USR cere demisia preşedintelui Comisiei de Cultură, Mihail Neamțu: Ştiţi câte vieţi ar putea lua o rachetă Oreshnik?
„Ştiţi câte vieţi ar putea lua o rachetă Oreshnik, domnule Neamţu?”, îl întreabă, George Gima pe preşedintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor, Mihail Neamţu. „Nu e prima dată când Mihail Neamţu, preşedintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor, coboară nivelul funcţiei pe care o ocupă. De la poze trucate cu Oana Ţoiu, la jigniri aduse românilor, până la poziţii putiniste repetate. Şi de fiecare dată parcă vrea să ne demonstreze ca poate fi mai rău. A depăşit orice limită acum. Să sugerezi, ca parlamentar român, că o rachetă hipersonică rusească „ar putea schimba puţin lucrurile” în Ucraina este de o iresponsabilitate cruntă. O astfel de armă nu „schimbă lucruri”, ci ia vieţile oamenilor nevinovaţi, distruge oraşe, aduce şi mai multă teroare peste un popor care zilnic trăieşte sub ameninţarea bombelor lui Putin – omul pe care, se pare, îl admiraţi atât”, spune deputatul USR, George Gima. Acesta adaugă că România nu poate fi reprezentată în fruntea Comisiei de Cultură de un om „care legitimează propaganda şi armele Kremlinului”. Astfel, Gima îi cere public demisia lui Neamţu din funcţia de preşedinte al Comisiei de Cultură. „Este o chestiune de demnitate, de respect pentru vieţile pierdute în Ucraina şi pentru valorile democratice pe care România le apără ca membru NATO şi UE. Domnule Neamţu, domnilor de la AUR, e destul! Ar trebui să fie nişte limite şi pentru voi”, mai spune deputatul USR. Neamţu a sugerat, într-o discuţie cu politologul Dan Dungaciu, într-un mod ambiguu, că o rachetă hipersonică rusească Oreşnik, „ar putea schimba puţin lucrurile” în conflictul din Ucraina, insinuând astfel o posibilă utilizare a acestei arme pentru a pune capăt războiului.
Tezaur de vânzare. Zeci de kilograme de aur, evaluate la sume amețitoare, scoase la licitație, în România. Cui aparține comoara
Casa de Licitație A10 by Artmark organizează o primă vânzare publică de lingouri de aur – Licitația de Lichidare a Patrimoniului de Aur (lingouri și numismatică) a familiei Doamnei N.C. 40 de kilograme de aur, evaluate la peste 4 milioane de euro, vor fi scoase la licitație. Metalul prețios supus licitației – 101 loturi individuale sau colective de aur, în formă de lingouri ori numismatică din aur masiv, din secolele XIX-XX, de cele mai prestigioase monetării din lume – sunt deja expuse pe pagina de web a casei de licitații. Lingourile variază ca dimensiune și greutate, de la o sută de grame la un kilogram, de la lingouri istorice (produse imediat după al Doilea Război Mondial, începând cu 1950) la lingouri contemporane, toate au o puritate de 24k, sunt marcate și numerotate și sunt însoțite de buletine de analiză și de certificate de expertiză. Aurul nu este expus fizic la sediul casei de licitații Licitația este co-organizată cu Maison Maitre Ortica & Associés din Lyon, Franța, iar până la data licitației, dată fiind valoarea deosebită și riscul de securitate, toate loturile sunt depozitate într-o bancă românească, fiind disponibile pentru preluare imediat după adjudecare și achitarea contravalorii. Prețurile de pornire ale lingourilor de aur Prețurile de pornire sunt situate în zona 55-60% din valoarea de piață a metalului prețios, fără a ține cont de vechimea loturilor, valoarea numismatică ori costul expertizelor, iar licitația, dat fiind formatul de lichidare, nu este prevăzută cu preț de rezervă în beneficiul deponentului. Conform datelor de pe platformă, un lot format din 3 lingouri din aur, 100 gr fiecare, puritate 999,9, numerotate, marcate PAMP Suisse au, în acest moment, cel mai accesibil preț de listă, respectiv 30.000 de euro. La polul opus, cel mai scump lot are 15 lingouri din aur și are un preț de listă de 150.000 de euro. Pentru a participa la licitație, numismații ori cei interesați de tezaurizarea valorii financiare în aur trebuie să deschisă un cont online pe websiteul Artmark, putând lăsa oferte prealabile până la data licitației, urmând ca în data de 30 septembrie să poată participa live, online, la licitația propriu-zisă, începând cu ora 12.00, pe platforma Artmark Live 2.0. RECOMANDAREA AUTORULUI: Lucrarea „Nimfă dormind” a lui Nicolae Grigorescu, VÂNDUTĂ pentru 330.000 de euro, la licitația de primăvară Artmark GALERIE FOTO. Cadourile lui Nicolae Ceaușescu, primite de la Șahul Iranului și președintele Coreei de Nord, scoase la licitație
Pietrele de la Sarmizegetusa au devenit jgheaburi pentru vite
În Țara Hațegului, tot mai mulți se întorc acasă pentru a reconstrui și renova conace vechi de sute de ani. Ei transformă gospodării vechi în destinații pentru toată lumea. Mihai Bălan, care a locuit în Danemarca, a readus la viață un conac vechi de 300 de ani. Era o ruină total abandonată. Iar Rareș Timiș din trupa „Impact” a creat una dintre cele mai tari cabane din lume. Însă, la câțiva km, istoria e tratată altfel. Istoria antică a României, neglijată În Marea Britanie, monumentul megalitic Stonehenge, construit odată cu Piramidele egiptene, face parte din Patrimoniul UNESCO și este întreținut de Coroana Marii Britanii și de către organizațiile de caritate „English Heritage”. Vizitatorii îl tratează cu respect și chiar cu sfințenie, mai ales când se organizează ceremoniile organizate de druizi. În Grecia, Partenonul de pe Acropola Atenei e păzit pe durata nopții de către soldații armatei Greciei și de către Garda Prezidențială care ridică steagul țării. Iar în Egipt, autoritățile le interzic turiștilor să se urce pe Piramidele de la Giza, fiind păzite zi și noapte de patrulele de polițiști călare pe cămile pentru a preveni vandalizarea și săpăturile ilegale după comori. În România…………….pietrele orașului antic Sarmizegetusa Ulpia Traiana au devenit jgheaburi pentru vite sau decorațiuni interioare în curțile localnicilor. Sarmizegetusa: Scurt istoric Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost capitala provinciei Dacia Romană, numită după fosta capitală a Daciei. A fost înființată în anul 106 ca o colonie romană în timpul lui Traian și ridicată la rang de metropolă sub domnia împăratului roman Severus Alexandru. Pe situl arheologic de azi se găsesc ruine dintr-un amfiteatru roman, o școală de gladiatori, birou de procuratori, hambar, forum roman și băi publice, precum și ale templelor zeilor Liber Pater, Mithra, Nemesis, Aesculapius și Hygieia. S-au găsit chiar și rămășițe dintr-un atelier care fabrica sticla. În urmă cu două secole, prima găleată cu aur găsită la Sarmizegetusa a aprins fascinația pentrui civilizația dacică. Unii vin aici pentru îmbogățire, alții pentru revelație. Unii turiști spun că Sarmizegetusa e un loc plin de energie pozitivă. Sarmizegetusa, între religie și superstiție Vladimir Brilinsky, fost administrator al sitului, a relatat pentru Știrile PRO TV că mulți turiști au devenit fanatici: „se spune că dacă ești femeie gravidă și naști într-o noapte cu lună plină, pe durata echinocțiului, chiar pe altarul cetății, copilul va fi pruncul ales sau noul Mesia”. Pietrele romane ale cetății au devenit adăpătoare pentru vite sau decorațiuni în curtea unui preot. Biserica Sfântului Nicolae din Densuș, veche de 800 ani, a fost ridicată din blocurile de piață ale fostei capitale ale Daciei romane. Țara Hațegului ascunde o frumusețe rară, într-o fundătură numită „Palma lui Dumnezeu”. Unii turiști vin să vadă figuri în scândurile de nuci sau să savureze mămăligă cu brânză și smântână. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Cetatea Sarmizegetusa Regia va fi redeschisă vizitatorilor
Emoționanta poveste a micului pianist din Constanța care a cucerit America. La 7 ani și-a donat bursa unui copil fără posibilități
Talent. Implicare. Perseverență și multe ore de muncă. O poveste în care puterea muzicii schimbă destine și te face să simți lumea cu o altă vibrație și sensibilitate. Luca Uzun – copilul – minune al pianului – este exemplul concret că lumea de astăzi – dincolo de problemele care frământă întreaga omenire – se sprijină și se înalță pe aripile muzicii. Micul pianist a obținut șapte medalii la WCOPA în SUA, iar la numai zece ani, Luca Uzun a transformat pasiunea pentru pian într-un adevărat model de perseverență și talent pentru tinerii din România. Povestea lui Luca, simbolul visurilor care nu cunosc limite Elev al Școlii Gimnaziale nr. 24 „Ion Jalea” din Constanța, Luca a adunat deja prestigiul unui adevărat artist consacrat. La vârsta de doar opt ani, acesta a obținut șapte medalii la prestigiosul World Championships of Performing Arts (WCOPA) din Los Angeles, SUA. Anul acesta, Luca Uzun a obținut Premiul I la PianoArt, adăugând încă o performanță remarcabilă palmaresului său impresionant. Performanțele lui Luca nu se opresc însă la pian. La șase ani, a câștigat „Vocea Mării”, secțiunea canto, iar la șapte ani, premiul obținut la competiția „My Story, Our Lives”, l-a determinat să facă un gest de o noblețe exemplară, donând întreaga bursă unui copil fără posibilități materiale. „Nu contează cât de mic ești dacă ai un vis mare”, este motto-ul care îl ghidează pe Luca în fiecare interpretare, atunci când urcă pe scenă în fața publicului, pentru a expune crezul muzicii. „Luca știe că este susținut necondiționat de familia lui” Astăzi, Luca își continuă studiile de pian și canto la Atelierul de Arte Elis Ayla din Constanța și urmează programele și cursurile școlii „The Crown” în calitate de model, pentru a-și cultiva grația, eleganța și încrederea în sine. În timpul liber, puștiul de zece ani iubește să deseneze, să se plimbe cu trotineta și ca orice copil de vârsta lui, își face puțin timp și pentru jocuri pe Xbox. „Luca este un copil normal, iar noi, ca părinți, ne străduim să gestionăm situația, astfel încât să nu simtă că este diferit de ceilalți, permițându-i să-și urmeze studiile și copilăria în mod firesc, așa cum merită orice copil. Iar el știe că este susținut necondiționat de familia lui”, povestește mama micuțului pianist. „Luca nu resimte ca pe o povară multele ore de muncă care l-au dus la performanță” Luca Mihai Uzun s-a născut la Constanța, pe 25 iulie 2015. Este elev la Școala Gimnazială nr. 24 „Ion Jalea” din Constanța, la clasa doamnei prof. învățător Aurelia Șamata, unde se remarcă prin rezultate deosebite. Pe scena lumii, acest mic pianist-minune din Constanța a început deja să scrie cu sensibilitate și profesionalism o poveste în care muzica unește oamenii și dărâmă barierele de orice fel. „Pasiunea lui pentru muzică a apărut încă de mic. La doar patru ani, a început cursurile de canto cu doamna profesoara Diana Maria Dragomir, revenind un an mai târziu, pentru a-și continua pasiunea pentru pian. La cinci ani, a început studiul pianului, după ce fusese testat la patru ani de profesoara Ayla Calil, care i-a spus că este încă prea mic și l-a invitat să revină la cinci ani. În ziua aniversării sale, evident ca Luca și-a dorit să înceapă studiul pianului așa cum îi promisese Ayla Calil și de atunci drumul său artistic a prins contur. În spatele fiecărei sale performanțe se află nenumărate ore de muncă, însă el nu le resimte ca pe o povară. Pasiunea sa transformă efortul în plăcere, iar fiecare moment în care cântă la pian devine o adevărată relaxare și bucurie. Astăzi, Luca studiază pianul cu o dedicare extraordinară, mergând de trei ori pe săptămână la cursuri, iar legătura lui cu profesoara lui este una deosebită, bazată pe încredere, muncă și respect reciproc. În paralel, Luca urmează cursuri de canto cu Veronica Năstase, dezvoltându-și și talentul vocal la acelasi atelier. Dincolo de muzică, Luca este și model, mergând și în această direcție cu dedicare și seriozitate”, a povestit pentru Gândul mama lui Luca. Performanțele lui Luca, recunoscute pe plan internațional la șapte ani a câștigat premiul de 1200 de dolari la concursul „My Story, Our Lives”, cu un proiect prin care propunea ca toți copiii să aibă acces gratuit la studiul unui instrument muzical în școli. Banii i-a donat unui copil fără posibilități, care și-a dorit să cânte la pian; la opt ani a devenit semifinalist WCOPA (World Championships of Performing Arts), a câștigat 7 medalii la pian și parcursul lui se poate observa in documentarul Road to WCOPA disponibil pe canalul sau de Youtube. în 2025, la nouă ani, Luca a câștigat PianoArt, un concurs de prestigiu, aflându-se pe scena galei laureaților. Multe premii de excelență printre care și la Pianistii Romaniei. Talentul și determinarea sa i-au adus locul în campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României”, ediția 2025, derulată la nivel național de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Sursă galerie FOTO: Arhivă personală Luca Mihai Uzun RECOMANDAREA AUTORULUI:
Enescu, Boulez, Vivaldi, Mahler, Poleva, Basica, Dediu: capodopere clasice și viziuni contemporane la FestivalulEnescu, într-o ediție aniversară de colecție
Ediția a XXVII-a a Festivalului Internațional George Enescu va avea loc în perioada 24 august – 21 septembrie 2025, într-o celebrare fără precedent a moștenirii muzicale universale, cu un repertoriu eclectic care îmbină tradiția cu inovația. Sub tema „Aniversări / Celebrations”, directorul artistic Cristian Măcelaru propune o ediție care reunește lucrări emblematice ale repertoriului clasic, creații contemporane inovatoare, premiere absolute și versiuni concertante ale unor opere rare, marcând totodată 70 de ani de la moartea compozitorului George Enescu. Cu peste 100 de concerte și 4.000 de artiști invitați, Bucureștiul devine, timp de patru săptămâni, capitala mondială a muzicii clasice. „Dorința mea este să creăm un festival unicat nu doar în România, ci un festival unicat în lume, cu cât mai multe lucruri noi și experiențe inovatoare pentru publicul care vine la Festivalul Enescu”, a declarat Cristian Măcelaru. Pentru prima dată în istoria festivalului, este conturat un portret muzical atât de amplu al compozitorului care i-a dat numele. Peste 45 de interpretări ale lucrărilor lui George Enescu vor fi prezentate la București și în țară: de la capodoperele simfonice (Simfoniile, Vox Maris, Pastorala-fantezie, Rapsodiile) la cele camerale (Impresii din copilărie, Dixtuorul, Cvartetele, Sonatele pentru violoncel și pian) și de la lucrările de tinerețe (Poema română) la creațiile finalizate postum (Isis, Capriciul român). În centrul simbolic al acestei aniversări se află opera monumentală Oedip, montată la Opera Națională București într-o producție semnată de regizorul vizionar Stefano Poda, cu Ionuț Pascu în rolul titular, Ruxandra Donose în rolul Iocasta și Ramona Zaharia în rolul Sfinxului. Programul festivalului oferă o veritabilă panoramă a repertoriului simfonic intrat în canoanele universale Beethoven este omniprezent, cu Missa solemnis, Simfoniile și concertele pentru pian și vioară. Mahler va răsuna prin Simfoniile nr. 2 Învierea și nr. 5, în interpretări semnate de Paavo Järvi cu Orchestra Tonhalle din Zürich și Ivan Fischer cu Budapest Festival Orchestra. Publicul va putea asculta și Simfonia nr. 9 de Bruckner, Simfonia fantastică de Berlioz, Șeherazada de Rimski-Korsakov, precum și simfonii de Dvořák, Brahms, Ceaikovski, Rahmaninov, Șostakovici și Prokofiev – Simfonia nr. 1 în re major, op. 25, supranumită Clasica, suita Peer Gynt nr. 1, op. 46 de Edvard Grieg, Concertul nr. 2 în la major pentru pian și orchestră, S. 125 de Franz Liszt, Concertul nr. 1 în mi major pentru două piane și orchestră de Felix Mendelssohn, Simfonia nr. 4 în re minor, op. 120 de Robert Schumann etc. Vor fi interpretate și lucrări emblematice ale secolului XX, precum Memorial de Anatol Vieru sau Concertul în fa major pentru pian și orchestră de George Gershwin, lucrare ce aduce în festival culoarea vibrantă a muzicii americane de secol XX, la granița dintre clasic și jazz. Nu vor lipsi compoziții consacrate: Igor Stravinski – suita Pasărea de foc, Aram Haciaturian Concertul pentru vioară și orchestră în re minor, Zbigniew Preisner, cu emoționantul Requiem for My Friend, Claude Debussy și Luciano Berio, cu lucrări esențiale ce subliniază rafinamentul și modernitatea expresiei muzicale, Tōru Takemitsu, cu introspectivul Recviem pentru orchestră de coarde, Edward Elgar – Enigma Variations, William Walton, cu lucrarea vocal-simfonică Belshazzar’s Feast, Camille Saint-Saëns – Concertul pentru pian nr. 5 Egipteanul, Paul Constantinescu – Simfonia nr. 1 și Jean Sibelius – Simfonia nr. 1. Un segment distinct al ediției este dedicat operei și baletului, cu titluri rare în versiuni concertante sau în viziuni scenice spectaculoase. Printre acestea se numără impresionanta operă în concert Fin de partie de György Kurtág, inspirată de piesa lui Samuel Beckett, L’Heure espagnole de Maurice Ravel, prezentată de Orquestra de la Comunitat Valenciana în regia lui Tompa Gábor, la Opera Națională București. Salomeea de Richard Strauss deschide seria lirică pe 1 septembrie, la Sala Palatului, într-o versiune concertantă cu elemente multimedia imaginate de regizorii Nona Ciobanu și Peter Košir. Pe 14 septembrie, Lady Macbeth din Mțensk de Dmitri Șostakovici va fi prezentată în premieră în România într-o producție dirijată de Giancarlo Guerrero, cu proiecții multimedia regizate de Carmen Lidia Vidu. Capodopera mozartiană Flautul fermecat va fi oferită publicului într-o lectură regizată de Romain Gilbert și dirijată de Tarmo Peltokoski (7 septembrie, Sala Radio). În această secțiune lirică se înscrie și Daphnis și Chloé, M. 57 de Maurice Ravel – o lucrare de o rară frumusețe orchestrală, interpretată de Orchestra Națională a Franței, sub bagheta lui Cristian Măcelaru, cu regie multimedia de Nona Ciobanu și material coregrafic de Gigi Căciuleanu. Pentru iubitorii barocului, festivalul propune o bijuterie muzicală rară: Dardanus de Jean-Philippe Rameau (varianta din 1744), cu Les Ambassadeurs ~ La Grande Écurie și Corul de Cameră din Namur. În cadrul Seriei de concerte de la miezul nopții, Accademia Bizantina va prezenta, în primă audiție românească, Il trionfo della fama de Francesco Bartolomeo Conti. Latura coregrafică se dezvoltă spectaculos prin producții remarcabile precum The Seasons, balet baroc-modern de Thierry Malandain, și DinDor’NdoR, o creație sincretică a lui Gigi Căciuleanu, pe muzica lui Dan Dediu și scenografia Vioricăi Petrovici. De asemenea, pe 11 septembrie, Orchestra of the Age of Enlightenment, împreună cu coregraful britanic Kim Brandstrup, prezintă Breaking Bach – o reinterpretare contemporană a muzicii lui J.S. Bach, combinată cu break dance urban și hip-hop. Festivalul se reafirmă ca platformă a muzicii de avangardă și contemporane În anul centenarului Pierre Boulez, vor fi interpretate emblematicele Anthèmes 2, Dialogue de l’ombre double, Incises, 12 Notations. Vor putea fi ascultate și creații ale unor compozitori importanți ai prezentului: Arvo Pärt, Ēriks Ešenvalds, James MacMillan, Mark-Anthony Turnage, Albert Schnelzer, Vlad Maistorovici, Constantin Basica. Basica semnează una dintre cele mai inovatoare lucrări ale ediției – Ultima piesă, un concert performativ imersiv generat în timp real cu ajutorul inteligenței artificiale și al senzorilor EEG. Ediția 2025 propune o serie impresionantă de lucrări în primă audiție absolută sau în premieră națională: Concertul pentru orchestră de Dan Dediu, Niște variațiuni de Aurelian Băcan, Winter Sonata de Donghoon Shin, dar și piese redescoperite din barocul italian și napolitan. Festivalul împletește inovația tehnologică și muzica clasică în cadrul seriei Enescu – JTI Immersive Experience, desfășurată la MINA – Muzeul Artei Noi Imersive. Programul cuprinde: ONIRIUS, vis coregrafic semnat de Gigi
Acces liber, egal și neîngrădit la cultură. Ministerul Culturii îi răspunde Ralucăi Turcan
Ministerul Culturii consideră că accesul liber, egal și neîngrădit la cultură este un drept fundamental, iar valorificarea patrimoniului cultural național reprezintă o prioritate strategică. „Organizarea de expoziții, atât în țară, cât și peste hotare, joacă un rol esențial în promovarea identității culturale a României, în creșterea participării publicului la viața culturală și în consolidarea relațiilor internaționale prin cooperare culturală. Expozițiile care includ bunuri culturale mobile din patrimoniul cultural național contribuie decisiv la: promovarea valorilor culturale românești în plan internațional; susținerea dialogului intercultural și a coeziunii sociale; educarea publicului și dezvoltarea unei relații durabile cu patrimoniul; conturarea imaginii României ca partener cultural activ și responsabil”, vineri, transmite Ministerul Culturii, într-un comunicat de presă. Sprijinul Ministerului Culturii în organizarea evenimentelor Ministerul Culturii arată că „apreciază și sprijină” organizarea de expoziții cu bunuri culturale mobile din patrimoniul României sau din patrimoniul altor state. „Subliniem că aceste expoziții se realizează în totdeauna cu respectarea strictă a dispozițiilor legale aplicabile, referitoare la încheierea contractelor, asigurarea financiară a bunurilor culturale, a securității, a pazei și a protecției acestora. Totodată, evoluțiile din domeniul patrimoniului impun o actualizare a cadrului legislativ. Ministerul Culturii – în acord cu abilitarea primită de la Parlamentul României prin legea publicată ieri în Monitorul Oficial – își asumă responsabilitatea de a revizui și adapta normele legale, în vederea unei mai bune protejări a patrimoniului cultural național. Astfel, ne propunem să asigurăm un echilibru durabil între protejarea patrimoniului și promovarea activă a valorilor culturale, într-un cadru legal coerent și adaptat cerințelor contemporane”, potrivit Ministerului. Ce spune fostul Ministru al Culturii Fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan, spune că se opune unei eventuale suspendări a evenimentelor culturale în weekenduri, începând din toamnă, măsură anunțată de actualul ministru, András István Demeter, din motive financiare: „Econimiile nu pot să aibă ca rezultate eradicarea culturii”. „Am citit declarația ministrului Culturii, care spune că spectacolele de teatru, concertele și accesul la muzee ar putea fi suspendate în weekenduri, începând din toamnă, din motive financiare. Sper că e o greșeală de exprimare, nu o intenție serioasă. Dacă totuși se confirmă, mă voi opune ferm. Economiile la buget nu pot sa aiba ca rezultat eradicarea culturii”, spune, vineri, fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan. Aceasta amintește că românii nu au nici acum un acces real și constant la cultură. Cei mai mulți dintre ei ajung la teatru, la un concert sau la muzeu rar și doar în weekend. „A tăia fix această fereastră de respiro cultural ar însemna să acceptăm, oficial, că renunțăm la educație prin cultură pentru o mare parte din populație”, mai spune Turcan. Conform Barometrului de Consum Cultural 2023, realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, cifrele ar trebui să îngrijoreze autortățile deja. Participarea culturală este în scădere sau rămâne la cote extrem de reduse: dar 8% dintre români merg la teatru cel puțin o dată pe an, doar 6% ajung la muzeu și aproape 70% nu participă deloc la niciun tip de eveniment cultural într-un an obișnuit.
INCREDIBIL. Teatrele, muzeele, bibliotecile și evenimentele culturale ar putea fi închise sau suspendate în WEEK-END și SĂRBĂTORILE LEGALE
Evenimentele culturale ar putea fi suspendate în weekenduri și în timpul sărbătorilor legale, începând din toamnă, a anunțat ministrul Culturii, András Demeter, la Radio România Cultural. Asta ar însemna, probabil, că românii ar putea avea acces la teatru după încheierea programului de muncă, circ și bibliotecă în pauza de țigară și Noaptea Muzeelor luni dimineața…Motivul, Ministerul Culturii nu mai poate asigura sporul de week-end și sărbători legale pentru actori, bibliotecari, muzeografi, angajați etc în domeniu. La fel și manifestăriile omagiale cu ar fi Parada Zilei Naționale nu ar mai putea avea loc de 1 Decembrie, iar spectacolele de Crăciun vor fi devansate sau amânate. Motivul ar fi prevederile contractului colectiv de muncă la nivel de ramură, care impune plăți suplimentare pentru activitățile desfășurate în zilele de sâmbătă și duminică, a precizat András Demeter, care a adăugat că aceste costuri nu mai pot fi susținute. Ministrul face apel la un dialog între autoritățile locale și sindicate pentru găsirea unei soluții. „Este un contract colectiv de muncă aplicabil, în vigoare, și lumea ar trebui să-și facă calcule pentru că, conform clauzelor acceptate de părți în acest contract colectiv de muncă, în mod normal, există riscul ca niciun eveniment cultural din sectorul public în zilele de sâmbătă, duminică sau sărbători legale să nu mai poată avea loc din toamnă. Mai mult decât atât, acest contract creează obligații mai ales în ograda autorităților locale, deoarece majoritatea covârșitoare a instituțiilor publice de cultură, fie biblioteci, muzee, teatre, se află sub autoritatea acestor „apeleuri” – (autorități publice locale n.r.). Doar câteva sunt în ograda Ministerului Culturii. Deci toată lumea care finanțează instituțiile publice de cultură, pe durata acestei veri, ar trebui să-și facă niște calcule mult mai aprofundate decât le face sectorul privat,” a declarat ministrul. Cine este ministrul Culturii Demeter Andras Istvan (56 de ani) a fost propus de UDMR pentru funcția de ministru al Culturii în Guvernul Bolojan. Actor la bază, Demeter Andras a fost director de teatru, președinte al RRA și a avut mai multe posturi în instituții de stat. Andras Demeter a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție prin sentință definitivă încă din noiembrie 2017 pentru încălcarea legii conflictului de interese. El a avut interdicția de a ocupa trei ani o funcție publică, în urma deciziei Curții Supreme, interdicție ce a expirat în noiembrie 2020. Citiți și: Întrebare pentru ministrul Culturii: „În 1990, a smuls steagul României de pe statuia lui Avram Iancu, l-a călcat în picioare și i-a dat foc?”
Victorie a companiei Meta în procesul privind drepturile de autor în domeniul AI. Avertismentul judecătorului
Compania Meta a câștigat procesul intentat de mai mulți scriitori privind drepturile de autor în domeniul inteligenței artificiale. Utilizarea de către compania Meta a milioane de cărți online pentru a-și antrena modelele de inteligență artificială, fără consimțământul scriitorilor, a fost considerată „corectă” de către un tribunal federal miercuri. Decizia reprezintă o victorie pentru companiile de tehnologie care utilizează materiale protejate de drepturi de autor pentru a dezvolta inteligența artificială. Cazul, intentat de 12 autori, inclusiv Ta-Nehisi Coates și Richard Kadrey, a contestat modul în care gigantul social media a utilizat o bibliotecă online de milioane de cărți, articole academice și benzi desenate pentru a-și antrena modelele AI Llama. Utilizarea de către compania Meta a titlurilor respective este protejată în temeiul dispoziției privind utilizarea echitabilă din legea drepturilor de autor, a decis judecătorul districtual Vince Chhabria din San Francisco. Compania Meta susținuse că operele au fost utilizate pentru a dezvolta o tehnologie inovatoare, ceea ce era corect „indiferent” de modul în care a achiziționat operele. A doua victorie într-o săptămână pentru companiile de tehnologie Chris Cox, Chief Product Officer al companiei Meta, în timpul LlamaCon 2025, o conferință a dezvoltatorilor AI, la Menlo Park, California, marți, 29 aprilie 2025. Acest caz se numără printre zecile de bătălii juridice în care creatorii încearcă să obțină drepturi financiare mai mari atunci când operele lor sunt utilizate pentru a antrena modele AI care le pot distruge sursele de venit – în timp ce companiile profită de tehnologie, conform Financial Times. Cu toate acestea, Chhabria a avertizat că decizia sa reflectă eșecul autorilor de a-și prezenta cazul corect. „Această hotărâre nu susține că utilizarea de către Meta a materialelor protejate de drepturi de autor pentru a-și antrena modelele lingvistice este legală”, a spus el. „Ea se referă doar la faptul că acești reclamanți au prezentat argumente greșite și nu au reușit să elaboreze un dosar în sprijinul argumentelor corecte.” Aceasta este a doua victorie într-o săptămână pentru companiile de tehnologie care dezvoltă inteligență artificială, după ce, luni, un judecător federal s-a pronunțat în favoarea Anthropic, companie din San Francisco, într-un caz similar. Anthropic și-a antrenat modelele Claude pe cărți în format fizic achiziționate legal, care au fost tăiate și scanate manual, ceea ce, potrivit hotărârii, constituie o „utilizare corectă”. Cu toate acestea, judecătorul a adăugat că va fi nevoie de un proces separat pentru acuzațiile de piratare a milioane de cărți în format digital pentru antrenarea AI. Cazul Meta se referea la LibGen, o așa-numită “bibliotecă paralelă” online, unde mare parte din conținut este păstrat fără permisiunea deținătorilor de drepturi. Chhabria a sugerat că un „argument potențial câștigător” în cazul Meta ar fi diluarea pieței, referindu-se la daunele cauzate deținătorilor de drepturi de autor de către produsele AI care ar putea „inunda piața cu cantități nesfârșite de imagini, cântece, articole, cărți și multe altele”. „Oamenii se pot folosi de modelele de inteligență artificială generativă pentru a produce aceste rezultate, folosind o fracțiune infimă din timpul și creativitatea care ar fi necesare în caz contrar”, a adăugat Chhabria. Judecătorul a avertizat că AI ar putea „submina în mod dramatic stimulentul pentru ființele umane de a crea lucruri în vechea manieră”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Directorul OpenAI acuză compania Meta că încearcă să-i “fure” dezvoltatorii cu bonusuri de angajare de 100 de MILIOANE de dolari Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
„Plopul lui Eminescu” a făcut ravagii culturale la Iași. Artiștii din urbe îl vor imortaliza frumos
Unul dintre plopii din Iaşi care s-a prăbuşit acum două săptămâni, în urma unei furtuni violente, va fi folosit de artişti în cadrul unei tabere de sculptură, iar operele de artă realizate vor fi instalate în zona în care a căzut copacul. Plopul doborât de vânt era declarat monument al naturii, fiind sursă de inspiraţie pentru Mihai Eminescu. Deși din plop, datorită fibrei, se pot confecționa doar linguri și dopuri de vin, artiștii locali și-au asumat un proiect cutezător. Edilul Iaşiului, Mihai Chirica, a declarat, miercuri, că a luat legătura cu societatea Servicii Publice SA din cadrul Primăriei şi că a decis ca lemnul de la acel plop să fie pus sub conservare. „Vom face apoi o tabără de sculptură la Iaşi şi vom pune lemnul la dispoziţia artiştilor, pentru a sculpta ceva din creaţia lui Eminescu. Acele opere de artă le vom instala pe strada Plopii fără Soţ, unde s-a prăbuşit copacul. Arborii sunt ca oamenii. Se nasc, se dezvoltă, se maturizează, apoi mor”, a afirmat primarul Mihai Chirica. În 11 iunie, pompierii militari au fost solicitaţi să intervină, în municipiul Iaşi, pe strada Plopii fără Soţ, unde un plop de mari dimensiuni, declarat monument al naturii, s-a prăbuşit pe spaţiul public din cauza unei furtuni, afectând un gard perimetral şi reţeaua de electricitate. Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Ion Cristoiu: Președintele are o părere proastă despre cultură. E o pierdere de timp
Într-o ediție transmisă live de Gândul, jurnalistul Ion Cristoiu vorbește despre cum votanții pro-europeni urmează să aibă o surpriză neplăcută referitoare la alegerea lor electorală, dar și despre așa-zisele diversiuni din timpul campaniei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. În primul rând, Ion Cristoiu vorbește despre votanții progresiști și pro-europeni, care crede el vor fi dezamăgiți de candidatul ales. Spune jurnalistul că acești votanți și susținători, mulți dintre ei oameni de cultură, vor fi surprinși de faptul că actualul președinte ales, spune, el nu ar fi un iubitor de cultură, astfel nu va prioritiza în mandatul său proiectele culturale. „Vor avea tefeliștii niște dezamăgiri. Primul care va avea dezamăgire va fi Liceanu. În primul rând că Nicușor Dan are o părere foarte proastă despre cultură, după părerea lui cultura e pierdere de timp. Adică măcar Bolojan mai avea sau Băsescu, a mai zis.” Ion Cristoiu: „Și 5 milioane au ales Rusia?” Ulterior, la îndemnul moderatorului, Cristoiu se exprima referitor la amenințarea rusească discutată constant în campanie. Acesta consideră că cei care au votat candidatul AUR nu erau pro-ruși, că această idee era o formă de propagandă, care, crede jurnalistul, nu mai funcționează. Cu atât mai mult, invitatul pune la îndoială situația destabilizării pieței financiare provocată de calificarea lui George Simion pe primul loc în turul doi al alegerilor, dând impresia că acest eveniment nu ar fi fost unul organic. „Celor care spun că vin rușii, le spun 5 milioane de oameni au votat să vină rușii. Au fost alegeri. Ei au zis așa, alegem între Rusia și Europa. Și 5 milioane au ales Rusia? Nu, pentru că știi ce nu înțeleg ei? Frecția cu Rusia nu mai ține. Dar a ținut aia cu BNR-ul. Dacă nu creștea, nu avea eficiență diversiunea, dar n-a crescut natural, nu?” Mălina Maria Fulga este redactor în cadrul echipei Gândul. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, consolidându-și astfel pasiunea … vezi toate articolele