorităților locale, cum ar fi muzeele, teatrele și bibliotecile. Acestea nu dispun de fonduri suficiente pentru a acoperi noile costuri. „Sectorul public doarme-n papuci, iertaţi-mi metafora”, a adăugat el. Acesta a comparat lipsa de reacție din sectorul public cu inițiativa celor din zona culturală independentă, care deja analizează cât de drastic este impactul noilor reguli. Ministrul Culturii readuce în discuție și subiectul legat de meseriile din cultură ce presupun activitate exact atunci când publicul are timp liber (în weekend sau de sărbători). „Eu, când m-am făcut actor, sau tu, când te-ai făcut instrumentist, ştii că de regulă atunci când ceilalţi se distrează, tu munceşti”, a declarat acesta. Instituțiile culturale trebuie să se organizeze în timpul verii și să poarte un dialog serios cu sindicatele, altfel riscă să anuleze evenimentele planificate pentru toamnă, a mai spus el. „Se va întâmpla în toamnă şi de aceea eu am făcut apel în nenumărate rânduri (…) să se aplice, să convoace consiliile administrative, să aibă şedinţe, vara asta toridă s-o folosească pentru reconsiderarea oricăror planificări pe care le-ar fi avut în prealabil şi le-am recomandat şi le recomand în continuare tuturor colegilor instituţia dialogului cu sindicatele”, a spus Demeter Andras.
Parlamentari PSD și AUR îi cer lui Ilie Bolojan să revizuiască măsurile din Educație: Soluțiile adoptate în Educație pot avea efecte negative
Un grup de parlamentari din PSD și AUR a transmis o scrisoare deschisă prim-ministrului Ilie Bolojan, în care solicită reevaluarea măsurilor restrictive din sistemul educațional. Aceștia avertizează că deciziile recente „pot genera efecte negative pe termen mediu și lung”. Printre semnatari se află deputații Natalia Intotero (PSD), Tiberiu Barstan (AUR), Ilie Toma (PSD), precum și senatorii Cristian Resmeriță (PSD) și Vasilică Potecă (AUR). Aceștia declară că sunt nemulțumiți în ceea ce privește măsurile care afectează învățământul, mai exact unificarea claselor, scăderea burselor pentru elevi, lipsa investițiilor în infrastructură, majorarea normei didactice și diminuarea plăților pentru orele suplimentare. „Deși înțelegem, recunoaștem și susținem necesitatea echilibrării bugetului de stat, apreciind eforturile Guvernului României în acest sens, considerăm că soluțiile adoptate în domeniul Educației pot genera efecte negative pe termen mediu și lung”, se precizează în document. Tot ei atrag atenția asupra unor probleme serioase care ar putea fi generate. Ei spun că dacă se mărește numărul elevilor dintr-o clasă și se reduc clasele existente, calitatea educației și accesul echitabil la aceasta vor avea de suferit. În ceea ce privește bursele, limitarea lor la 15% poate determina o creștere a abandonului școlar. Elevii cu rezultate bune vor fi dezavantajați, iar cei din familii vulnerabile vor pierde un sprijin esențial. Documentul mai include și faptul că Ministerul Educației are alocat doar aproximativ 3,4% din PIB pentru anul 2025. Cu toate acestea, domeniul educației se află printre cele mai afectate de reducerile bugetare, lucru care poate compromite funcționarea corectă a sistemului școlar și poate îngreuna accesul la educație. În acest context, aleșii cer „demararea de urgență a unor consultări serioase cu toți actorii implicați (profesori, elevi, părinți, autorități locale, mediul de afaceri, etc.) și amânarea implementării unor măsuri gândite în grabă, dar a căror aplicare ar putea destabiliza total educația din România”. „Ca părinți, ca dascăli și ca oameni angajați să consolideze viitorul țării noastre, vă îndemnăm să luați deciziile de astăzi cu gândul la copiii noștri – pentru ca România de mâine să nu fie nevoită să repare greșelile de astăzi. Încă se poate construi cu înțelepciune și echilibru”, se arată în finalul scrisorii trimise către premier.