Etichetă: Cultură

În instituțiile de cultură aflate în subordinea administrațiilor locale nu se vor face tăieri

Instituțiile publice de cultură aflate sub autoritatea unităților administrativ-teritoriale ori a ministerului de resort nu intră sub incidența măsurilor de reducere a cheltuielilor ori a personalului, transmite, marți seara, MInisterul Culturii. Conform acelorași reglementări, „comasarea compartimentelor-suport nu a fost, nu este și nu va fi o soluție aplicabilă în instituțiile publice de cultură”. „Tot ca măsură de susținere a patrimoniului cultural național construit, Guvernul instituie Fondul de regenerare locală. Fondul poate fi constituit în cotă de până la 5% din veniturile proprii încasate în anul anterior și se află la dispoziția consiliilor locale, județene și a Consiliului General al Municipiului București. Sumele pot fi utilizate pentru prezervarea fondului imobiliar cu valoare culturală, istorică și arhitecturală. Pe parcursul anului, fondul poate fi majorat din credite bugetare disponibile până la sfârșitul exercițiului bugetar”, transmite Ministerul Culturii. În aceste condiții, Ministerului Culturii îi revine obligația corelativă de a iniția măsuri pentru ca impactul legii salarizării unitare asupra bugetelor publice să poată fi diminuat. „Reforma administrației nu se face prin slăbirea culturii, ci prin protejarea și consolidarea ei, chiar dacă astăzi o altă propunere derogatorie a Ministerului Culturii nu a întrunit susținerea necesară adoptării. Am considerat cǎ instituțiile de cultură din categoria muzeelor, colecțiilor publice sau a bibliotecilor, ar trebui sǎ poatǎ completa indemnizația angajaților pentru titlul științific de doctor peste cuantumul rezultat din noua plafonare, din veniturile proprii. Nu s-a putut. Deocamdată”, a precizat ministrul Culturii, Demeter András István.

FSIC cere retragerea normelor Ministerului Culturii privind evidența timpului de muncă al artiștilor

„Într-o formulă lipsită de principii democratice, Ministerul Culturii a elaborat fără o consultare a partenerilor sociali îndreptățiți conform legislației, o procedură de cuantificat activitatea/munca angajaților din departamentul artistic în instituțiile de spectacole/concerte. Un set de instrucțiuni care au scopul de a institui reguli în privința evidenței timpului de muncă al artiștilor, sub formă de pontaj”, a transmis FSIC într-un comunicat. FSIC afirmă că, deși problema evidenței timpului de muncă este una reală și „neacoperită de legislația specifică”, soluția ar trebui discutată în cadrul Comisiei de Dialog Social și adaptată la nivelul legislației primare, conform specificului activităților, „în sensul eliminării normării în ore a muncii și adoptarea unui alt sistem, coerent”. FSIC cere retragerea instrucțiunilor Ministerului Culturii „Principalele disfuncții ale acestui set de reguli le reprezintă birocratizarea activității artistice, a perioadelor de studiu/pregătire zilnice, care ar trebui avizate, viziunea contabilicească a planificării timpului de muncă și afectarea autonomiei artistice a instituțiilor, fiind în sine adăugiri neclare la legislația existentă si care nu rezolvă problemele întâlnite în sistem. Verificarea îndeplinirii perioadelor de studiu/pregătire individuală a artistului trebuie raportată la capacitatea acestuia de a presta activitatea în cadrul repetițiilor și spectacolelor/concertelor, nu la numărul de ore alocate”, a precizat FSIC. Federația Sindicatelor din Instituții de Cultură a subliniat că nu critică pontarea activității în sine, arătând că în sectorul cultural există deja sisteme de evidență implementate din 2017 și adaptate la specificul activității, pe care le consideră necesare, însă „ajustate unitar în mod fezabil”. În același timp, FSIC susține că normele propuse de Ministerul Culturii nu simplifică adaptarea la cadrul normativ general, ci complică activitatea prin apropierea actului artistic de munca administrativă. „În concluzie, FSIC respinge acest set de INSTRUCȚIUNI-NORME creat de Ministerul Culturii, solicită retragerea lor și face apel la comunicare, consultare cu toți factorii implicați pentru dezbateri pe acest subiect. Invităm toți artiștii interesați să atragă atenția asupra deficiențelor din acest regulament alături de colegii noștri, în fața Teatrului Național din București sau a altor instituții de spectacole din țară, începând de marți, 10.02.2026, ora 14:30”, se arată în comunicatul FSIC.

Mai mult decât talent, o stare de spirit: Marin Moraru și arta de a rămâne copil până la sfârșit

Există actori care joacă roluri și actori care devin parte din sufletul nostru, rudele noastre de departe pe care le primim în case prin ecranul televizorului sau pe scena teatrului. Marin Moraru a făcut parte din a doua categorie, acea specie rară de artiști care nu au nevoie de artificii pentru a cuceri, ci doar de o privire. Când spui „Marinuș”, nu te gândești la un monstru sacru intangibil, ci la un prieten drag, la acel unchi hâtru și bun care știe să te facă să râzi chiar și atunci când cerul e gri. A fost un actor genial cu suflet de copil, un paradox ambulant: timid până la roșeață în viața de zi cu zi, dar un vulcan de energie pe scenă. Modestia lui nu era o mască, ci o a doua natură. Într-o lume a orgoliilor zgomotoase, el a ales discreția, lăsând personajele să vorbească în locul său. Și cât de frumos au vorbit! De la Take, Ianke și Cadîr la Toamna bobocilor, Marin Moraru a țesut o pânză invizibilă de emoție între el și public, o legătură care nu s-a rupt niciodată, nici măcar acum, când el nu mai este. Povestea lui Marin Moraru începe simplu, aproape ca într-un roman neorealist, într-un București al contrastelor. S-a născut pe 31 ianuarie 1937, în inima Giuleștiului, pe strada cu nume parcă predestinat, Tabla Buții. Acolo, printre case modeste și oameni care munceau din greu, micul Marin visa. Dar nu la aplauze sau reflectoare. Visa să zboare. Tatăl său, vopsitor de vagoane la CFR, era un om al realității concrete, iar când fiul i-a spus că vrea să devină aviator, răspunsul a fost pragmatic. Așa a ajuns viitorul mare actor la Școala de Construcţii Căi Ferate. Pare greu de imaginat astăzi, dar mâinile care aveau să modeleze personaje de o finețe psihologică rară au învățat întâi să repare drumuri și poduri, să simtă vibrația șinelor și mirosul de catran. La școală, Marin Moraru era Marinuş şi nici mai târziu n-au ezitat prietenii şi colegii de facultate sau de scenă să-l strige astfel, păstrându-i acea candoare a copilăriei în nume. S-a născut într-o zi care, multă vreme, nu i s-a părut deosebită, până când a citit „Jurnalul“ lui Mihail Sebastian. Acolo a descoperit o însemnare magică: în anul respectiv, fix în acea zi de 31 ianuarie, ningea la Sinaia „cu fulgi mari cât vrabia“. Pentru sufletul sensibil al lui Marinuș, aceasta a fost o adevărată revelaţie poetică, o cheie de boltă a existenței sale. În cartea sa autobiografică, „Suntem ce sunt amintirile noastre“, actorul mărturisea cu emoție: „Această personificare a zilei mele de naştere mi s-a întipărit în minte şi ori de câte ori mă gândesc la ea văd pufuri mari de nea căzând din cer“. Imaginea iernii blânde și a purității zăpezii l-a însoțit toată viața, fiind poate metafora perfectă pentru sufletul său: curat, moale, dar capabil să acopere lumea cu frumusețe. Viața nu i-a așternut covorul roșu de la început, testându-i răbdarea și vocația. După absolvire, a fost repartizat la Brașov, ca asistent de picher. Imaginați-vă: Marin Moraru, cel care avea să devină unul dintre cei mai mari actori ai națiunii, patrula de-a lungul șinelor de cale ferată, verificând traversele. Apoi a lucrat la uzina Grivița Roșie, în zgomotul infernal al metalului. Familia insista să urmeze Politehnica, dorindu-i o meserie „serioasă”. Copil ascultător, a dat examen și a intrat, dar destinul lucrează prin coincidențe. Într-o zi, a auzit la radio că se fac pregătiri și la Teatru. Acel anunț a fost chemarea sirenelor. „Fugeam de la cursurile de la Politehnică la teatru. Se întâmpla în zilele de duminică“, povestea el mai târziu, rememorând acea perioadă de dublă existență. Prima încercare la I.A.T.C. a fost un eșec aparent, dar o lecție de umilință necesară. A dat examen în faţa unei comisii alcătuite din coloșii scenei românești: Marcel Anghelescu, Radu Beligan şi Ion Finteşteanu. A picat sub linie, ceea ce pentru mulți, ar fi fost capătul drumului, dar pentru Marinuș a fost începutul ambiției. I-au permis să participe la lecţii ca „audient”, fără să primească note. Timp de un an, a stat în umbră, a privit, a învățat, a absorbit totul ca un burete, șlefuindu-și talentul în tăcere. Anul următor a dat din nou examen de admitere. Atunci l-au primit şi, recunoscându-i evoluția uluitoare, l-au trecut direct în anul II. Şi-a luat diploma de absolvire cu rolul Agamiţă Dandanache în spectacolul „O scrisoare pierdută“, demonstrând încă de atunci o maturitate artistică excepțională și a șa a început ascensiunea sa, fiind repartizat imediat la Teatrul Tineretului, actualul Teatru Mic. Absolvirea din 1961 a fost doar începutul. Marin Moraru nu juca roluri; el le locuia. La vreo cinci ani după încheierea studiilor, Marin Moraru făcea deja parte din distribuţia unor spectacole impresionante din Bucureştiul anilor ’60. La Teatrul Bulandra l-a interpretat pe Crăcănel în „D-ale Carnavalului“, regizat de legendarul Lucian Pintilie, alături de o echipă de actori în care mai erau, printre alţii, Toma Caragiu, Grigore Vasiliu Birlic, Gina Patrichi şi Octavian Cotescu. Să strălucești într-o asemenea constelație de genii nu era ușor, dar Marinuș avea o lumină proprie, o ingenuitate scenică ce cucerea iremediabil. Putea fi comic până la lacrimi, dar în secunda următoare îți putea frânge inima cu o privire pierdută. Nu epata, nu se strâmba inutil; avea o economie de mijloace specifică marilor maeștri. Dincolo de succesul fulminant, exista o discrepanță fascinantă între omul public și cel privat. De la actorul exuberant de pe scenă și de pe micul ecran, cu replici memorabile care intrau în folclorul urban, acasă, Marin Moraru era un alt om. Devenea introvertit, concentrat, oarecum închis în carapacea sa creativă. Nu vorbea prea mult, mai ales când avea de repetat, procesul său de creație fiind unul interiorizat și intens. Soția sa, Lucia, femeia care l-a înțeles cel mai bine, mărturisea cu tandrețe despre aceste momente: „Dragă, să ştii că eu aveam un principiu. Când se enerva, foarte rar, că el nu era prea expansiv, îl lăsam în pace. Las’ că-i trece”. Această liniște de acasă

Mesajul ministrului Culturii de Ziua Culturii Naționale: Cultura înseamnă nu doar patrimoniu, ci şi educaţie, generează idei, locuri de muncă”

Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, marcată anual pe 15 ianuarie, ministrul Culturii, Demeter András István, a transmis un mesaj despre cât contează cultura în viața societății. Sărbătoarea are loc din anul 2010, iar ziua de 15 ianuarie marchează data nașterii poetului român Mihai Eminescu. „Cultura ne ajută să traversăm timpurile dificile fără să ne pierdem sensul. Înainte de orice, însă, chiar şi înainte de a fi făcută, cultura trebuie trăită. Cultura înseamnă nu doar patrimoniu, ci şi educaţie”, a transmis ministrul. Demeter András István a declarat că actul cultural are la bază oamenii și se exprimă prin multiple forme, de la spectacole și cărți, până la arte vizuale, muzică sau arhitectură. El a menționat și rolul important al celor care susțin activitatea culturală din culise, unde în ciuda lipsei de vizibilitate publică, au o contribuție majoră. „Cultura se face de către, prin şi pentru oameni. Răzbate prin emoţia transmisă de pe scenă, dintr-o carte deschisă, o pictură sau o fotogramă; din inflexiunile unei melodii sau din detaliile unui ornament de pe o clădire, printr-o întâlnire care lasă urme, printr-un artefact care rezistă timpului sau, dimpotrivă, este menit să existe doar pe durata consumării sale. Putem spune că actul cultural, atunci când este împlinit cu credinţă şi cu necesitate autentică de expresie, este ca o sferă – o formă geometrică perfectă, vizibilă, palpabilă, dar ale cărei dimensiuni conţin mister, pentru că, nu-i aşa, numărul PI din formulele ei matematice de calcul este un număr infinit. Este ceva ce poţi percepe, poţi defini, poţi măsura şi totuşi niciodată până la ultima zecimală. Este una din legăturile invizibile ale omului cu universul. Şi nu se face doar în săli de expoziţii, de proiecţie, de teatru sau de concerte, se face şi în spaţii neconvenţionale, prin artiştii independenţi care aleg drumul mai greu, dar necesar, un drum cu multe obstacole şi fără plasă de siguranţă, se face şi prin salariaţii din instituţii, care nu sunt creatori şi artişti şi care nu se află ‘la vedere’, dar care asigură îmbinarea corectă a rotiţelor zimţate din întreg mecanismul, se face şi prin toţi acei colaboratori şi participanţi la proiectele culturale – tehnicienii, specialiştii din varii domenii, care, prin aportul lor, rotunjesc «sfera»”, a transmis ministrul pe Facebook. El a mai menționat că instituțiile culturale, precum muzeele și bibliotecile, oferă nu doar protejarea patrimoniului, ci și educație, dialog și dezvoltare, inclusiv pe plan economic. „Comunităţile care investesc în cultură devin mai puternice, mai vii, mai competitive. Cultura generează idei, pune în mişcare sisteme şi înlesneşte traseele diplomatice între ţări, fiind bine ştiut faptul că ea reprezintă cel mai bun ambasador. Cultura creează locuri de muncă, vectorizează investiţiile pe termen lung şi aduce plusvaloare financiară, atunci când este administrată eficient. Asigură continuitate şi conferă încredere. Ne ajută să traversăm timpurile dificile fără să ne pierdem sensul. Înainte de orice, însă, chiar şi înainte de a fi făcută, cultura trebuie trăită. De Ziua Culturii Naţionale, le mulţumesc tuturor celor care o trăiesc. Cu rigoare sau pasiune. Cu încredere în rostul ei”, a declarat Demeter András István. Ziua Culturii Naționale are statut oficial și urmărește promovarea valorilor culturale românești în țară și în comunitățile din afara granițelor. Evenimentele organizate cu acest prilej au ajuns la a șaisprezecea ediție și se adresează tuturor românilor.

2026 va fi un an plin de divertisment:Avengers Doomsday, Dune Part 3, și The Odyssey se difuzează la cinema, GTA VI este așteptat cu mari emoții

Clasamentul filmelor anului 2025 a fost dominat de animația chinezească „Ne Zha 2”, care a devenit al cincilea cel mai profitabil film din istorie și animația cu cele mai mari încasări internaționale: 2,2 miliarde de dolari. Povestea, inspirată după mitologia chinezească, a impresionat în mod plăcut și spectatorii cinematografelor din afara Chinei. Retrospectiva anului 2025: Cinematografie În urma revenirii lui Donald Trump la președinția SUA, cinematografia americană a recurs în continuare la nostalgie, readucând vechile francize de filme cu care publicul american a fost obișnuit de zeci de ani: „Superman” care revine pe marile ecrane cu noul actor David Corenswet, „Jurassic World Rebirth” cu Scarlet Johansson în rolul principal, și „Mission: Impossible – The Final Reckoning”, ultimul film în care Tom Cruise îl mai joacă pe Ethan Hunt. Anul acesta, Walt Disney a continuat să domine încasările cu filmele „Avatar: Fire and Ash” al lui James Cameron, adaptarea live-action a animației „Lilo & Stitch”, „Zootopia 2”, „The Fantastic Four: First Steps”, considerat cel mai reușit film din franciză,  și „Captain America: Brave New World”,  cu actorul Anthony Mackie care s-a echipat cu scutul supereroului american pentru prima oară pe marile ecrane. Însă, Disney a clacat cu „Snow White, considerată drept una dintre cele mai mari eșecuri din istoria cinematografiei. Filmul a atras critici din cauza distribuției „color-blind” (actori de culoare care au interpretat personaje albe), ilustrarea grafică a celor șapte pitici și declarațiilor controversate ale actriței Rachel Zegler legate de feminism și războiul din Fâșia Gaza. S-au făcut remarcate în cinematografe și muzicalul inspirat după „Vrăjitorul din Oz”, „Wicked: For Good” cu Ariana Grande și Cynthia Erivo , pelicula de groază „Sinners” cu Michael B. Jordan, filmul de curse produs de Apple Studios „F1” cu Brad Pitt și adaptarea „A Minecraft Movie” după cel mai popular joc video, cu Jack Black și  Jason Momoa. Retrospectiva anului 2025: Gaming Legat de jocurile video, 2025 a fost un an plin de lansări reușite. „Clair Obscur: Expedition 33” (Sandfall Interactive/ Kepler Interactive), jocul de rol produs de francezi cu o poveste fantastică inspirată după perioada „La Belle Epoque”, care a obținut premiul de Jocul Anului la „The Game Awards” și care a fost vândut în 5 milioane de exemplare. Jucătorii au avut parte de multe alte continuări ale unor francize cunoscute: au vânat demoni în „Doom: The Dark Ages” (Bethesda/Microsoft), au călătorit în Japonia feudală cu samuraiul Yasuke și luptătoarea shinobi Naoe prin „Assassin’s Creed Shadows” (Ubisoft), au salvat NATO de amenințarea din partea unei companii militare private în „Battlefield 6” (DICE/EA),  s-au echipat cu armuri de cavaleri în Cehia medievală din „Kingdom Come Deliverance 2” (Warhorse Studios/Deep Silver) și au clădit civilizații și imperii în „Civilization VII” (2K/ Take Two Interactive). Au fost și titluri inedite, precum „Split Fiction” de la EA, un joc video ce poate fi jucat Co-op: un jucător joacă în rolul unui personaj care explorează lumea fantastică, iar celălalt preia rolul unui personaj din lumea științifico-fantastică. Marile lansări din 2026 pentru marele ecran Filme horror și de acțiune Începem anul 2026 cu o lansare Netflix: filmul de acțiune „The Rip” cu Matt Damon și Ben Affleck în rolurile principale, programat pentru 16 ianuarie. Pe 8 mai, Warner Bros. Pictures ne aduce lupte spectaculoase ca-n jocurile video pe marele ecran, cu actorul Karl Urban cap de afiș: Mortal Kombat II. Actorul îl va interpreta pe Johnny Cage. Pe 20 noiembrie apare The Hunger Games: Sunrise on the Reaping.   De la succesul filmului „It” din 2017, aproape în fiecare an am avut filme casual  al genului horror revitalizat în spiritul anilor 1980′. Iar 2026 nu va face excepție:  „28 Years Later: The Bone Temple” (16 ianuarie), „The Strangers – Chapter 3”,(6 februarie)”, „Scream 7” (27 februarie),  „Ready or Not 2: Here I Come” (10 aprilie), „The Mummy” (17 aprilie), „Deep Water” (1 mai), „Scary Movie 6” (12 iunie), „Clayface” (11 septembrie), „Resident Evil” (18 septembrie). Anul 2026 va fi încheiat cu „Werwulf”, un film lansat chiar de Crăciun. Povestea va fi amplasată în Anglia medievală. Distribuția va fi alcătuită din actorii Aaron Taylor-Johnson, Lily-Rose Depp, Willem Dafoe și Ralph Ineson. Animații 2026 readuce vechi francize de animație în cinematografe: „The Super Mario Galaxy Movie” pe 3 aprilie, „Toy Story 5” pe 19 iunie (Tim Allen și Tom Hanks își vor relua rolurile de actori vocali), „Minions 3” pe 1 iulie și „The Angry Birds Movie 3” pe 23 decembrie. Filmele fantastice și SF Pentru prima oară după 7 ani, franciza Star Wars revine în cinematografe. Pe 22 mai 2026, Disney va lansa filmul „The Mandalorian and Grogu”. Și pentru că filmele live-action adaptate după animațiile Disney precum „Lilo & Stitch” încă au mare succes comercial, pe 10 iulie va fi lansat filmul „Moana”. Va avea aproape aceeași poveste ca mult îndrăgita animație din 2017.  Actorii principali din distribuție vor fi Catherine Laga’aia și Dwayne Johnson. Filmul inspirat după mitologia polineziană lansat de Disney va avea încă o concurență serioasă în vară. Pe 17 iulie, Christopher Nolan va lansa cel mai scump film al carierei sale de producător: „The Odyssey”. Filmul inspirat după opera grecească a lui Homer l-a costat pe regizorul filmelor „The Dark Knight”, „Inception” și „Oppenheimer” în jur de 250 de milioane de dolari. Iar distribuția este una impresionantă: Matt Damon, Tom Holland, Anne Hathaway, Zendaya, Robert Pattinson, Charlize Theron. Pentru că tot este anul revenirilor, The Legend of Aang: The Last Airbender este programat să apară în cinematografe pe 9 octombrie. Iar Narnia de întoarce după 15 ani, însă pe Netflix. „Narnia: The Magician’s Nephew” va avea premiera pe 26 noiembrie 2026. Decembrie, luna cadourilor, aduce un nou film de aventură „Jumanji” lansat de Sony. Iar pe 18 decembrie 2026,  cinefilii împătimiți după romanele „Dune” scrise de Frank Herbert vor urmări continuarea poveștii împăratului Paul Atreides în filmul „Dune: Part Three”. Nu doar că va avea o distribuție impresionantă (Timothee Chalamet, Zendaya, Florence Pugh, Jason Momoa, Josh Brolin, Rebecca Ferguson, Anya Taylor-Joy, Robert Pattinson). Dar este programat pentru lansare în aceeași zi cu „Avengers: Doomsday”.

Fermierii renunță la o cultură esențială pentru România. Promisiunile Ministerului Agriculturii

După ce anul acesta a fost suspendat programul prin care statul oferea un ajutor de 3.000 de euro pe hectar, tot mai mulți fermieri români renunță la o cultură care, până nu demult, părea o adevărată gură de oxigen pentru micii producători. Programul fusese gândit pentru a reduce importurile și pentru a încuraja producția locală, însă fără sprijinul financiar, mulți dintre agricultori spun că nu pot face față costurilor uriașe și riscurilor. De ce renunță agricultorii la cultura de usturoi Mircea Bujor, legumicultor din județul Teleorman, a explicat pentru AgroTv de ce renunță la culturile de usturoi după oprirea subvenției. „La usturoi nu s-a mai dat ajutorul anul acesta. Eu n-am avut mult, 1,5 hectare, dar nu s-a mai acordat sprijinul. Nu vă ascund că e o cultură foarte grea. Cât o vezi de frumoasă când ajunge la maturitate, o recoltezi, o lași un pic la uscat și vezi că a rămas puțin. Tocmai de aceea nici nu se cultiva în România. Când s-a dat subvenția de 3.000 de euro, toată lumea a cultivat, pentru că era sigur că îi rămân 3.000 de euro. Dar eu zic că dacă nu se mai dă nici anul viitor, uităm de usturoi”, a declarat acesta în emisiunea „Agricultura la Raport”, difuzată la AgroTV. Un program promițător, oprit brusc în 2025 În 2025, Ministerul Agriculturii nu a mai acordat ajutorul, deși programul fusese anunțat. Instituția a invocat „instabilitatea guvernamentală”, care ar fi împiedicat emiterea la timp a actelor normative necesare. Agricultorii au primit această decizie cu nemulțumire, care spun că în lipsa acestui sprijin, cultura devine nerentabilă. Costurile ridicate pentru materialul de plantat, irigații și depozitare depășesc profitul obținut la vânzare. Alimentul esențial – usturoiul Usturoiul (Usturoi, Allium sativum) este o plantă legumicolă din familia Alliaceae, utilizată frecvent în gastronomie, dar şi apreciată pentru proprietățile sale nutriţionale şi medicinale. Conform unor studii clinice şi observaționale, consumul regulat de usturoi poate contribui la reducerea tensiunii arteriale, la îmbunătățirea profilului lipidic şi reducerea riscului cardiovascular. Recomandările autorului:

Inaugurare grandioasă. Egiptul Antic pride viață la Cairo. Imagini cu cele mai spectaculoase artefacte din epoca faraonilor

Lumini, istorie, modernism, repere culturale, peisaje ireal de frumoase și o atmosferă spectaculoasă. Într-un cuvânt, o inaugurare grandioasă în care Egiptul Antic prinde viață la Cairo. Marea deschidere, care va avea loc sâmbătă, 1 noiembrie, va celebra moștenirea antică a Egiptului, dar și rolul său modern de centru cultural global. Marele Muzeu Egiptean (GEM) prezintă cele mai emblematice artefacte din epoca faraonilor – statui colosale, sarcofage, unelte, bijuterii -, reunite într-un spațiu expozițional cu o suprafață de 50.000 de metri pătrați. Așteptata inaugurare are loc sâmbătă, la ora 18.00, ora României. Situată lângă emblematicile Piramide din Giza, Muzeul GEM găzduiește peste 100.000 de artefacte antice, inclusiv colecția completă de comori ale regelui Tutankhamon, multe dintre ele expuse pentru prima dată publicului. Deschiderea muzeului a fost amânată de mai multe ori, din 2020 până în 2025, din diverse motive, printre care revoluțiile din Egipt, pandemia de COVID-19, care a afectat pregătirile și logistica, împiedicând deschiderea programată pentru 2020, și, mai nou, conflictul dintre Iran și Israel din iunie 2025. Unde se poate viziona ceremonia Ceremonia de deschidere va fi transmisă în direct pe mai multe rețele naționale de televiziune, inclusiv Extra News și Egyptian Channel One. Pentru publicul global, evenimentul va fi transmis în direct și pe TikTok, oferind spectatorilor șansa de a fi martori la deschiderea acestui proiect monumental de oriunde din lume. Când are loc cel mai așteptate eveniment cultural din 2025 Ceremonia începe la ora 18:00, ora României, și se așteaptă să includă un program uimitor de spectacole, discursuri și prezentări vizuale care evidențiază bogata istorie a Egiptului. În plus, la ceremonia de deschidere sunt așteptați peste 60 de demnitari internaționali, membri ai familiei regale și personalități culturale notabile, ceea ce o face una dintre cele mai importante reuniuni culturale la nivel mondial din ultimii ani. Oaspeți „pe sprânceană” la deschiderea muzeului din Cairo Printre oaspeții confirmați și așteptați se numără președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, regele Willem-Alexander al Olandei, regele Felipe al VI-lea și regina Letizia a Spaniei, prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, președintele Ghanei, John Mahama, regina Mary a Danemarcei, regele Philippe al Belgiei, prințul moștenitor Theyazin al Omanului, prințesa Akiko de Mikasa a Japoniei, prim-ministrul Kuweitului, șeicul Ahmad Al-Abdullah Al-Ahmad Al-Sabah, ministrul Culturii și Turismului din China, Sun Yeli, și fostul manager al echipei Liverpool FC, Jürgen Klopp. Se așteaptă ca evenimentul să includă și alți invitați neconfirmați din industria divertismentului, egiptologi celebri și organizații internaționale, pe măsură ce lista invitaților continuă să se extindă. Oficialii estimează că noul muzeu ar putea atrage până la 7 milioane de vizitatori în plus anual, contribuind la obiectivul stabilit de autoritățile egiptene de 30 de milioane de turiști până în 2030. „Muzeul găzduiește o colecție uriașă care anterior era depozitată, din lipsă de spațiu de expunere”, a declarat pentru Reuters Ghada Abdelmoaty, profesor asociat la Institutul Superior de Turism și Hoteluri din Alexandria, care crede că țintele stabilite sunt realiste. Marele Muzeu Egiptean (GEM), inaugurare fastuoasă Muzeul, inclus în ofertele turistice egiptene. Începutul unei noi ere în turismul cultural Compania egipteană Orient Hospitality Group, activă în domeniul turismului, lucrează la programe combinate care includ vizitarea noului muzeu în pachetele oferite turiștilor. „Turiștii ar putea vizita muzeul, apoi ar putea petrece trei nopți la Marea Roșie, în Ain Sukhna, aflată la doar o oră de Cairo”, a explicat directorul comercial Remon Naguib. Egiptul speră ca inaugurarea Marelui Muzeu Egiptean să marcheze începutul unei noi ere în turismul cultural, atrăgând vizitatori interesați nu doar de plaje, ci și de istoria fascinantă a faraonilor. Planurile pentru construcția muzeului au fost anunțate în 1992 Piatra de temelie a fost pusă la începutul anului 2002 de președintele de atunci al Egiptului, Hosni Mubarak, deși la acel moment nu fuseseră încă selectate un birou de arhitectură sau o firmă de construcții care să se ocupe de noul complex muzeal. Pentru proiectul de arhitectură, organizatorii au organizat un concurs unde au primit 1.557 de înscrieri, din 82 de țări, ceea ce îl face al doilea cel mai mare concurs de arhitectură din istorie. Contractul principal a fost atribuit în 2003 firmei de arhitectură irlandeză Heneghan Peng, dar în total o echipă de 300 de persoane din 13 companii din șase țări diferite a sfârșit prin a contribui la faza de proiectare a muzeului. Construcția efectivă a început în 2005 și a fost complet finalizată în 2023 Costul inițial era estimat la aproximativ 500 de milioane de dolari, dar întârzierile, schimbările și alți factori au ridicat prețul final al complexului la peste un miliard de dolari. Aflat la doar doi kilometri de Piramide, complexul muzeal se întinde pe o suprafață totală de 50 de hectare, cu clădirea principală și exponatele ocupând o treime din suprafață. Două dintre cele trei laturi ale clădirii se aliniază direct cu Marea Piramidă a lui Keops și cu Piramida lui Menkaure. Spațiul din jurul muzeului include o piață mare plină cu curmali, dominată de un obelisc uimitor, situat pe o bază de granit ridicată. Fațada din piatră de alabastru translucidă a muzeului este decorată cu hieroglife, iar accesul în marele atrium, unde sunt expuse cele mai mari statui, se face printr-o clădire în formă de piramidă. Scara muzeului este încununată cu ferestre din podea până în tavan, care oferă o priveliște dramatică asupra Piramidelor din apropiere. În interior, galeriile principale expun totul – de la o perucă veche de 3.100 de ani, împletită din păr uman, până la un colosal crocodil mumificat. Sursă foto și video: X RECOMANDAREA AUTORULUI: Muzeul de 1 miliard de dolari al Egiptului își deschide porțile. Masca de aur a lui Tutankhamon și peste 100.000 de alte exponate, în cel mai scump și cel mai mare muzeu de arheologie din lume

Șah-mat la cultură. Cât pierde statul român prin COMASĂRILE ministrului András István Demeter: „Poți finanța un mic Broadway, aici, la București”/”O formă mascată de politizare”

Cultura românească a ajuns, în 2025, la ceasul comasării. Mai exact, Ministerul Culturii a anunțat oficial că intenționează să unească două instituții importante din București, respectiv Teatrul de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul Muzical „Ambasadorii.” Demeter András István, ministrul Culturii,  a precizat că măsura propusă are rolul de a consolida oferta artistică și că nu va fi un caz izolat, fiind posibil ca și alte instituții culturale să treacă prin procese similare de reorganizare. Profesioniști din zona culturală resping însă versiunea ministrului și estimează că vor fi pierderi uriașe în urma comasării, mai ales în lipsa unor studii de impact privind costurile acestor decizii de fuzionare a unor instituții. Aceștia amintesc de precedenta comasare din 2013, dintre Opera Națională București și Teatrul Național de Operetă, care s-a dovedit un fiasco. Oficialul de la Cultură susține că Teatrul de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul Muzical „Ambasadorii” desfășoară activități complementare și se adresează aceluiași public, justificând că o eventuală unificare ar putea duce la o ofertă mai coerentă pentru iubitorii de muzică, operetă și musical. Șah-mat la cultură: „93 de milioane de lei pierderi în cazul comasării Operetei cu Ambasadorii” Sursele Gândul contrazic teoria ministrului Culturii și spun că, la un simplu calcul, efectele comasării nu ar aduce câștiguri la bugetul de stat. Dimpotrivă, se vorbește despre pierderi de zeci și sute de milioane de lei, cuantificate pe o perioadă de cinci ani. „Efectele sunt pe termen lung. Comasarea Teatrului de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul Muzical „Ambasadorii” costă statul român în jur de 93 de milioane de lei, pe o perioadă de cinci ani. În ceea ce privește comasarea Operei cu Opereta am estimat niște costuri care se ridică la 268 milioane de lei. Îți pui întrebarea ce poți să faci cu 93 de milioane de lei? Festivalul Enescu are un buget de 70 de milioane de lei, iar concursul Enescu undeva sub 20. Adică, cu banii aceștia poți să finanțezi o ediție de Festival și de concurs Enescu, și-ți mai rămân și bani de protocol. Câte producții de musical foarte bune, producții noi ai putea finanța pe o perioadă de cinci ani? – Dacă ai cheltui 93 de milioane de lei numai pentru asta, ai putea face în jur de 37 de producții cam de același nivel cu Romeo și Julieta de la noi de la Operetă. Practic, poți finanța un mic Broadway, aici la București. Dar noi ce facem? Investim într-o comasare care nu va da rezultate sau are riscuri foarte mari să nu funcționeze”, a conchis sursa citată. Comasarea Teatrulului de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul Muzical „Ambasadorii” costă statul român în jur de 93 de milioane de lei Comasarea Teatrulului de Operetă „Ion Dacian” și a Operei Naționale București costă statul român 268 milioane de lei Întrebările Monicăi Anisie către ministrul Culturii cu privire la comasările propuse Monisa Anisie, senator PNL, a făcut o interpelare către ministrul Culturii cu privire la comasarea Teatrului Național de Opereră și Musical Ion Dacian și a  Teatrului Muzical Ambasadorii, precizând că ridică semne serioase de întrebare, privind transparența și fundamentarea unei astfel de decizii. „Care este justificarea ce stă la baza acestei propuneri de comasare? Ce studiu de impact a fost făcut? Care sunt costurile estimate ale comasării? Care sunt beneficiile financiare rezultate în urma acestei propuneri de comasare?  Care este numărul de angajați disponibilizați în urma acestei propuneri de comasare? Cum se justifică această nouă tentativă de comasare, în condițiile în care precedenta comasare dintre Opera Națională București și Teatrul Național de Operetă s-a dovedit a fi un eșec total?  Cum justificați acuzațiile de conflict de interese care vi se aduc, din cauza faptului că, în momentul de față, sunteți parte dintr-un proces, aflat pe rolul Tribunalului București, prin care se solicită anularea rezultatului consursului pentru funcția de manager al Teatrului de Operetă și Musical Ion Dacian?” Monisa Anisie, senator PNL, a făcut o interpelare către ministrul Culturii Ce alte comasări și mutări se mai pregătesc în zona culturală Potrivit surselor Gândul, se pregătesc și alte comasări și mutări de la o instituție la alta. Vorbim despre  „Filarmonica George Enescu” cu „Tinerimea Română”, dar și „Opera Națională București” cu „Centrul Național al Dansului.” Sursele noastre au mai precizat că ministrul Culturii ar mai pregăti și alte mutări, cum ar fi trecerea unor centre culturale din subordinea Ministerului Culturii în subordinea autorităților locale. „Două dintre ele – Centrul Cultural de la Toplița și Centrul Cultural Arcuș de la Sfântul Gheorghe s-ar muta practic de sub autoritate românească. Ceea ce este un punct bun pentru UDMR care își ajută comunitatea. Însă, identific aici o manevră a ministrului Culturii pentru a obține sprijinul necondiționat al UDMR și pentru a se putea trece mai ușor peste conflictul dânsului de interese de la Operetă. Pe lumea asta se fac multe fuziuni, achiziții de firme, comasări și, fie că sunt la stat sau la privat, toate au costuri. Problema este că, de fiecare dată când ministerul Culturii inventează o năstrușnicie din  asta, pe ideea « haide să comasăm două entități », asta se face de obicei printr-o Hotarâre de Guvern. Și Hotărârea de Guvern are atașată o notă de fundamentare, în care se scot în evidență beneficiile. De obicei, sunt niște poezii, dar există o rubrică acolo care se numește impact macro-economic și la acea rubrică Ministerul Culturii trece întotdeauna «nu s-a identificat»”, au precizat sursele Gândul. Demeter András István, ministrul Culturii, anunță comasarea unor instituții de cultură Opera Naţională din Bucureşti şi Teatrul Naţional de Operetă ”Ion Dacian”, fuzionare în 2013: „A fost un eșec!” La acea vreme, s-a constatat că noua formulă organizatorică nu avea deloc efectele scontate și nu a dus la creşterea eficienţei activităţii şi nici la reducerea cheltuielilor de funcţionare. Totodată, s-a remarcat şi o diminuare semnificativă a repertoriului de stagiune a spectacolelor de operetă, dar şi a celor de operă şi de balet faţă de stagiunile anterioare reorganizării. Teatrul Naţional de Operetă şi Musical ”Ion Dacian” din Capitală s-a reînființat în 2016, prin reorganizarea Operei Naţionale Bucureşti. ”S-a reparat

Guvernul pune lacătul pe cultură. „Băgați cultura în dubă” a devenit realitate sub mandatul lui Bolojan. Sute de spectacole anulate, muzee închise, instituții de cultură pe avarie

„Băgați cultura la dubă” nu pare să mai fie doar un simplu slogan. Dimpotrivă, în România zilelor noastre, „rolurile” austerității –  jucate magistral de Guvernul Bolojan, pe marea scenă numită România – trimite cultura direct în spatele cortinei. Acolo unde OUG 52  ar putea transforma nu doar „rolurile” mari în „roluri” mici, ci și destinele artiștilor. Discuțiile despre OUG 52 au stârnit ecouri ample în zona culturală din România. Mai mulți directori și manageri de instituții culturale au explicat pentru Gândul de ce această Ordonanță de urgență, păstrată în forma actuală, ar distruge cultura românească. Efectul OUG 52 asupra instituțiilor de cultură Noile reglementări interzic, până la finalul anului, încheierea de angajamente legale pentru mai multe articole bugetare esențiale, printre care și categoria „Alte cheltuieli cu bunuri și servicii” – sursa principală de finanțare pentru activitățile artistice. Sute de spectacole și evenimente anulate, muzee închise, instituții de cultură pe avarie Artiștii independenți rămân fără finanțare Concedii fără plată, “în perioade cu interes scăzut” Concedieri de personal și lipsa atragerii colaboratorilor externi OUG-ul poate provoca un deficit bugetar pentru instituții de cultură, provocând pierderi și nu beneficii Lipsa unui studiu de impact la nivelul acestor instituții, pentru a vedea concret ce se câștigă și ce se pierde  Imposibilitatea achiziționării obiectelor de inventar necesare unei premiere de teatru. Blocajul OUG 52 asupra instituțiilor de cultură / Sursă foto: Dâmboviteanul.com Ce nu înțelege premierul Ilie Bolojan din cultură și ce-i transmit directorii și managerii unor instituții de cultură „Teatrul nu se cuantifică în număr de șuruburi” „Nu poți să pui cultura în pauză” „Nu putem vorbi despre economie, este o decapitare” „Impactul este foarte mare, pentru noi poate fi catastrofic” „Pentru următoarele două luni, actorii independenți ar rămâne fără nicio sursă de venit” „Ar trebui să anulăm pur și simplu undeva în jur de 22 de spectacole” „În condițiile în care vine un OUG de genul acesta, totul se blochează” „Teatrul devine o clădire goală, care nu mai are sens, nu mai produce nimic” „Vorbim despre destinele unor instituții, a unor oameni, a unor programe” „Noi oferim experiențe, un aspect foarte greu de explicat unor oameni care se gândesc numai la cifre” „Ei ne propun să tăiem de acolo de unde nu s-a dat nimic” „În pandemie s-au deschis păcănelele și s-au ținut teatrele închise” „Nimeni nu va mai vrea să facă această magie, adică să scoată iepuri dintr-un joben” Teatrul Național de Operetă ar putea anula 22 de spectacole Alexandru Pătrașcu, directorul adjunct al Teatrului Național de Operetă și Musical ”Ion Dacian” a explicat pentru GÂNDUL repercusiunile Ordonanței de Urgență 52 asupra instituțiilor culturale publice, menționând că dependența instituțiilor culturale de finanțarea publică este una foarte mare. „În opinia mea, cultura nu este subfinanțată în România. Este, cumva, chiar generos finanțată. Numai că felul în care este organizată cheltuiala banilor publici pentru cultură, este greșit. Și din acest motiv apare la fiecare moment de criză nevoia asta imperioasă de a se face o reformă, dar o reformă care este imposibil de făcut în condiții de majorități politice instabile, coaliții fragile și așa mai departe, pentru că nu pot fi susținute reforme. Adică, gândiți-vă că dependența instituțiilor culturale de finanțarea publică este foarte, foarte mare, respectiv, la majoritatea instituțiilor de spectacole este de peste 90%, ceea ce arată clar o problemă de sistem. Instituțiile de spectacole din vestul Uniunii Europene au această pondere a finanțării publice mult mai mică. De exemplu, în teatrele de operă, veniturile proprii contează între 12 și 45 % din buget. Deci, finanțarea publică este între 55 și 88%, iar la nivelul teatrelor dramatice, veniturile proprii ajung să fie mai mari decât subvențiile pe care le primesc. Revenind la problema strict legată de OUG 52, probabil că va provoca efecte negative în toate instituțiile de spectacole. Însă nu am date concrete despre bugetul lor și despre felul în care ei își organizează, să spunem, cheltuielile, ca să pot să măsor acest impact. Pot să spun doar despre Teatrul de Operetă”, a explicat directorul adjunct al Teatrului Național de Operetă ”Ion Dacian.” Alexandru Pătrașcu, directorul adjunct al Teatrului Național de Operetă ”Ion Dacian” – Sursă foto: Linkedin „Impactul e foarte mare, poate fi catastrofic pur și simplu” Alexandru Pătrașcu a evidențiat și faptul că OUG 52 va schimba, atât soarta oamenilor, cât și pe cea a colaboratorilor de la Teatrul de Operetă, menționând că, în aceste condiții, 22 de spectacole ar trebui pur și simplu anulate. „La Teatrul de Operetă, majoritatea dansatorilor, de exemplu, sunt colaboratori. Drept urmare, dacă acest OUG rămâne așa cum e acum, practic acești colaboratori vor trebui lăsați să plece. Nu există operetă și nu există musical fără numere coregrafice foarte consistente și asta impactează profund. Practic, dintr-o privire pe programul de pe lunile noiembrie și decembrie, ar trebui să anulăm pur și simplu undeva în jur de 22 de spectacole. În condițiile în care în noiembrie și decembrie noi avem în total programate 28 de spectacole. Și imaginați-vă că vorbim aici despre un dublu impact. Odată că stagiunea este pusă în vânzare încă din vară și normal că s-au vândut bilete pentru toate aceste spectacole, iar acești bani ar trebui returnați spectatorilor. Chiar dacă, să zicem că am găsit cu ce să le înlocuim, astfel încât să le facem doar cu resurse proprii, nu știu dacă am reuși să vindem în două luni mai mult decât am vândut în cinci luni de vară și în septembrie și octombrie până acum. Deci și în condițiile în care, mă rog, spectacolele cu care am putea înlocui cele anulate n-au cum să fie mai bune decât cele pe care le anulăm. Deci impactul e foarte mare. Pentru noi propriu-zis poate fi catastrofic pur și simplu.” „Mă întreb dacă s-a făcut un studiu la nivelul acestor instituții, ce se câștigă, ce se pierde” Directorul adjunct al Teatrului Național de Operetă ”Ion Dacian” a adus în discuție și repercusiunile OUG 52  asupra sectorului independent. Interlocutorul Gândul a evidențiat, în acest context nesigur – cu multe provocări în care austeritatea bugetară

Ministerul Dezvoltării acordă sprijin financiar pentru 74 de instituții publice de spectacole

„Sprijinim financiar viața culturală a comunităților locale, acele instituții publice de spectacole, cum ar fi teatrele, operele, filarmonicile, teatrele de păpuși și centrele culturale, din subordinea autorităților publice locale și județene, care nu beneficiază de finanțare de la Guvern prin Ministerul Culturii”, a precizat ministrul Cseke Attila. Suma reprezintă 2% din impozitul pe venit încasat în perioada iunie-august 2025, pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea unităților administrativ-teritoriale solicitante din județele: Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea și Vrancea. Repartizarea fondurilor a fost făcut conform solicitărilor transmise către Ministerul Dezvoltării, până la termenul legal, de către unitățile administrativ-teritoriale în subordinea cărora funcționează instituții publice de spectacole. Cseke Attila a precizat că aceasta este a doua tranșă de sprijin financiar acordată de Guvern, prin Ministerul Dezvoltării, în acest an, după cele 231 de milioane de lei virate în iulie instituțiilor culturale.