Dan Suciu, reacție după ce euro a sărit la un nivel record înaintea verdictului S&P: Este o încercare dificilă
Banca națională a României a avertizat astăzi, 01 octombrie, că rezervele valutare la finalul lunii septembrie au scăzut cu 4,8 miliarde de euro și euro a sărit de 5,34 de lei pe piața interbancară, fix cu o zi înainte ca agenția S&P să anunțe verdictul cu privire la ratingul de țară. Purtătorul de cuvând al Băncii Naționale a României, Dan Suciu, a spus la Digi24, că traversăm o perioadă complicată, iar BNR încearcă să găsească un echilibru între variația cursului de schimb și evoluția dobânzilor. Dan Suciu: „Este o încercare, însă într-adevăr dificilă, pentru că ceea ce încearcă banca acum” Euro a început să crească în jurul orei 14:45 și a ajuns la un maxim istoric de 5,3459 lei pe piața interbancară. Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, Dan Suciu, a spus că este o încercare dificilă, iar banca încearcă să găsească acum un echilibru între variația cursului și dobânzilor. „Este o încercare, însă într-adevăr dificilă, pentru că ceea ce încearcă banca acum este să găsească un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor. În perioadele complicate, acest echilibru nu este ușor de găsit”, a spus Dan Suciu la Digi24. „E important să găsim echilibrul” Purtătorul de cuvânt al BNR a explicat că este important ca acest echilibru să fie găsit, deoarece deciziile Băncii Naționale influențează lichiditatea din piață. Potrivit acestuia, variațiile de lichiditate pot crea dificultăți în finanțarea economiei și chiar în finanțarea bugetului. El a precizat că România se află într-o astfel de perioadă, pe care autoritățile încearcă să o gestioneze. „Este important să-l găsim pentru că, în același timp, deciziile pe care le ia Banca Națională determină anumite evoluții, variații ale lichidității din piață și, atunci, se pot crea anumite dificultăți în ceea ce înseamnă finanțarea economiei, dar chiar și a bugetului. Suntem într-o asemenea perioadă pe care încercăm să o gestionăm”, a menționat purtătorul de cuvânt al BNR. Întrebat dacă o parte din rezerve a fost utilizată pentru susținerea cursului de schimb, Dan Suciu a spus că cifrele sunt elocvente, inclusiv în ceea ce privește evoluția rezervelor valutare. El a precizat că o parte din rezervele valutare a fost utilizată pentru plata unor datorii semnificative și că luna respectivă nu a fost una liniștită din acest punct de vedere. „Știți că nu comentăm, dar cifrele sunt destul de elocvente din toate punctele de vedere. Au fost și rezerve valutare utilizate pentru plata unor datorii semnificative de data aceasta. Deci nu a fost deloc o lună liniștită din toate punctele de vedere”, a spus Dan Suciu. Suciu spune că termenul „explozie” nu e potrivit pentru perioada aceasta Suciu a explicat că termenul „explozie” nu este potrivit pentru a descrie evoluțiile din această perioadă. Purtătorul de cuvânt al BNR a precizat că menținerea unor variații rezonabile ale cursului valutar și ale dobânzilor, într-un context marcat de tensiuni și neclarități, presupune, în bună parte, creșteri atât ale cursului, cât și ale dobânzilor. „Cred că v-am și răspuns. De altfel, cuvântul «explozie» nu este potrivit, dar păstrarea variațiilor rezonabile în ceea ce privește cursul și dobânzile în această perioadă, în care sunt o serie întreagă de tensiuni și o mulțime de neclarități, înseamnă, în bună parte, creștere atât pentru ceea ce înseamnă cursul, cât și dobânda”, a spus Dan Suciu. Suciu spune că termenul potrivit pentru această perioadă este „volatilitate mai mare” Purtătorul de cuvânt al BNR a subliniat că este important ca aceste variații să fie gestionate într-un mod rezonabil, într-o perioadă în care situația socială și politică rămâne dificilă și are implicații asupra economiei. În ceea ce privește evoluția cursului valutar, purtătorul de cuvânt al BNR a spus că este dificil de anticipat direcția acestuia. El a vorbit despre flexibilitate și variabilitate și a precizat că, în acest moment, nu se poate spune că există o tendință clar ascendentă. Dan Suciu a sugerat că termenul potrivit pentru perioada actuală este „volatilitate mai mare”. „Important este ca aceste variații să fie gestionate relativ rezonabil în această perioadă în care nu vedem neapărat o rezolvare simplă a situației sociale, politice și cu implicații economice. Așa este perioada prin care trecem acum. (…) Greu de spus. Flexibilitate, variabilitate, cred că acestea sunt cuvintele. În acest moment încă nu putem spune că avem un curs neapărat ascendent și aceasta este tendința. Cred că cuvântul potrivit este volatilitate mai mare”, a menționat Dan Suciu. Dan Suciu: Avem argumente pentru o evaluare pozitivă Dan Suciu a declarat că nu are detalii despre decizia care urmează să fie luată, însă consideră că există argumente pentru o evaluare pozitivă. Purtătorul de cuvânt al BNR a menționat scăderea inflației și reducerea deficitului bugetar drept factori importanți care pot cântări în luarea deciziei. Suciu a precizat că speră să fie o decizie pozitivă, dar că nu poate oferi informații suplimentare în acest moment. „N-am detalii, însă sigur avem argumente pentru o evaluare pozitivă. Avem o scădere a inflației, avem o scădere a deficitului bugetar. Acestea sunt argumente importante care cântăresc în luarea deciziei. Sperăm într-o decizie pozitivă, dar nu am detalii în acest sens pe care pot să vi le dau”, a spus Dan Suciu. În conturile BNR au intrat 3,3 mld. de euro și au ieșit 8,1 mld. euro luna trecută România avea, la 30 septembrie 2026, rezerve valutare de aproximativ 60 de miliarde de euro, potrivit Băncii Naționale a României. Suma este mai mică decât cea de la sfârșitul lunii august, când rezervele ajungeau la aproape 65 de miliarde de euro. Scăderea vine după ce, în septembrie, în conturile BNR au intrat aproximativ 3,3 miliarde de euro, în timp ce au ieșit peste 8,1 miliarde de euro. O parte importantă din banii care au ieșit din rezerve a fost folosită pentru plata ratelor și dobânzilor aferente datoriei publice în valută. Pentru aceste plăți, statul a cheltuit aproximativ 2,68 miliarde de euro.
Curs valutar BNR 26 august 2026: Euro, lira și dolarul cresc
Banca Națională a României (BNR) a publicat miercuri, 26 august 2026, noile cotații pentru principalele valute. Cifrele arată că moneda națională a pierdut teren în raport cu moneda europeană, dar și în raport cu dolarul american și lira sterlină. Singura creștere înregistrată de leu a fost în raport cu francul elvețian. Loading … Valoarea leului românesc a scăzut, miercuri, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României la 5,2589 lei, în creștere cu 0,0055 lei față de ziua precedentă, când moneda europeană a avut o valoare de 5,234 lei. Față de cursul valutar publicat de BNR, vineri, 21 august, când euro era cotat la 5,2581 lei, moneda europeană a crescut cu 0,0008 lei. Moneda națională a pierdut teren și în fața dolarului american, cotat de BNR la 4,5077 lei, în creștere cu 0,0063 lei față de cotația de marți, de 4,5014 lei. Comparativ cu vineri, 21 august, când dolarul era cotat la 4,4926 lei, moneda americană este cu 0,0151 lei mai scumpă. Și lira sterlină a crescut în fața leului cu 0,0004 lei și a ajuns la 6,1429 lei, de la 6,1425 lei în ziua precedentă. Creșterea este de 0,0004 lei. Față de vineri, când lira era cotată la 6,1369 lei, moneda britanică este cu 0,0060 lei mai scumpă. Leul a crescut doar în raport cu francul elvețian. BNR a stabilit un curs de 5,6086 lei, cu 0,0013 lei mai puțin decât în ședința precedentă, când francul a fost cotat la 5,6099 lei. Față de vineri, când francul valora 5,6230 lei, moneda elvețiană a scăzut cu 0,0144 lei.
Leul este prăbușit! Euro își continuă ascensiunea. Dolarul a explodat! E recordul anului
În cursul zilei de miercuri, 24 iunie 2026, BNR a emis noile cotații pentru ziua în curs. La o analiză scurtă asupra datelor se poate observa că Leul se află pe o pantă ascendentă, iar cursul Euro își continuă ascensiunea. Cursul Dolarului a înregistrat un record, anul acesta, ajungând la 4.6227 de lei. În ultimele zile, cursul Euro a înregistrat o creștere, aspect observat și în cazul Dolarului. Banca Națională a României (BNR) a emis noile cotații pentru ziua curentă și poate fi observată o nouă creștere a monedei Euro, precum și în cazul Dolarului. Altfel, Leul s-a prăbușit din nou. Sursă: BNR BNR indică următoarele date în cazul monedelor principale: 1 Euro = 5.2461 lei, fiind înregistrată o creștere cu 0.0001 lei. Vă reamintim că în data de 6 mai 2026, Euro a atins 5.2688 de lei. Cursul minim în acest an a fost înregistrat pe 8 ianuarie, la 5.0871 de lei. 1 Dolar SUA = 4.6227 de lei, fiind înregistrată o creștere de 0.0246 de lei. Așa cum precizează Banca Națională a României, a fost înregistrat un nou record, astăzi. Cursul minim a fost înregistrat pe 28 ianuarie 2026, când un Dolar SUA putea fi cumpărat cu 4.2490 de lei. Ce se întâmplă cu monedele principale, astăzi De asemenea, indicele IRCC trimestrial 2925T4 are valoarea de 5,58%. Indicele ROBOR stabilit la data curentă are următoarele valor: 3M (3 luni) = 5.84%; 6M (6 luni) = 5.92%; 12M (12 luni) = 5.98%, fiind înregistrată o creștere cu 0.01 unități. Alte cotații ale zilei: 1 Franc elvețian = 5.6936 de lei, fiind înregistrată o creștere de 0.0164 de lei. 1 Liră sterlină = 6.0934 de lei, fiind înregistrată o creștere de 0.0135 de lei. 100 Forinți maghiari = 1.4757 de lei, fiind înregistrată o scădere de 0.0066 de lei. 1 Leu moldovenesc = 0.2603 lei, fiind înregistrată o creștere de 0.0003 lei. 1 Rublă rusească = 0.0618 lei, fiind înregistrată o creștere de 0.0003 lei. 1 Hrivnă ucraineană = 0.1030 de lei, fiind înregistrată o creștere de 0.0006 lei. BNR anunță că gramul de aur înregistrează o scădere cu 3.9681 de lei. Azi, 24 iunie, un gram de aur costă 604.7157 de lei. De ce există aceste oscilații? Situația economică din România rămâne fragilă pe fondul instabilității politice. Demiterea Guvernului Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură a amplificat presiunile asupra monedei naționale. Cotațiile zilnice sunt influențate de evoluțiile economice și politice interne și externe. Printre factorii importanți se numără inflația, deciziile băncilor centrale, nivelul dobânzilor, fluxurile de investiții și stabilitatea politică. În perioade de incertitudine, moneda națională poate fi supusă unor presiuni suplimentare pe piața valutară. Sursă foto: Gândul / Shutterstock / BNR
Cu o zi înainte de moțiunea de cenzură leul își continuă deprecierea. La cât este cotată azi moneda națională de BNR
Moneda națională continuă să se deprecieze, în raport cu euro, cu o zi înaintea moțiunii de cenzură. Moneda europeană a ajuns la 5.1998 de lei, potrivit cursului BNR de la ora 13:00. Euro a crescut cu 5 bani, comparativ cu ziua de joi, 30 aprilie, când moneda europeană a atins un nou prag psihologic de 5,1952 lei. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a transmis joi că actualele mișcări sunt temporare și legate de incertitudinile din piață. „Azi a fost o zi foarte agitată pe piață, așa se întâmplă în perioade de incertitudine, dar pe ultimele date pe care le avem la dispoziție putem spune că situația se va mai calma”, anunță purtătorul de cuvânt al BNR, pentru Profit.ro. Deprecierea leului, în favoarea monedei euro, ar putea prevesti un nou val de scumpiri. Ratele la creditele în euro, utilitățile calculate la cursul euro, dar și alimentele din import ar putea suferi majorări de prețuri. Tensiunile politice se transmit în îngrijorarea piețelor În contextul crizei politice declanșate de PSD, care s-a aliat cu AUR pentru a îl demite pe premierul Ilie Bolojan, investitorii au început să vândă iar din deținerile lor de obligațiuni în lei ale României și să își retragă banii din România, ceea ce pune presiune pe curs din moment ce la retragere leii investitorilor se schimbă în valută. În același timp, populația se refugiază în general în euro în perioade de incertitudine, paradoxal inclusiv din cauza temerilor de depreciere eventuală a leului, element ce pune presiune suplimentară pe curs. Ce efecte are deprecierea monedei naționale Efectele acestei deprecieri se vor resimți imediat în buzunarele românilor. O depreciere controlată spre pragul de 5,2 lei este deja vizibilă în piața interbancară, însă scenariul pesimist vizează o explozie a prețurilor la combustibil. Pe lângă scumpirile de la pompă, instabilitatea politică a dus deja la creșterea dobânzilor la care statul se împrumută, acestea ajungând la 7,4%. Această schimbare înseamnă un cost suplimentar de 250 de milioane de euro pentru bugetul de stat, bani care reprezintă doar dobânzi acumulate într-un interval scurt de timp. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Euro se apropie de 5,2 lei pe piețele interbancare. Se preconizează scumpiri în lanț la creditele în rate, facturi și alimente Prima reacție din partea BNR după căderea leului: „Așa se întâmplă în perioade de incertitudine” Isteria de 4 bani. Cum a ajuns o creștere de curs de 0,8% să fie prezentată ca o catastrofă economică în tabăra Bolojan: „Masacru și sânge, ies miliardele din țară”
Ion Cristoiu: Mugur Isărescu a devenit proprietar pe BNR. Acesta a intervenit penal de 2 ori în situații politice
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum BNR nu trebuie să se implice în politică, sub nicio formă. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Ce treabă are BNR-ul cu politica? El (n.r. Eugen Rădulescu) a clămpănit și nu avea voie. Domnul Mugur Isărescu, care din 1990 e șef, a devenit proprietarul BNR, dacă ai observat. A intervenit de două ori în chip penal, manevrând cursul euro. Prima dată a fost anul trecut, după ce a intrat în turul al doilea Simion, el imediat a și crescut euro pe care îl ținuse până atunci sub control. Că el ține sub control cursul euro…” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum BNR nu trebuie să se implice în politică, sub nicio formă. Acesta a început prin a spune că Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, este patron al băncii după atâția ani de șefie. Jurnalistul susține că Isărescu a intervenit penal în politică prin manevrarea cursului euro în proximitatea crizelor politice din România. „Ce treabă are BNR-ul cu politica? El (n.r. Eugen Rădulescu) a clămpănit și nu avea voie. Domnul Mugur Isărescu, care din 1990 e șef, a devenit proprietarul BNR, dacă ai observat. A intervenit de două ori în chip penal, manevrând cursul euro. Prima dată a fost anul trecut, după ce a intrat în turul al doilea Simion, el imediat a și crescut euro pe care îl ținuse până atunci sub control. Că el ține sub control cursul euro… Prefața a fost făcută tot de același Eugen Rădulescu, care este consilierul personal al lui Isărescu. Toate sunt pe ideea că ce nenorocire este dacă… Și acum a făcut același lucru. El nu este Poporul Român, el este un penal. Data trecută, George Simion trebuia să îi facă plângere penală. Nu a crescut euro de anul trecut. Cum sunt alegeri, cum crește și euro. Banca Națională a unei țări nu are ce căuta într-o bătălie politică. Consilierul personal, că-i consilierul lui, trebuia dat afară. A făcut aceleași declarații și anul trecut. Anul trecut, Mugur Isărescu, după ce a intrat ăla în turul al doilea, a crescut și a vorbit, a clămpănit ăsta, a crescut euro. De atunci n-a crescut și acuma crește din nou.”, a explicat jurnalistul.
Curs euro vs. inflație. Sociologul Mirel Palada: De peste 10 ani, BNR permite extracția de plus valoare în străinătate
Sociologul Mirel Palada denunță schema multinaționalelor de externalizare a profitului cu ajutorul Băncii Naționale a României (BNR) și dezvăluie că, de peste 10 ani, „BNR permite extracția de plus valoare în străinătate prin păstrarea forțată a cursului valutar la un nivel aproape constant”. Mirel Palada analizează pe pagina sa de Facebook un paradox. „Din 2015 până acum, euro a avut un parcurs în mod artificial menținut aproape constant. S-a depreciat cu doar 10%. De la aprox. 4,5 lei în 2015 la aprox. 5 lei în prezent”, scrie sociologul. Analiza lui Mirel Palada survine și în contextul în care Guvernul, care caută să scoată bani și din piatră seacă pentru a scădea deficitul uriaș, este interesat, mai nou, de stoparea externalizării profitului multinaționalelor. Ministerul de Finanțe vrea să schimbe regulile, iar multinaționalele ar urma să fie impozitate diferit. Mirela Palada: „Controlul BNR asupra cursului valutar e vechi” Mirel Palada atrage atenția că BNR a exercitat, de mult timp, un control asupra cursului valutar. Totul a început în anul 2009, iar Mirel Palada evidențiază trei paliere prin care BNR a controlat, riguros, cursul valutar. „Controlul BNR asupra cursului valutar e vechi. Până în 20o9, leul a fost lăsat să se deprecieze în raport cu euro, pentru a merge cât de cât în linie cu inflația care a măcinat economia românească. În schimb, din 2009 încoace, identificăm un control riguros al cursului valutar, pe trei paliere apropiate: 2009 .. 2011: 4,25 lei / € 2012 … 2017: 4,5 lei / € 2021 … 2025: 5,0 lei / € Din 2009 până în 2025, deci, cursul valutar leu – euro a scăzut de la 4,25 la 5,0. Adică o depreciere de 20%. În timpul ăsta, din 2009 încoace, inflația a dus deprecierea leului la 100%. Cel puțin la nivel oficial, în 2025, leul are puterea de cumpărare înjumătățită. Ce cumpăram în 2009 cu un leu, cumpărăm acum cu doi lei”, punctează sociologul Mirel Palada. „Cum beneficiază firmele multinaționale?” „Deci leul s-a depreciat față de euro cu 20%”, continuă sociologul Mirel Palada. „În schimb, inflația l-a erodat cu 100%. Deprecierea externă 20%. Cea internă, 100%”, explică acesta. „Un gap între euro și inflație care din 2009 încoace s-a mărit în mod constant, ajungând în prezent la 80%. Un gap favorabil exportatorilor. Și celor autohtoni. Și străinilor – multinaționalelor. Cum beneficiază firmele multinaționale? Inflația crește. Prețurile sunt din ce în ce mai mari. Tu, ca firmă multinațională, ai cifră de afaceri – și profit – din ce în ce mai mare în moneda locală leul. Profitul nu îți este impozitat de stat. Cursul e relativ stabil. Schimbi din ce în ce mai mulți lei la un curs relativ constant. Obții din ce în ce mai mulți euro pe care îi transferi prin optimizări fiscale spre metropolă, unde ai sediul fiscal. Acolo ești taxată de statul tău, care distribuie bunăstarea spre cetățenii săi – austrieci, francezi, ce-or mai fi ei. Nu români. Astfel a contribuit BNR la bunăstarea statelor unde sînt înregistrate respectivele multinaționale”, încheie Mirel Palada. „Vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale” Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a anunțat că va fi schimbată „paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale”. „Vom vorbi despre măsuri care sunt foarte importante, în zona de investiții. Vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale. S-a vorbit foarte mult și s-a făcut foarte puțin în această privință. Nu am găsit urme în ANAF în privința supravegherii transferurilor din aceste companii. În evidența ANAF există cheltuieli pricinoase ale multinaționale prin care se transferă profiturile. Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care în fapt îi previne creșterea economică, la o taxă care vizează zona prin care multinaționala își exportă profitul. Pe aceste categorii avem un volum de calculat de aproape 15 miliarde de lei. Am creat o nouă formulă de taxare, folosită în SUA cu un trigger de 3%, astfel ce depășește 3% să fie taxat cu 13 %. Ne așteptăm la un efect pe creșterea impozitului pe profit”, a declarat Alexandru Nazare. (mai multe detalii AICI) RECOMANDAREA AUTORULUI: POVESTEA lui Vasile Frumuzache, românul care a șocat Italia cu crimele sale Întâlnirea Trump-Putin, prima reacție de la București. Oana Țoiu: „România este şi va continua să fie parte activă a acestui efort comun pentru PACE” Austeritate doar în România? Dragoș Pîslaru a cheltuit mii de euro din banii statului pentru a se caza la Bruxelles, deși are o casă acolo Ce s-a întâmplat cu fosta JURNALISTĂ care s-a aruncat de la etaj cu copilul în brațe. Decizie neașteptată a judecătorilor Experții Atlantic Council, după întâlnirea Trump-Putin din Alaska: „Liderul de la Kremlin se întoarce la Moscova cu ZÂMBETUL pe buze”
Curs valutar 4 august 2025. BNR a emis datele pentru euro, dolar și liră sterlină. La cât a fost stabilit indicele ROBOR
Curs valutar 4 august 2025. Banca Națională a României (BNR) a emis noile date pentru ziua de luni, 4 august, în cazul principalelor monede. De asemenea, a fost stabilit indicele ROBOR (3M, 6M, 12M) și s-a actualizat prețul pentru gramul de aur. Vezi mai jos informațiile. Luni, 4 august 2025, reprezentanții BNR au emis noile date care vor fi valabile până mâine, la prânz. Potrivit noilor date numerice afișate pe site-ul oficial, moneda euro a înregistrat o scădere. De asemenea, scăderi cu 0.01 – 0.03 unități au fost înregistrate și în cazul indicelui ROBOR. Curs valutar 4 august 2025: datele pentru ROBOR, euro, dolar, liră sterlină Indicele IRCC trimestrial 2025T1: 5,55%; Indicele ROBOR 3M: 6.61% (scădere cu 0.03 unități); Indicele ROBOR 6M: 6.76% (scădere cu 0.01 unități); Indicele ROBOR 12M: 6.9% (scădere cu 0.02 unități). Indicele ROBOR (3M, 6M, 12M) a înregistrat o scădere pentru ziua în curs (luni, 4 august 2025) / foto: Cursbnr.ro Curs 1 euro, 4 august 2025 = 5.0742 de lei. A fost înregistrată o scădere cu -0.0028 de lei; Curs 1 dolar, 4 august 2025 = 4.3864 de lei. A fost înregistrată o scădere cu 0.0693 de lei; Curs 1 liră sterlină, 4 august 2025 = 5.8331 de lei. A fost înregistrată o scădere cu 0.0234 de lei; Curs 1 grivnă ucraineană, 4 august 2025 = 0.1049 de lei. A fost înregistrată o scădere cu 0.0017 lei; Curs 1 levă bulgărească, 4 august 2025 = 2.5944 de lei. S-a înregistrat o scădere cu 0.0015 lei; Curs 1 rublă rusească, 4 august 2025 = 0.0549 de lei. A fost înregistrată o stagnare; Curs 100 forinți maghiari, 4 august 2025 = 1.2749 de lei. A fost înregistrată o creștere de 0.0054 de unități; Curs 1 dinar sârbesc, 4 august 2025 = 0.0433 de lei. A fost înregistrată o stagnare. Cât valorează un gram de aur? 4 august 2025: 473.7182 de lei – creștere cu 1.6729 de lei, variație de 0.3544% (pozitiv); 1 august 2025: 472.0453 de lei – scădere cu 0.1360 de lei, variație de -0.0288%; 31 iulie 2025: 472.1813 lei – creștere cu 1.1913 lei, variație de 0.2529% (pozitivă); 30 iulie 2025: 470.9900 de lei – creștere cu 2.1293 de lei, variație de 0.4541% (pozitivă); 29 iulie 2025: 468.8607 de lei – creștere cu 2.5225 de lei, variație de 0.5409% (pozitivă); 28 iulie 2025: 466.3382 de lei – creștere cu 1.3954 de lei, variație de 0.3001% (pozitivă); 25 iulie 2025: 464.9428 de lei – scădere cu 1.5271 de lei, variație de -0.3274%; 24 iulie 2025: 466.4699 de lei – scădere cu 9.9152 de lei, variația fiind de -2.0813%; 23 iulie 2025: 476.3851 de lei – a fost înregistrată o creștere cu 4.6279 lei, variația fiind de 0.981% (pozitivă). Autorul recomandă: O nouă metodă, mai complexă, de fraudă telefonică, reclamată pe rețelele sociale. Ce este VISHING-ul și cum ne ferim. Avertismentele IGPR, BNR și DNSC BNR: „Rata anuală a INFLAȚIEI va crește considerabil în următoarele luni”. Banca centrală a decis să mențină dobânda-cheie Românii preferă să treacă granița pentru COMBUSTIBIL mai ieftin. Diferență de peste 50 de lei la plinul de benzină sau motorină În țara din UE care citește cel mai puțin, TVA-ul la cărți crește cu 11%. Cum văd editurile situația Sursă foto: Shutterstock (caracter ilustrativ)
Florin Cîțu: România are inflație mai mare decât alte țări. E normal să ai un curs mai slab
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, Florin Cîțu, fost prim-ministru al României, a vorbit despre presiunile reale din piața valutară și despre faptul că leul este menținut artificial într-un curs stabil. Cîțu susține că un curs valutar flexibil ar fi mai benefic pe termen lung pentru economia românească. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache. Florin Cîțu: „Presiuni au existat în piață” Cîțu a confirmat că în piața valutară s-au resimțit presiuni semnificative. El a discutat cu jucători din domeniu și spune că tendința era clară: românii își mutau economiile în euro. „Presiuni au existat în piață, am vorbit cu oameni din piață, au existat presiuni. Voiau să iasă euro din piață. Deci lumea cumpăra euro și vindea lei.”, spune Florin Cîțu. „România are inflație mai mare decât alte țări. E normal să ai un curs mai slab” Întrebat la cât s-ar duce euro dacă BNR ar lăsa cursul valutar liber, Cîțu a estimat un nivel în jur de 5,20 lei. „Am spus că România ar trebui să aibă un curs liber. Ar fi fost în jur de 5,20, cred eu. Până acum, în ultimii ani era mai apreciat, pentru că avem dobândă mare. Dar România are inflație mai mare decât alte țări. E normal să ai un curs mai slab. Cam acolo ar trebui să se ducă, poate mai sus și ar trebui să fie un instrument pe care îl folosim pentru competivitatea internațională.”, afirmă Florin Cîțu. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Europa are o singură ȘANSĂ – să se alieze cu China” Dan Dungaciu: „Sper că în ROMÂNIA vor fi oameni suficient de lucizi ca să își asume rezultatul alegerilor”
Cursul leu/euro, un nou record istoric. MONEDA europeană a sărit de 5,1 lei
Pragul de 5 lei pentru un euro a fost depășit, pentru a treia zi consecutiv, joi, după rezultatul alegerilor prezidențiale încheiate duminică, conform cursului pieței valutare publicat de banca centrală. Banca Națională a României (BNR) a publicat, joi, la ora 13, cursul de 5,1222 de lei pentru un euro. Este o creștere de 0,0231 de lei față de cotația băncii centrale de miercuri, de 5,0991 de lei. Aceasta era la rândul ei mai mare decât marți, prima zi în care depășise pragul psihologic, respectiv 5,0378 de lei. Cursul de vineri, 2 mai, ultimul curs înaintea turului 1 al alegerilor prezidențiale din țară, era de 4,9773 lei. Care sunt perspectivele Într-o analiză pentru Gândul, analistul fiscal Adrian Codirlașu, președinte al Asociației CFA România, întrebat fiind miercuri dacă crede că o să coboare cursul sub 5 lei/euro în viitorul apropiat sau îndepărtat, Adrian Codirlașu se raportează la trecut. „Dacă mă uit la istorie, mereu când a avut o creștere bruscă, leul n-a mai coborât de unde a plecat. Nu cred că va mai ajunge sub 5 lei/euro”, nu cred că va mai ajunge”, a spus, miercuri, președintele CFA România. Sursa foto: Comisia Europeană Citiți și: De ce a sărit cursul euro de PRAGUL psihologic de 5 lei și care sunt șansele să coboare sub el? Explicațiile și previziunile președintelui CFA România Cursul leu/euro ajunge la un nou RECORD istoric. Moneda europeană se apropie de 5,1 de lei Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele