Ce TAXE noi vor plăti românii de la 1 ianuarie 2026
Curtea Constituțională a României a respins, miercuri, sesizarea AUR la legea privind pachetul doi de măsuri fiscal-bugetare. Acesta prevede majorarea impozitelor la 80% pentru locuințe, câștiguri la bursă, precum și introucerea principiului „poluatorul plătește” la impozitele pe autoturisme. Parlamentul a adoptat pe 18 noiembrie proiectul de lege care pevede majorarea mai multor impozite și creșterea de taxe. Parlamentarii AUR au contestat la CCR Legea care stabilește măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și modifică acte normative. Guvernul a solicitat o soluționare urgentă, iar CCR s-a conformat. Astfel, Curtea Constituțională a aprobat astăzi creșterea taxelor din 2026, deci, românii marcați de scumpirile și taxele din 2025 vor continua să resimtă presiuni și mai mari asupra bugetelor. Al doilea pachet de măsuri fiscale este esențial pentru proiectul de buget pe 2026, deoarece include creșteri de taxe, dar și alte schimbări fiscale care aduc venituri în plus la bugetul de stat. Impozitul pe locuințe va crește semnificativ, cu aproape 70-80%. Pentru locuințele cu utilități, impozitul va crește de la 1.492 lei/mp la 2.677 lei/mp, pentru cele fără utilități impozitul crește de la 894 lei/mp la 1.606 lei/mp. Pentru clădirile rezidențiale de peste 2,5 milioane lei se va aplica o taxă suplimentară de 0,9% pe suma care depăștete acest prag iar terenurile vor avea valori impozabile ajustate în funcție de destinație. Practic, pentru un apartament de 3 camere din București, impozitul de 198 de lei din prezent va fi de 355 de lei în 2026. „Poluatorul plătește” impozit mai mare pentru autoturism Când vine vorba de mașini, impozitarea se va face pe baza unui mecanism nou care diferențiază vehiculele mai poluante de cele mai puțin poluante, pe principiul „poluatorul plătește”. Astfel, pentru o mașină cu un motor între 1,6-2 litri, cu normă de poluare Euro 0 – Euro 3, impozitul va fi între 238 și 297 de lei. Pentru același tip de motorizare, dar cu o normă de poluare Euro 5, românii vor plăti un impozit cuprins între 213 și 267 de lei. Pentru mașinile electrice, taxa va fi una fixă, de 40 de lei pe an, iar pentru autovehiculele care depășesc 375.000 de lei (73.000 euro), se va percepe o taxă suplimentară de 0,9% pe suma ce trece peste plafon. Crește impozitul pe câștigurile bursiere Românii care tranzacționează monede virtuale vor fi afectați și ei. În cazul veniturilor din transferul de criptomonede se va aplica cota de 16% asupra câștigului determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție. Câștigul sub nivelul a 200 de lei per tranzacție nu va fi impozitat cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească 600 de lei. Impozitele vor fi majorate și în cazul câștigurilor pe bursă, astfel, impozitul pentru titlurile de stat și instrumentele derivate deținute peste un an urcă de la 1% la 3%, iar pentru cele vândute în mai puțin de un an crește de la 3% la 6%. De asemenea, tranzacțiile realizate în afara entităților reglementate, precum și vânzarea aurului de investiții, vor fi taxate cu 16% în loc de 10%. Coletele din China vor fi taxate cu 25 de lei în plus Veștile mai puțin bune îi lovesc și pe iubitorii de shopping online pe platformele din China. Parlamentul României a adoptat și legea prin care va fi introdusă o taxă suplimentară fixă de 25 de lei pentru toate coletele comandate de pe paltormele din afara Uniunii Europene. Taxa se va aplica pentru fiecare colet provenit din spațiul extracomunitar, cu o valoare sub 150 de euro. Veniturile din chirii și freelancing vor fi impozitate diferit în 2026 Taxe în plus vor avea de plătit și cei care obțin venituri din chirii sau din freelancing. Veniturile nete obținute din chirii se vor calcula prin aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 30% la venitul brut. Impozitul pe venit de 10% se va aplica apoi la venitul net, și nu la cel brut ca în anii trecuți. Impozitul anual pentru un venit de 20.000 de lei va ajunge la 1.400-1.500 de lei. În cazul freelancerilor, contribuția la CASS va crește din 2026, al cărei plafon maxim va urca la echivalentul a 72 de salarii minime. RECOMANDAREA AUTORULUI: Lista noilor TAXE în 2026. Guvernul Bolojan ne-a pregătit biruri mai mari pe case, pe mașini și pe chirii. Ce taxe și impozite vor plăti românii de la 1 ianuarie CCR a aprobat creșterea taxelor din 2026. Judecătorii urmează să se pronunțe și pe legea pensiilor magistraților
Curtea Constituțională analizează astăzi contestația AUR asupra legii care majorează taxele locale
Curtea Constituțională analizează astăzi sesizarea depusă de AUR la legea din al doilea pachet de măsuri fiscal bugetare, care prevede creșteri ale taxelor locale, inclusiv majorări de până la 80% pentru locuințe și aplicarea principiului „poluatorul plătește” în cazul impozitelor auto. Ședința CCR este programată la ora 10.00. Instituția stabilise inițial data de 21 ianuarie 2026 pentru această discuție, însă Guvernul a cerut devansarea termenului. Pe 18 noiembrie, Parlamentul a aprobat din nou actul normativ, după reexaminarea cerută de CCR, iar forma actuală include aceleași prevederi privind creșterile impozitelor locale. Executivul și-a asumat răspunderea asupra legii în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului din 1 septembrie 2025. Documentul stabilește un pachet amplu de măsuri pentru o folosirea mai bună a resurselor publice. Articolele considerate neconstituționale, cele legate de testele poligraf, au fost eliminate. Noile taxe ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026. Guvernul și a angajat răspunderea pe 1 septembrie, iar pe 9 septembrie legea a ajuns la președinte pentru promulgare. Partidul AUR a depus contestația la CCR pe 8 septembrie. Actul normativ ar trebui să includă o gestionare mai responsabilă a zonelor cu posibilă optimizare fiscală, un tratament egal pentru contribuabili, restructurarea unor facilități depășite în contextul unui deficit ridicat, o reașezare a modului de calcul pentru impozitele locale. Legea introduce și reguli noi pentru firmele plătitoare de impozit pe profit. Mai mult, stabilește criterii pentru o folosire mai eficientă a fondurilor publice alocate serviciilor oferite de autorități centrale, locale și instituții de interes național. Obiectivul final ar fi creșterea transparenței și a sustenabilității în administrarea banilor publici. Un alt lucru important de menționat despre pachet este taxa de 25 de lei pentru coletele din afara Uniunii Europene, cu o valoare de până la 150 de euro. Această taxă fusese planificată pentru toamna acestui an, însă termenul din lege, 1 noiembrie 2025, a fost depășit, astfel că data de aplicare devine 1 ianuarie 2026. Singurele articole retrase sunt cele declarate neconstituționale de CCR, cele referitoare la testele poligraf pentru angajații ANAF, ONJN și Autorității Vamale. Premierul României, Ilie Bolojan, a confirmat că, odată cu adoptarea legii, impozitele pe proprietate și taxele auto pentru persoanele fizice vor crește chiar de la începutul anului viitor. Premierul a justificat aceste măsuri prin faptul că e necesară reducerea deficitului bugetar și a închiderii breșelor fiscale provocate de pierderile din TVA și insolvențele artificiale.
Ce pensii speciale câștigă judecătorii de la CCR
Curtea Constituțională a României a admis, ieri, sesizarea de neconstituționalitate a Înaltei Curți de Casație și Justiție pe legea care modifică sistemul de pensii pentru judecători și procurori. Judecătorii CCR au motivat decizia de admitere în integralitate, a obiecției prinvind pensiile de serviciu prin lipsa avizului CMS. Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru această lege la 1 septembrie. Judecătorii CCR câștigă „pensii speciale” între 23.000 și 71.000 de lei pe lună. Printre judecătorii care au respins ieri legea asumată de guvernul Bolojan la 1 septembrie se află și câțiva foști magistrați care, pe lângă indemnizațiile primite de la CCR, beneficiază și de pensii speciale. Ce pensii primesc judecătorii care au respins reforma lui Bolojan Printre judecătorii Curții care beneficiază de pensie specială se numără Cristian Deliorga. Judecătorul a încasat în 2024 825.973 de lei (71,080 de lei pe lună) din pensii și sume restante. Pe lângă veniturile din pesnie, judecătorul a încasat și un salariu de la CCR de aproximativ 40.000 de lei în fiecare lună. Judecătoarea Mihaela Ciochină, a primit în 2024 pensii care au însumat 417.000 de lei (34.750 de lei pe lună), bani la care s-au adăugat și 180.000 de lei, bani care au reprezentat restanțe de la pensiile dintre septembrie 2022 și octombrie 2023. Pe lângă pensie, judecătoarea a încasat de la CCR un salariu de aproximativ 34.478 de lei pe lună. Judecătorul Gheorghe Stan a primit în 2024 pensii cumulate de 287.572 de lei (23.964 de lei pe lună), la care se adaugă 67.060 de lei, sumă provenită din restanțele pensiei de serviciu dintre mai-august 2023. Pe lângă pensia specială, judecătorul a mai primit de-a lungul anului aproximativ 40.000 de lei, salariu lunar de la CCR. Iar judecătorul Dimitire Bogdan Licu a încasat în decursul anului trectu pensii de 383.000 de lei (32.050 de lei pe lună). La această sumă se adaugă și salariul de la Curtea Constituțională de 33.750 de lei pe lună. RECOMANDAREA AUTORULUI: Tudor Chirilă nu ratează niciun moment să bage capul în poză. Ce spune despre decizia CCR CCR anunță oficial de ce a „picat” reformele lui Bolojan
AUR atacă la Curtea Constituțională legea privind plata pensiilor private
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) depune, joi, o sesizare la Curtea Constituțională împotriva Legii privind plata pensiilor private, care a fost adoptată miercuri în Camera Deputaților. „Prin acest proiect, Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II și III! Dacă ar fi fost un proiect legislativ cu adevărat pentru binele contribuabililor, parlamentarii AUR ar fi votat „pentru” adoptare, însă inițiativa legislativă reprezintă doar o încercare perfidă a partidelor aflate la guvernare de a fura banii munciți ai contribuabililor români”, arată AUR într-un comunicat transmis joi. Potrivit documentului citat, în forma actuală a proiectului legislativ, cei care sunt adevărații beneficiari ai modificărilor sunt, în primul rând, administratorii fondurilor care vor încasa comisioane de 0,21%-0,27%, „câștigând cât mai mulți bani dacă aceștia rămân cât mai mult timp în conturi”. Iar, în al doilea rând, principalul câștigător este statul român „care a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriașe”. „Sistemul de pensii a funcționat timp de aproape două decenii cu reguli clare, iar românii au contribuit cu încredere la el pentru a-și asigura o pensionare liniștită. Acum, ceea ce vedem este o încălcare vădită atât a încrederii românilor, cât și o preluare ilegitimă a controlului asupra sumelor de bani și o pedepsire a celor care au muncit cinstit și au pus bani deoparte. În loc să ofere siguranță, legea adoptată reduce controlul pe care românii îl au asupra propriilor bani și generează un precedent periculos: regulile pot fi schimbate oricând, chiar înainte de a-ți primi drepturile pentru care ai contribuit o viață. Practic, Guvernul îți transmite că, de fapt, banii tăi nu mai sunt ai tăi. Alianța pentru Unirea Românilor nu poate sta deoparte în fața deciziilor neconstituționale girate de coaliția PSD-PNL-USR-UDMR. Nu acceptăm sacrificarea economiilor fiecărui român în numele austerității cât timp marile averi scapă neatinse, iar privilegiații statului își încasează liniștiți veniturile grase”, mai arată AUR. Camera Deputaților a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, legea care stabilește modul de plată a pensiilor private și că fiecare participant va putea retrage o singură dată până la 30% din banii strânși în fiecare cont de pensii private. Legea a fost aprobată cu 178 de voturi „pentru”, 64 „împotrivă” și 22 de abțineri.
Reforma pensiilor magistraților, pe masa CCR în ședința de astăzi
Curtea Constituțională are pe ordinea de zi, miercuri, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care contestă mai multe articole din actul normativ. Pe ordinea de zi a ședinței de miercuri se află obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă, condusă de judecătoarea Lia Savonea, a convocat secțiile unite ale magistraților, care au decis să atace legea la Curtea Constituțională, reclamând că mai multe articole din actul normativ sunt neconstituționale. Ce prevede proiectul Potrivit proiectului adoptat de Guvern, vechimea necesară pensionării magistraților crește de la 25 la 35 de ani, iar pensia se reduce de la 100% la 70% din ultima remunerație netă. Reforma prevede o perioadă de tranziție de 10 ani, după care pensionarea va fi la 65 de ani. Potrivit G4Media, Curtea Constituțională ar putea amâna încă o dată decizia pe reforma pensiilor magistraților până pe 14 sau 16 octombrie. De asemenea, judecătorii CRR au pe ordinea de zi obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative și obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
Reforma pensiilor magistraților, pe masa CCR în ședința de miercuri
Curtea Constituțională are pe ordinea de zi, miercuri, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care contestă mai multe articole din actul normativ. Pe ordinea de zi a ședinței de miercuri se află obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă, condusă de judecătoarea Lia Savonea, a convocat secțiile unite ale magistraților, care au decis să atace legea la Curtea Constituțională, reclamând că mai multe articole din actul normativ sunt neconstituționale. Potrivit proiectului adoptat de Guvern, vechimea necesară pensionării magistraților crește de la 25 la 35 de ani, iar pensia se reduce de la 100% la 70% din ultima remunerație netă. Reforma prevede o perioadă de tranziție de 10 ani, după care pensionarea va fi la 65 de ani. Potrivit G4Media, Curtea Constituțională ar putea amâna încă o dată decizia pe reforma pensiilor magistraților până pe 14 sau 16 octombrie. De asemenea, judecătorii CRR au pe ordinea de zi obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative și obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
Kelemen Hunor, dacă legea modificării condiţiilor de pensionare a magistraților ar pica la CCR: Legitimitatea coaliţiei va fi extrem de şubrezită
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat luni, la Euronews România, că – dacă judecătorii CCR vor considera că legea privind modificarea condiţiilor de pensionare pentru procurori şi judecători este neconstituţională – „legitimitatea coaliţiei va fi extrem, extrem de şubrezită”. ”Atunci, ce legitimitate ai să mai pui pentru alte categorii economice, sociale, de profesie, de orice natură, reforme, schimbări? Asta este problema, de credibilitate”, consideră liderul UDMR. El a susţinut că „soluţia corectă” ar fi ca judecătorii de la Curtea Constituţională să declare că legea privind reforma pensiilor magistraţilor este în acord cu legea fundamentală. Kelemen a afirmat că magistraţii au „o capacitate uriaşă de a impune un punct de vedere şi de a influenţa”, lucru care s-a întâmplat „tot timpul”. „Probabil că în acest moment soluţia mai bună ar fi ori declararea constituţională a legii ori o amânare (a pronunţării – n.r.) fiindcă în momentul în care legea ar pica la Curtea Constituţională, legitimitatea coaliţiei va fi extrem, extrem de şubrezită. Guvernul a luat această decizie, dar în spatele Guvernului există o coaliţie. Nu mai poţi să ieşi în faţa oamenilor şi să explici toate celelalte măsuri spunând că: dom-le, am încercat toate variantele, toate formele şi nu putem legifera în această zonă (a pensiilor magistraţilor – n.r.)”, a afirmat Kelemen Hunor. Acesat a precizat spus că legitimitatea ar fi una înţeleasă în sens „politic”. „Eu nu vorbesc de demisie, fiindcă poate să rămână coaliţia, poate să rămână domnul Bolojan, poate să rămână cu un alt premier aceeaşi coaliţie. Când eu spun de legitimitate nu spun în sensul politic, pur şi simplu cum vei acţiona, ce credibilitate vei avea în faţa societăţii când nu ai putut rezolva o chestiune care e considerată injustă de societate, nedreaptă. Atunci, ce legitimitate ai să mai pui pentru alte categorii economice, sociale, de profesie, de orice natură, reforme, schimbări? Asta este problema, de credibilitate, că dacă noi am fi acum într-o situaţie, din punct de vedere al bugetului şi din punct de vedere economic extrem de bună, cu o creştere economică şi cu un deficit sub control, sub 3%, n-am avea o problemă. Pică, hai că mai vedem cum facem! Dar există o presiune de a face reforme, de a aduce venituri, de a tăia cheltuieli. În foarte multe domenii, oamenii sunt afectaţi, de la învăţământ, la sănătate şi aşa mai departe. Şi aici e o categorie care nu poate fi atinsă de nimeni şi niciun fel”, a adăugat Kelemen Hunor. „Această coaliţie trebuie să meargă mai departe, dar o decizie a CCR ne-ar bloca, hai să spunem că ne-ar bloca în ceea ce priveşte măsurile care trebuie luate şi trebuie luate echilibrat”, a subliniat liderul UDMR. FOTO – Captură video: Euronews România
CCR analizează astăzi contestația S.O.S România privind numirea lui Mihai Busuioc ca judecător al Curții
Curtea Constituțională are pe masa de lucru, marți, o sesizare trimisă de partidul S.O.S România, referitoare la votul prin care Mihai Busuioc a fost desemnat judecător al CCR din partea Senatului. Potrivit anunțului oficial, pe ordinea de zi a ședinței din 1 iulie figurează această contestație ce privește modul în care Mihai Busuioc a fost numit în funcția de judecător constituțional. S.O.S România a depus sesizarea după ce Senatul l-a desemnat pe Mihai Busuioc în această poziție. Votul a avut loc săptămâna trecută. Mihai Busuioc, candidatul susținut de PSD și președintele Curții de Conturi, a obținut majoritatea voturilor în Senat. El a fost ales pentru un mandat de 9 ani, în locul lui Marian Enache, al cărui mandat s-a încheiat. În aceeași zi, și Camera Deputaților a desemnat un nou judecător pentru CCR. Csaba Asztalos, sprijinit de UDMR și de partidele din coaliția de guvernare, a fost votat pentru a-l înlocui pe Varga Attila, al cărui mandat s-a încheiat.