Infractor celebru din București, achitat definitiv într-un dosar de omor la comandă
Un temut infractor bucureștean care, în anii ’90, era una dintre piesele importante din banda faimosului hoț de mașini Radu Bolgiu, a fost achitat, la jumătatea acestei luni, într-un dosar de omor la comandă. Asasinatul a fost comis în 1998, dar principalul suspect a fost reținut abia în 2016, în urma unui denunț. Spre sfârșitul anilor ’90, o grupare de hoți de mașini de lux teroriza mediul de afaceri. Hoții furau autoturismele oamenilor de afaceri după care le returnau contra unor recompense care, de obicei, se învârteau în jurul sumei de 5.000 de dolari. Unul dintre liderii bandei era Radu Bolgiu, fiul unui om de afaceri din Capitală. Bolgiu adunase în jurul său mai mulți tineri de bani gata care, din teribilism, se apucaseră să comită infracțiuni. Printre aceștia s-a numărat și Alexandru Găină, fiul unui șef din cadrul Direcției Generale de Informații și Protecție Internă (DGIPI) a Ministerului de Interne. Asasinat ca în filme Pe lângă furturile de mașini, acest Găină nu părea să se dea în lături de la nimic, în condițiile în care, până în anul 2000, a făcut inclusiv obiectul unui mandat de arestare pentru viol. În noiembrie 2002, a fost din nou arestat după ce a fost prins într-un hotel din Sinaia în timp ce priza cocaină. Acesta închiriase camera pe un nume fals, pentru că era căutat pentru furtul unor autoturisme de lux. La perchezițiile care au urmat, polițiștii au găsit droguri, dar și muniție, semn că bărbatul obișnuia să poarte arme de foc. La data de 15 iulie 1998, perioadă în care banda din care făcea parte Găină era pe val, cămătarul Mihai Ionescu, zis Mișu Țiganu, a fost asasinat. Un bărbat care purta o șapcă în așa fel încât cozorocul să-i acopere fața, l-a împușcat mortal în mașină. Atacul s-a produs chiar înainte ca Ionescu să-și parcheze autoturismul de teren în fața casei sale din Strada Mieilor, Sector 2. Victima era un cămătar După ce s-au documentat, polițiștii bucureșteni au stabilit că bărbatul ucis este un om de afaceri asociat lumii interlope. Poreclit Mișu Țiganu, acesta era cămătar și obișnuia să perceapă dobânzi foarte mari, mai ales că majoritatea clienților erau cetățeni italieni. De aceea, încă de la început, principala ipoteză a fost că omorul a fost comandat de un italian și a fost executat chiar de un membru al mafiei din această țară. Dosarul a rămas cu autor necunoscut, cu toate că un presupus martor a menționat că cel care a ar fi comandat crima este un anume Azzano. Italianul ar fi avut o datorie de un milion de dolari la cămătarul român, drept pentru care ar fi căutat pe cineva care să-l omoare pentru o suma de 30.000 de dolari. Anchetă laborioasă Astfel, ar fi procurat el însuși arma de foc necesară pentru comiterea asasinatului. Anchetatorii au intrat în posesia mai multor pistoale despre care se menționase că ar fi fost folosite pentru uciderea lui Mișu Țiganu, însă expertizele balistice au demonstrat că ucigașul a folosit altă armă. Ancheta a stagnat până în 2014 când, timp de doi ani, până în 2016, au fost reaudiați peste 40 de martori, au fost făcute numeroase identificări de persoane din planșă fotografică și au fost reevaluate listingurile telefonice din perioada săvârșirii faptei. Pe 22 iunie 2016, în urma unor percheziții, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București l-au reținut pe Alexandru Găină. Acesta a fost acuzat că, la data de 15 iulie 1998 l-a împușcat mortal pe Mihai Ionescu. Găină, achitat după 27 de ani de la comiterea crimei Trimis în judecată, Găină a fost achitat definitiv de magistrații Curții de Apel București, care, la data de 14 mai 2025 au stabilit, la 27 de ani de la comiterea crimei, că nu el este criminalul. În acest sens, instanța a arătat că deși cunoscutul infractor a fost indicat de unii martori ca fiind ucigașul lui Ionescu, aceste afirmații nu sunt susținute și de alte probe. „În ceea ce privește susținerea Ministerului Public în sensul că inculpatul deținerea arme sau elemente de muniție, Curtea reține că în mod corect a reținut prima instanță că martorul ### a precizat că inculpatul Găină Alexandru i-ar fi arătat un pistol Carpaţi cu referire la care își făcea probleme să nu se blocheze, însă această afirmație a martorului nu a fost susținută în mod credibil de alte mijloace de probă, iar urmare a faptului că și alți martori au făcut referire că știau din auzite că inculpatul avea o armă ce ar fi fost deținută prin prisma serviciului de tatăl său, s-a constatat că au fost efectuate verificări din care nu a rezultat ca tatăl inculpatului ar fi deținut legal o astfel de armă”, au explicat judecătorii. Acuzatul obișnuia să dețină arme „Referitor la faptul că inculpatul Găină Alexandru obişnuia să deţină arme sau elemente de muniţie, Curtea reţine că din procesul-verbal întocmit la data de 01.09.2000, cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la adresa din Bucureşti, unde locuia numitul Găină Alexandru împreună cu concubina sa, martora ###, a rezultat că s-au descoperit un încărcător de pistol pe care se afla inscripţia «MKE 9 mm» şi un arc recuperator de pistol, iar în urma expertizării încărcătorului de pistol inscripţionat «MKE 9 mm», raport de expertiză nr. 184271/27.06.2001, s-a stabilit că încărcătorul în litigiu putea fi folosit şi la pistoale calibrul 7,65 mm model 1974 «Carpaţi», însă instanţa de control judiciar apreciază că arma crimei nu a fost găsită niciodată de către anchetatori, astfel că nu se poate considera in abstracto că încărcătorul găsit la domiciliul inculpatului poate proba prezenţa inculpatului la locul faptei”, se mai arată în motivarea judecătorilor Curții de Apel București. Salvat de portretul-robot al criminalului Un alt element care l-a ajutat pe Găină să scape de acuzații a fost că fizionomia sa nu coincide cu descrierile făcute de martorii oculari. „Cu privire la stilul vestimentar al autorului faptei, se reține că inclusiv ancheta multă vreme a mers pe ipoteza că la comiterea faptei au fost prezente două persoane, fiind întocmite două portrete robot, martorul Găină
Exclusiv | Banii sechestrați de la Fantoma din mafia spitalelor și fostul șef în ASSMB. Ce mită a predat protejata lui Vlad Voiculescu, denunțătoarea din dosar
Dosarul „Mafia spitalelor”, instrumentat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a scos la iveală un mecanism al șpăgilor care a fost, până la un punct, bine „uns” și a funcționat la parametri maximi. În timpul anchetei, DNA a reușit să-i scoată masca celui supranumit „Fantoma”, omul care se lăuda, la vremea respectivă, că are „puterea” de a-l „influența pe premierul Ciucă”, dar și că poate avea câștig de cauză în PNL, la fel ca și ”în orice structură de Poliție sau Parchet”. „Fantoma” din acest scenariu al șpăgilor uriașe este Silviu Stăncilă, cel care a reușit să îl pună manager la Spitalul Colentina – pentru câteva luni – pe George Mirel Cristescu. Pentru această „reușită”, Silviu Stăncilă ar fi primit o mită de 20.000 de euro de la Cristescu. Același Silviu Stăncilă a fost cel care a reușit să impună conducerii Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB) ce firme să primească lucrări și servicii de la spitalele administrate de instituția subordonată Primăriei Capitalei, „în schimbul unor șpăgi-comision de 5% din valoarea contractelor”, potrivit procurilor DNA. Silviu Stăncilă se află, acum, sub control judiciar, alături de Cristian Plută, fost director general, apoi director adjunct al ASSMB, în dosarul în care sunt judecați pentru „trei fapte de luare de mită și permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite”. (alte informații AICI) Dosarul de corupție „Mafia spitalelor” a adus-o în prim-plan și pe Oana Gabriela Sivache, etichetată drept „protejata” lui Vlad Voiculescu, fostul ministru USR al Sănătății. Oana Sivache ar fi fost „unsă” șefă la ASSMB datorită legăturii avute cu Vlad Voiculescu, iar după demararea acestei anchete de proporții a devenit colaborator-denunțător al DNA și a făcut dezvăluiri legate de șpăgile care circulau dintr-o parte în alta. Gândul prezintă noi informații din acest mega-dosar de corupție, după ce judecătorii de la Curtea de Apel București (CAB) au stabilit ce sume și bunuri de la Silviu Stăncilă și Cristian Plută rămân sub sechestru. În același timp, decizia magistraților CAB devoalează și mita pe care a predat-o autorităților „protejata” lui Vlad Voiculescu, Oana Sivache, fosta șefă a ASSMB. Oana Gabriela Sivache, „protejata” lui Vlad Voiculescu CAB: „Subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii sechestrului asigurător” Procurorii DNA au la dosarul de corupție probe care arată că, în luna aprilie 2023, Cristian Plută a acceptat de la Alexandru Paul Dumitru, reprezentant al SC Palex Construcții Instalații SRL, „în mod direct, dar şi prin intermediul lui Silviu Stăncilă”, promisiunea unei sume de bani „corespunzătoare procentului de 5% din valoarea facturilor plătite de ASSMB”, în baza Acordului cadru încheiat în 4 aprilie 2023, între ASSMB şi asocierea Alpha Max Build-Avision Strategy Consulting. Acordul cadru avea ca obiect „Execuţie lucrări de reparaţii, reabilitări şi modernizări la unităţile sanitare şi imobilele aflate în administrarea Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti”, în scopul plăţii facturilor la timp şi încheierii de contracte subsecvente. Totodată, în perioada 28 august – 3 septembrie 2023, Cristian Plută a primit de la Alexandru Paul Dumitru, prin intermediul lui Silviu Stăncilă, suma de 306.439,17 lei, reprezentând 5% din 6.128.783,45 lei, suma totală a facturilor emise în luna august de SC Alpha Max Build”, au scris procurorii DNA în rechizitoriul trimis instanței. Cristian Plută | Foto – Mediafax Foto În data de 1 aprilie 2025, magistrații de la Curtea de Apel București au decis ce sume rămân sechestrate în cazul inculpaților Cristian Plută și Silviu Stăncilă. Totodată, a fost devoalată și mita pe care a predat-o Oana Sivache, protejata lui Vlad Viculescu, cea care a fost colaborator-denunțător în acest mega-dosar de corupție. „(…) constată că subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii sechestrului asigurător/popririi prin ordonanța procurorului din 25.10.2023 dată în dosarul nr. 74/P/2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Naţională Anticorupţie, cu privire la: 1. Suma de 166.450 lei ridicată de la inculpatul Stăncilă Silviu (compusă din suma de 4.600 lei, din locuința acestuia din mun. București, (…) și suma de 161.850 lei, din autoturismul marca Volkswagen model Touareg, (…); 2. Suma de 3.280 euro, ridicată de la inculpatul Stăncilă Silviu, din autoturismul marca Volkswagen model Touareg (…); 3. Suma de 130.680 lei ridicată de la inculpatul Plută Cristian (compusă din 68.480 lei, ridicată din locuința acestuia din mun. București, (…), suma de 61.000 lei din autoturismul marca Renault Fluence (…) și suma de 1.200 lei din autoturismul marca Dacia Duster (…); 4. Suma de 12.325 euro ridicată de la inculpatul Plută Cristian (compusă din 11.825 euro, ridicată din locuința acestuia din mun. București, (…) și suma de 500 euro, din autoturismul marca Dacia Duster (…); 5. Suma de 1.245 dolari USD, ridicată de la inculpatul Plută Cristian, din locuința acestuia din mun. București (…); 6. Suma de 50 lire sterline, ridicată de la inculpatul Plută Cristian, din locuința acestuia din mun. București (…); 7. Suma 150.000 lei predată de colaboratorul autorizat Sivache Gabriela-Oana, potrivit proceselor verbale din data de 19.04.2023 (50.000 lei) și 04.09.2023 (100.000 lei), depusă și consemnată la UniCredit Bank (…); 8. Suma 10.000 euro predată de colaboratorul autorizat Sivache Gabriela-Oana potrivit procesului verbal din data de 19.06.2023, depusă și consemnată la UniCredit Bank (…); 9. imobilul (construcție), aparținând inculpatului Stăncilă Silviu, (…), în suprafață de 162,50 mp; 10. sumele de bani existente și viitoare, în lei sau în valută, în conturile bancare deținute de către inculpatul Plută Cristian, măsuri pe care le menține”, au decis magistrații de la Curtea de Apel București. Începe judecarea dosarului ”Mită la ASSMB” Dosarul de corupție a fost trimis în judecată de procurorii DNA în decembrie 2023 și. După ce a trecut de camera preliminară, judecarea în fond va începe în 27 mai 2025, la Curtea de Apel București. În mega-dosarul de corupție sunt judecați: Cristian Plută, fost director general, apoi director adjunct al Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București, pentru trei fapte de luare de mită și permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru