A zecea noapte de proteste pentru Călin Georgescu | Aproximativ 150 de susținători s-au adunat la Arestul Central
Protestatarii au scandat mesaje în favoarea fostului prezidențiabil și au afișat pancarte prin care susțin că acesta este victima unei „persecuții politice”. Printre mesajele afișate s-a numărat și „Vocile incomode nu se reduc la tăcere prin cătușe”, „Călin Georgescu, deținut politic”, Susținătorii lui Georgescu au început să se adune în fața Arestului Central imediat după ce acesta a fost încarcerat preventiv, iar manifestațiile au continuat seară de seară. Numărul participanților a variat de la o zi la alta. Dacă miercuri au fost aproximativ 150 de persoane, duminică numărul acestora ajunsese la aproape 2.000. Scurt context Călin Georgescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile la 29 septembrie, după ce Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București, care dispusese inițial control judiciar. Georgescu este cercetat de DIICOT într-un dosar în care procurorii îl acuză de constituirea unui grup infracțional organizat și de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. El beneficiază de prezumția de nevinovăție. Ancheta vizează o presupusă schemă prin care unui om de afaceri i-ar fi fost promisă obținerea unei finanțări de 6 milioane de euro, în schimbul depunerii unei garanții. Potrivit DIICOT, persoana vătămată ar fi transferat mai întâi peste un milion de euro, iar ulterior încă 100.000 de euro, după ce i s-ar fi spus că finanțarea poate fi majorată la 15 milioane de euro. Prejudiciul indicat de procurori depășește 1,1 milioane de euro. Potrivit anchetatorilor, o parte din bani, respectiv 100.000 de euro, ar fi urmat să fie folosită pentru susținerea campaniei electorale a lui Călin Georgescu. Procurorii susțin că finanțarea promisă nu s-a concretizat, iar banii achitați drept garanție nu au fost restituiți. De ce a fost dus din nou la DIICOT Joi, Călin Georgescu a fost adus din Arestul Central la sediul DIICOT, pentru a treia zi consecutiv, pentru continuarea perchezițiilor informatice. Anchetatorii analizează telefoane, laptopuri, stick-uri de memorie și alte dispozitive ridicate în urma perchezițiilor efectuate la locuința familiei Georgescu din Mogoșoaia, pe 21 septembrie, procedură care nu poate avea loc decât în prezența deținătorilor dispozitivelor.
Traian Băsescu sare în apărarea lui Georgescu, după arestare
Fostul președinte Traian Băsescu a sărit în apărarea lui Călin Georgescu, la scurt timp după ce acesta a fost dus în arestul central, în urma deciziei de arest preventiv pentru o perioadă de 30 de zile în dosarul DIICOT în care este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat și de înșelăciune cu consecințe extrem de grave în formă continuată. Băsescu a explicat că înțelege motivele pentru care dosarul fostului candidat la alegerile prezidențiale din 2024 a ajuns în instanță, însă că nu susține deloc componenta „spectacolului” și că nu înțelege de ce Călin Georgescu a fost ridicat de acasă cu cătușe la mâini, în contextul în care „nu este un tip care să dea în cap”. Loading … „Ce face statul român legat de Călin Georgescu este corect” / „Spectacolul nu este corect” Fostul președinte al României a afirmat că nu este de acord cu „spectacolul” mediatic, care, indirect, pune presiune atât pe magistrați, cât și pe persoana acuzată. Mai mult decât atât, Traian Băsescu a menționat că a semnalat, în trecut, faptul că nu este de acord cu procedura de încătușare a persoanelor care nu reprezintă un pericol, însă că Parlamentul a ignorat solicitarea sa. „Ce face statul român legat de Călin Georgescu este corect. Ce nu este corect este spectacolul și scosul de documente din dosar și dat la presă, ca să mărească presiunea pusă pe judecători, pe de o parte, dar și pe cel acuzat. Ce nu-mi place mie… vedem mâinile lui Georgescu. Ăsta nu este un tip care să dea în cap. Asta vreau să spun. De ce trebuie să le pui cătușe la gulere albe. Mi-au spus că asta e procedura. Le-am spus (n.r. – că e o procedură idioată), la ce mi-a folosit? Nu mi-a folosit, Parlamentul n-a modificat procedura”, a precizat Traian Băsescu. Călin Georgescu, la ieșirea din sediul DIICOT – 21 septembrie 2026 | Sursa foto: Mediafax Când a ieșit din casă, Călin Georgescu a vrut să ridice în aer mâinile încătușate, dar a fost oprit de polițiști Fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost ridicat de acasă de polițiști și dus la arestul central marți, 29 septembrie. În momentul în care a ieșit pe poarta casei și i-a văzut pe susținători, Georgescu a vrut să își ridice în aer mâinile încătușate – la fel cum a făcut și în urmă cu o săptămână, atunci când a ieșit din sediul DIICOT, după ce a fost reținut pentru 24 de ore – însă, de data aceasta, polițiștii care îl țineau de brațe i-au împiedicat gestul. Fostul candidat la alegerile prezidențiale, acuzat de înșelăciune și constituire de grup infracțional organizat Călin Georgescu este cercetat de DIICOT pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Procurorii susțin că acesta și ceilalți suspecți ar fi convins un om de afaceri să transfere peste 1,1 milioane de euro, sub pretextul obținerii unor finanțări externe de până la 15 milioane de euro. O parte din bani, aproximativ 100.000 de euro, ar fi fost destinată, potrivit anchetatorilor, campaniei electorale a lui Georgescu. Acuzațiile urmează să fie probate în instanță.
Cine sunt judecătorii Curții de Apel București chemați să stabilească definitiv măsura preventivă în cazul Georgescu. Decizii anterioare în cauze cunoscute
Completul care va dezbate contestația procurorilor DIICOT în cazul deciziei de lăsare în libertate sub control judiciar al lui Călin Georgescu este format din președintele Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și judecătoarea Cristina Grecu. Judecătoarele au de soluționat și alte cauze cu persoane aflate sub puterea unor măsuri preventive în afara cazului Rusen-Georgescu. Loading … Istoric Violeta Elena Georgescu Ashemimry de la Curtea de Apel București, alături de Virginia Maria Bărăscu au închis, după 10 ani, dosarul lui Marian Vanghelie, acuzat că a luat mită 30 milioane de euro. La fond, fostul primar al sectorului 5 a primit o pedeapsă de 11 ani și 8 luni închisoare și obligat să plătească 15 milioane de euro daune materiale. Tot Ashemimry, împreună cu magistratul Cristian Bălan, a stabilit admiterea contestației la executare a omului de afaceri Ovidiu Tender și au constatat că acesta a stat în închisoare deși abuzul in serviciu a fost dezincriminat. Curtea de Apel București i-a ridicat lui Tender sechestrul pus de stat pentru recuperarea prejudiciului de circa 30 de milioane de euro și i-a șters toate interdicțiile. CAB a trimis la rejudecare partea din dosar legate de acuzațiile de grup infracțional organizat, spălare de bani și înșelăciune. Inițial, judecătoarea Irina Timofte de la Tribunalul București a respins acțiunea afaceristului. La rândul său judecătoarea Cristian Grecu, alături de Cristian Maria Cristea a pronunțat decizia definitivă în dosarul de corupție privind transportul public din Pitești, unde fostul primar Tudor Pendiuc a primit o pedeapsă cu executare. Instanța a dispus atunci șase achitări, trei condamnări și opt încetări ale procesului penal ca urmare a prescripției faptei. Urmare acelei decizii fostul primar Tudor Pendiuc, a fost scos din dosar pentru acuzația de abuz în serviciu (datorită prescripției – n.r.), însă a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare pentru luare de mită (pedeapsă redusă substanțial față de cei 8 ani primiți la instanța de fond – n.r). Fiica acestuia a fost achitată. Soluție în cazul Coldea O soluție de impact a judecătoarei Grecu a fost cea privind ordonanța de clasare a unor fapte în cazul generalului Florian Coldea. Mai precis În noiembrie 2020, judecătoarea Cristina Grecu a desființat ordonanța de clasare emisă anterior de DNA (Parchetul Militar) în dosarul penal deschis în urma plângerii unui fost maior SRI. Prin această decizie, judecătoarea a trimis cauza înapoi la procuror, obligând practic organele de cercetare penală să reia și să redeschidă ancheta pentru abuz în serviciu împotriva foștilor lideri ai Serviciului Român de Informații, George Maior și Florian Coldea. Tot Grecu a soluționat și dosarul jandarmului-cămătar Marian Corcodel. În iulie 2023, completul de judecată format din judecătoarele Cristina Grecu și Adina-Adriana Radu de la Curtea de Apel București a pronunțat o soluție în dosarul fostului șef al Bazei de Administrare și Deservire a Jandarmeriei Române. Cele două judecătoare au dispus încetarea procesului penal pentru faptele de constituire a unui grup infracțional organizat și camătă. Hotărârea celor două, potrivit motivării ulterioare, s-a bazat pe împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale, după aplicare deciziilor Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. La instanța de fond, Corcodel fusese condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Cea mai recentă soluție la care Grecu a asistat a fost cea de respingere a propunerii arestării preventive în cazul lotului Pașca în dosarul DIICOT privind afacerea cu seniori a familie. În cazul judecării contestațiilor Curtea de Apel, prin judecătoarea Grecu, alături de magistratul Andrei Viorel Iugan, au respins integral contestația DIICOT și i-au lăsat pe toți membrii familie Pașca în libertate. Georgescu-Rusen la CAB Zeci de susținători ai fostului candidat la președinție s-au adunat în fața Curții de Apel. Protestatarii scandează mesaje în sprijinul lui Georgescu: „Justitie, nu corupție”, „Turul doi înapoi”, „Ați arestat un om nevinovat”. Procurorii cer, la Curtea de Apel București (CAB), arestarea preventivă pentru 30 de zile a fostului candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, și a omului de afaceri Ionel Rusen, pe care îi acuză de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată și inițiere/constituirea unui grup infracțional organizat legat de o sumă de 1,1 milioane de euro. În urmă cu o săptămână, Tribunalul București a respins propunerea anchetatorilor, iar aceștia au contestat decizia, astfel că dosarul a ajuns pentru dezbateri finale la CAB. Decizia Curții va fi definitivă în acest caz. Obligat să fie la dispoziția Justiției Cei doi inculpați din dosar pentru care DIICOT a cerut arestarea preventivă sunt obligați să se prezinte la sediul instanței, după ce Tribunalul București a luat totuși față de ei măsura controlului judiciar. În cadrul acestei măsuri preventive cei doi au obligația de a se prezenta în fața organelor de anchetă și a instanțelor ori de câte ori sunt chemați. Georgescu s-a prezentat și luni la sediul CAB unde a avut loc al doilea termen de judecată în dosarul în care este judecat alături de Horațiu Potra și alți mercenari, pentru complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false în formă continuată. În acest dosar s-a încheiat etapa camerei preliminare, după ce Curtea a stabilit validitatea rechizitoriului, a modului de obținere a probelor și a respins cererile și excepțiile invocate, decizie menținută ulterior și de instanța supremă. Călin Georgescu ar fi știut de existența dosarului DIICOT / „Călin nevinovat, dosar fabricat!” Peste o sută de persoane s-au adunat în fața Tribunalului București, unde au scandat mesaje de încurajare pentru fostul candidat la prezidențiale. „Călin Georgescu este președinte!”, „Călin nevinovat, dosar fabricat!”, „Căline, Căline, poporul e cu tine!” sau „Și noi suntem Georgescu!” sunt doar câteva dintre mesajele care s-au auzit din mulțime. Cu puțin timp înainte de pronunțarea deciziei, susținătorii au început să strige „Eliberați-l!” Potrivit unor surse judiciare, procurorii au cerut arestarea lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen pe motiv că ambii ar fi făcut demersuri pentru a se sustrage de la urmărirea penală. Sursele spun că unul dintre argumentele invocate este faptul că Georgescu avea cunoștință despre existența dosarului de la DIICOT. Călin Georgescu, la ieșirea
Rusul acuzat de diversiuni în România, arestat 30 de zile
Un judecător de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel București a stabilit, miercuri seară, 2 septembrie, emiterea unui mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele cetățeanului rus ridicat de anchetatorii DIICOT pentru tentativă la acte de diversiune. „Admite propunerea de arestare preventivă formulată de PICCJ. Dispune arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile”, a decis judecătorul Curții. Decizia de miercuri seară, 2 septembrie, nu este definitivă, iar în cazul în care va fi contestată de străin, cazul va ajunge la instanța supremă. Cetățeanul rus a strigat de mai multe ori numele președintelui rus, Putin, la ieșirea din sediul DIICOT. Propunerea de arestare a acestuia a fost judecată în regim de urgență de magistratul CAB. Dosarul a fost instrumentat cu sprijinul ofițerilor SRI și al celor din cadrul contraspionajului militar. În dosar există inclusiv mandate tehnice de siguranță națională, în baza cărora ofițerii SRI au urmărit pas cu pas acțiunile bărbatului, potrivit unor surse judiciare. Ofițerii de contrainformații militare au urmărit, în colaborare cu ofițerii din structurile interne, ca bărbatului să nu îi reușească vreunul dintre actele de diversiune propuse, mai transmit sursele noastre.
90 de zile de când România nu are Guvern plin, 50 de zile de când nu a mai fost desemnat un premier
90 de zile de la demiterea lui Ilie Bolojan: 7 miniștri cu mandate expirate de 54 de zile, hotărâri și Legi – suspendate de instanțe, mutarea adoptării la Parlament Foto: Guvernul României, cabinet interimar Demiterea prin moțiunea de cenzură PSD – AUR a Guvernului condus de Ilie Bolojan, pe 5 mai 2026, a generat efecte în cascadă: Efect: Mandatele celor șapte miniștri interimari ai Guvernului Bolojan sunt expirate de 54 de zile. Este vorba de ministerul Muncii, ministerul Agriculturii, Ministerul Justiției, Ministerul Transporturilor, ministerul Energiei, ministerul Sănătății, vicepremier și Secretariatul General al Guvernului. Cauză: Termenul maxim de 45 de zile prevăzut de Constituția României pentru exercitarea unui interimat portofoliu s-a împlinit pe 10 iunie 2026. Efect: 6 Hotărâri de Guvern și Legea salarizării – suspendate. Curtea de Apel București a decis suspendarea executării a 6 Hotărâri de Guvern (HG), adoptate de cabinetul demis Bolojan, în timp ce proiectul noii Legi a salarizării a fost blocat și el de instanță în urma contestării de către Federația Sanitas. Cauză: Ambele decizii au fost pronunțate pe fondul pe fondul contestării legalității actelor emise de un guvern cu miniștri interimari al căror mandat de 45 de zile a expirat. Efect: Guvernul demis Ilie Bolojan a fost nevoit să mute adoptarea unor măsuri din Hotărâri de Guvern în Parlament sub formă de proiecte de lege, cea mai importantă fiind Strategia privind conservarea biodiversității (fonduri de circa 1 miliard de euro din PNRR), alături de alte pachete legislative și jaloane-cheie din PNRR însumând aproape 4 miliarde de euro. Cauză: Potrivit Codului Administrativ, Guvernul demis/ interimar nu poate decât să emită acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice. Guvernul interimar nu poate promova politici noi, nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege. Foto: Palatul Cotroceni Președintele Nicușor Dan nu a mai desemnat un candidat pentru funcția de prim-ministru de 50 de zile. Pe 4 iunie 2026, șeful statului l-a desemnat inițial pe Eugen Tomac, însă acesta și-a depus mandatul câteva zile mai târziu, nereușind să formeze o majoritate care să-i sprijine un eventual Guvern. Pe 14 iunie, la retragerea lui Eugen Tomac, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea (PNL) să formeze un nou Guvern. Executivul propus de acesta a căzut la votul de învestitură pe 22 iunie. Ultimele consultări formale ale președintelui Nicușor Dan pentru o nouă desemnare au avut loc pe 23 iunie, acum 42 de zile. Runda de negocieri s-a încheiat fără un consens, partidele politice (PSD, PNL, USR și minoritățile naționale) nereușind să îi prezinte președintelui variantă fezabilă pentru o majoritate solidă. Ulterior, Nicușor Dan a declarat că nu desemnează un premier, pentru că niciun nume nu este capabil să strângă o majoritate parlamentară, iar el nu vrea să facă un „exercițiu gratuit”. Asta deși, la începutul crizei, președintele României promitea că țara va avea un nou Guvern „într-un termen rezonabil” . Agenția Fitch vorbește de costurile economice ale incertitudinii politice continue. Efecte: de la pierderea de fonduri PNRR, până la deficit și întârzierea reformelor Evaluarea Agenției Fitch subliniază că incertitudinea politică de la București complică și mai mult situația economică dificilă prin care trece România: „Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii Guvernului, în timp ce calea către o rezolvare rămâne neclară. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri politice și de politici, momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor aflate în așteptare în cadrul PNRR, ceea ce ar putea duce la pierderea de fonduri. Sunt riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare a măsurilor de consolidare fiscală, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerațiilor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028. Fitch susține că reducerea deficitului va fi mai lentă după 2026, cu riscuri semnificative de scădere înaintea alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere istoricul României de relaxare preelectorală, creșterea slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă. Fitch previzionează că raportul datoria publică generală/PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, peste mediana proiectată de 57,9% la nivel de țară și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Previziunea Fitch este că raportul dobânzi/venituri va crește la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025 Datoria externă netă va crește treptat către 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025 Deficitele mari ale României o fac să depindă în mare măsură de finanțarea externă, fiind expusă schimbărilor de percepție a pieței. Economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (o creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor mai mari finanțate de UE, deoarece scăderea veniturilor disponibile reale și sentimentul slab al consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Fitch se așteaptă ca creșterea PIB-ului real să se redreseze către potențialul său de 2,3% în 2028. Deprecierea monedei și prețurile ridicate la energie au contribuit la presiunile inflaționiste generate de creșterea cotei TVA și de expirarea plafonării prețului energiei electrice în a doua jumătate a anului 2025, împingând IAPC-ul general la 9,7% față de anul precedent în mai 2026, de la 5,8% în iunie 2025. Fitch estimează că inflația va fi în medie de 7,6% în 2026, în creștere de la 6,8% în 2025, înainte de a se modera la 3,8% în 2028. „Eșecul implementării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care ar duce la stabilizarea datoriei publice/PIB-ului pe termen mediu, de exemplu, din cauza unui blocaj politic prelungit care împiedică implementarea politicilor”. Agenția Fitch a anunțat că menținerea pentru România a ratingului suveran BBB minus (BBB-), cu perspectivă negativă și evitarea „junk-ului” s-a făcut în urma unui apel făcut de București, care „a furnizat informații suplimentare”, „ceea ce a dus la o acțiune
Șefa CAB, avertisment dur pentru Nicușor Dan
Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a dezvăluit duminică seară, la Antena 3, că a cerut o întrevedere cu Nicușor Dan, care până în prezent nu s-a materializat. Judecătoarea a lansat și un avertisment către șeful statului, criticând acuzele acestuia că justiția ar funcționa sub teroare. Invitată în cadrul emisiunii Ora de foc de la Antena 3, șefa Curții de Apel București a precizat că a solicitat o întrevedere cu președintele României, Nicușor Dan, pe fondul acuzațiilor acestuia, apărute în spațiul public, privind un presupus climat de „teroare și persecuție” în instituția pe care o conduce. Arsenie: L-aș ruga pe președinte să se gândească Chiar înainte de Crăciun, șeful statului a primit mai mulți magistrați la Cotroceni, alături de care a discutat problemele din justiție semnalate de documentarul Recorder. Nicușor Dan a invocat chiar posibilitatea organizării unui referendum pe această temă, scenariu desființat de avocatul Toni Neacșu. În intervenția sa, Liana Arsenie a punctat că președintele face o serie de afirmații insuficient probate, care pun în pericol sistemul judiciar în ansamblul său, dar și încrederea cetățenilor în statul de drept. Nicușor Dan / FOTO – Facebook.com ”Am cerut o discuție cu președintele țării.Am făcut și o solicitare scrisă.Probabil că agenda domniei sale este încărcată. Urmează, mă gândesc, să fiu și eu primită.În acest moment l-aș ruga pe domnul președinteca, atunci când susține că sistemul de justițieeste condus prin teroare,când sistemul de justiție este condus prin presiune,este condus prin persecuție,să se gândească că răul care se facenu este la adresa acelor magistrați,ci este răul care vizează sistemul de justiție în ansamblul său.Este un rău care șubrezește,care erodează statul de drept, pentru că dacă cetățenii nu mai au încredere că hotărârea judecătorească este rezultatul legii și al aplicării legii și al independenței și obiectivității judecătorului”, a explicat șefa CAB. Cine subminează, de fapt, statul de drept Judecătoarea mai opinează că o putere subordonată politic periclitează în mod evident statul de drept, iar nu disfuncțiile din justiție, sistem care are puterea de a se autoregla. Atunci statul de drept este în pericol. Statul de drept nu este în pericolcu o justiție independentă și imparțială,nu este în pericol cu un corpal judecătorilor puternici. Este în pericol cu un corp, cu o putere judecătorească coordonată politic, a completat Liana Arsenie. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Juriști marcanți și magistrați celebri descifrează asaltul taberei #rezist asupra Justiției: „Nicușor Dan se joacă cu focul! Cine este acest Recorder, nu cumva sunt cei care căutau case în Brazilia și ne-am pierdut 2 luni? Am înnebunit cu toții?”/„Asistăm la un asalt al USR-ului pentru șefia marilor parchete/ Au murit dosarele când Bologa a condus DNA”/ „Asistăm la o încercare de resubordonare a Justiției” Șefa Curții de Apel revine și spune că va prezenta dovezi despre procuroarea lui Kovesi, care i-a cerut condamnarea unui politician După documentar, „eroul” Recorder, Laurențiu Beșu, nu mai vrea să fie judecător. Se face procuror, după ce a lucrat la „Doi și-un sfert”
Șefa Curții de Apel București: Legile Justiției, așa cum ele au fost adoptate în anul 2022, nu trebuie schimbate
Șefa Curții de Apel București, Liana Arsenie, a spus, duminică seara, la Antena 3 CNN, că activitatea DNA s-a normalizat și că a dispărut „spectacolul mediatic”. „Ceea ce pot să constat și poate să constate întreaga lume, întreaga țară, este că a dispărut acest spectacol mediatic, a dispărut spectacolul cătușelor, ceea ce înseamnă o normalizare a activității DNA-ului, a acestei structuri de parchet. De ce? Pentru că este foarte clar specificat în codul de procedură penală că urmărirea penală este nepublică. Așa încât, nu pot să fac aprecieri cu privire la eficiența activității DNA, dar pot cu certitudine să afirm că suntem într-o stare, în actuala situație, în actuala conjunctură, suntem într-o stare de normalitate”, a afirmat Liana Arsenie. Ea a fost întrebată dacă trebuie schimbate Legile Justiției. „Cu certitudine, Legile Justiției, așa cum ele au fost adoptate în anul 2022 nu trebuie schimbate. Dacă putem să îmbunătățim, da, dar nu schimbat în maniera în care se pretinde de un grup restâns de judecători și procurori”, a răspuns șefa Curții de Apel București. Rugată să dea un exemplu de ce ar putea fi îmbunătițit, Liana Arsenie a spus: „Mă gândesc, din perspectiva promovării în funcțiile de conducere, spre exemplu, vicepreședinții să promoveze pe bază de concurs, pe bază de examen”. Ea spune că în acest fel s-ar îmbunătăți managementul în instanțe.
Alina Bica, fosta șefă DIICOT, scapă definitiv de închisoare. Curtea de Apel București a retras mandatul european de executare a pedepsei şi mandatul european de arestare
Magistrații români au considerat că pedeapsa de 4 ani de închisoare a fostei şefe a DIICOT a fost executată integral și, astfel, au dispus încetarea efectelor mandatului. Potrivit Ministerului Justiției, „instanța italiană a recunoscut sentința pronunțată în România și a dispus executarea pedepsei în Italia, potrivit legislației italiene”. În realitate, însă, Alina Bica nu a făcut nicio zi de închisoare, întrucât pedeapsa fost suspendată pentru clarificări juridice privind infracțiunea pentru care a fost condamnată, conform dreptului italian. Deși instanțele din România se află în protest și judecă doar „cauzele urgente”, cazul Alinei Bica a fost tratat cu celeritate. Dosarul a fost înregistrat pe 30 septembrie, primul termen a avut loc pe 2 octombrie, iar decizia definitivă a fost pronunțată pe 3 octombrie. Fosta șefă DIICOT a fost condamnată definitiv în 2019 la patru ani de închisoare pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. Executarea pedepsei în Italia, cu suspendare. Decizia definitivă în cazul Alinei Bica Hotărârea Curții de Apel București vine după o decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care a stabilit că o autoritate judiciară dintr-un stat membru UE nu poate refuza predarea unei persoane în baza unui mandat european de arestare și să preia executarea pedepsei fără consimțământul statului emitent, scrie G4Media. În cazul Alinei Bica, Italia nu a solicitat consimțământul României, însă a aplicat propriile reglementări pentru executarea pedepsei. Cazul Alinei Bica și impactul deciziei CJUE asupra fugilor români condamnați Decizia CJUE se va aplica în viitor pentru alți fugari români condamnați definitiv, care nu și-au executat încă pedepsele. Printre aceștia se numără persoane ca Dragoș Săvulescu, Daniel Dragomir sau Sorin Oprescu, care au beneficiat de executarea pedepselor în Italia sau Grecia, tot cu suspendare. În cazul Alinei Bica, instanțele române au fost nevoite să țină cont de faptul că pedeapsa a fost considerată executată conform deciziei instanțelor italiene. Astfel, Curtea de Apel București a decis că nu mai este necesară predarea acesteia în România și a închis definitiv dosarul privind mandatul european.
Interdicția lui Ion Ceban, atât în România, cât și în spațiul Schengen se menține. Edilul Chișinăului a pierdut la Curtea de Apel
Curtea de Apel din București a respins joi cererea formulată de Ion Ceban, in care contesta decizia de interdicție pe teritoriul României, dar și în spațiul Schengen. „Respinge cererea formulată în contradictoriu cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul General pentru Imigrări ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge cererea de suspendare a executării dispoziţiei privind măsura interdicţiei de intrare în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi Serviciul Român de Informaţii ca inadmisibilă. Cu recurs în 5 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Bucureşti”, este soluția pe scurt, dată de magistrații români. Într-un videoclip publicat pe Facebook, oficialul din Moldova s-a arătat nemulțumit că subiectul interdicției sale în România, dar și în spațiul Schengen se dezbate, declarându-se deranjat că trebuie să dea explicații. „Cu două săptămâni înainte de alegeri, trebuie să răspund la toată masă media, la toți deputații, la prim-ministru, la președintele țării vecine președintele țării noastre, președintele parlamentului. Cătați-vă oameni de treabă și haideți să discutăm problemele cetățenilor de zi cu zi!”, a transmis oficialul. Acesta a precizat că va continua demersurile legale. „Iar în ceea ce ține de decizia nemijlocită a Curții de Apel București, vom merge în continuare conform procedurii legale și vom informa pe parcurs”, a precizat Ion Ceban pe Facebook. Primarul Chișinăului, dar și candidat în funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova la scrutinul din 28 septembrie, Ion Ceban, a primit interdicție de a intra în România, dar și în spațiul Schengen pentru o perioadă de 5 ani. „Din motive ce țin de considerente de siguranță națională, România a dispus măsura nepermiterii intrării pe teritoriul național pentru domnul Ion Ceban și pentru încă doi cetățeni ai Republicii Moldova. Decizia este de resortul instituțiilor competente din România, în conformitate cu reglementările în vigoare în materie”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe, citat de Ziarul de Gardă. Ion Ceban este liderul Mișcării Alternativa Națională (MAN), partid de opoziție la actuala guvernare a Republicii Moldova. Înainte de-ași întemeia propriul partid, Ion Ceban a fost membru al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, condus de Igor Dodon.
Curtea de Apel Bucureşti amână decizia definitivă în dosarul în care preotul Visarion Alexa este acuzat de agresiune sexuală
Curtea de apel București, așteptată să se pronunțe azi, 20 august 2025, în dosarul în care preotul Alexa, de la „Pogorârea Sfântului Duh” din Capitală, suspendat de la slujire şi plasat sub control judiciar, a fost condamnat, în primă instanţă, la doi ani şi jumătate de închisoare cu suspendare, a amânat decizia definitivă în acest dosar, pentru data de 09.09. 2025. Visarion Alexa a fost acuzat de o enoriaşă că a agresat-o sexual în primăvara anului 2022. Preotul şi femeia au contestat verdictul, iar Curtea de Apel Bucureşti urma să se pronunţe, după mai multe amânări şi reluarea judecăţii în complet de divergenţă. Amintim că, totul a început, după ce în iulie 2022, o femeie a depus plângere penală împotriva preotului Visarion Alexa, paroh al Bisericii „Pogorârea Sfântului Duh” din Capitală, spunând că acesta ar fi agresat-o sexual. Conform unor surse apropiate anchetei, incidentul respectiv s-ar fi produs chiar în timpul spovedaniei. După izbucnirea scandalului în spaţiul public, acesta s-a autosuspendat de la slujire şi a recunoscut că avea o relaţie de prietenie cu enoriaşa respectivă. El a fost condamnat, în primă instanță, la doi ani și jumătate de închisoare cu suspendare. Preotul a contestat însă decizia, la fel ca și femeia care l-a acuzat de agresiune sexuală. La termenele ulterioare ale procesului, pronunțarea a fost amânată de mai multe ori. Iată că, și de data aceasta, Curtea de Apel București amână decizia definitivă în dosarul în care preotul Visarion Alexa este acuzat de agresiune sexuală. „20.08.2025 Ora estimata: 09:00 Complet: S1 C20 A Tip solutie: Amână pronunţarea Solutia pe scurt: amână pronunţarea la data de 09.09.2025 Document: Încheiere – Amânare ulterioară a pronunţării 20.08.2025”, se arată pe portal.just.ro. Autorul recomandă: Visarion Alexa, la JUDECATA finală. Curtea de Apel Bucureşti, decizie definitivă în dosarul în care preotul este acuzat de agresiune sexuală