Un judecător CCR neagă existența unui grup de rezistență în CCR și avertizează asupra riscurilor sancțiunilor politice
Judecătorul Curții Constituționale, Dacian Dragoș, a respins public ideea existenței unui „grup de rezistență” în interiorul CCR, care ar acționa la comandă politică sau din interese externe, în cadrul unei intervenții la Antena 3 CNN. Voturi de conștiință, nu decizii dictate din exterior Întrebat direct dacă în CCR există judecători care răspund unor comenzi politice, Dragoș a declarat că nu crede într-un astfel de scenariu. Potrivit acestuia, fiecare judecător votează conform propriei conștiințe și propriei interpretări juridice, chiar dacă, în dosarele cu miză mare, pot apărea diferențe de viziune sau blocaje temporare. „Nu cred că există așa ceva. Vă spuneam, colegii fiecare votează în funcție de propria concepție și în funcție de propria conștiință. Dacă ele se aliniază într-o direcție sau alta și avem o ruptură sau o scindare în modul cum privim lucrurile în cadrul curții, asta este, dar nu înseamnă neapărat că sunt controlați din afară.” Judecătorul a subliniat că aceste divergențe nu trebuie confundate cu influențe externe și că, în ansamblu, Curtea Constituțională funcționează, inclusiv după episoade tensionate care au atras atenția publică. „Deci eu n-aș putea să spun acest lucru. Și curtea funcționează în celelalte cazuri. Se împotmolește în acele legi care sunt cu miză foarte mare. Dar și acolo are capacitatea să funcționeze și sunt ferm convins că va depăși acest impas. Dar dincolo de acest lucru, restul lucrurilor merg bine. Deci nu aș putea să spun că există blocaj la Curtea Constituțională.” Sancțiuni pentru judecători, deja prevăzute de lege Referitor la proiectul de lege aflat în Parlament, care propune sancțiuni mai dure pentru judecătorii CCR, inclusiv posibilitatea revocării pentru absențe repetate, Dacian Dragoș a afirmat că actualul cadru legal oferă deja instrumentele necesare. „Mie mi se pare că nu ar trebui modificată legea Curții Constituționale, pentru că există mecanismele și în regulament și în lege pentru astfel de lucruri. Există și răspundere disciplinară a judecătorilor și pentru a acoperi chiar și aceste cazuri. Dacă este repetată această omisiune de a participa la ședințe, se pot face astfel de lucruri pe legile existente. Acesta a explicat că există răspundere disciplinară, sancțiuni prevăzute în regulament și chiar posibilitatea încetării mandatului în caz de imposibilitate prelungită de exercitare a funcției, fără a fi nevoie de modificări legislative. Riscul politizării Curții Constituționale Judecătorul CCR a avertizat că introducerea revocării de către autoritățile care numesc judecătorii ar afecta grav independența Curții. În opinia sa, o astfel de măsură ar transforma CCR într-o instituție vulnerabilă la presiuni politice directe, subminând rolul său constituțional. „Ce s-ar întâmpla dacă s-ar putea revoca judecătorii Curții Constituționale de către cei care i-au numit? Ar fi tot timpul la cheremul acestora. Adică atunci chiar ar fi controlată Curtea de către cei care i-au numit. Și atunci vă dați seama că Senatul, Camera Deputaților, majoritatea de acolo sau Președintele care este, controlează câte trei judecători din Curtea Constituțională, dar cu adevărat îi controlează, pentru că atunci s-ar putea să îi poată și revoca. Ori să distrugă independența Curții prin această măsură”, a declarat judecătorul. De asemenea, Dragoș a atras atenția că extinderea atribuțiilor președintelui CCR în materie de sancțiuni ar putea deschide calea unor posibile abuzuri, dacă aceste competențe ar fi exercitate cu rea-credință. „Plus, din câte am văzut proiectul acela, s-ar mări foarte mult deciziile sau capacitatea de a decide într-un fel sau altul a Președintelui Curții Constituționale, care iarăși poate să ducă la abuzuri dacă este execitată cu rea-credință această competență. Deci, nu aș fi în favoarea unei modificări a legi, ci numai pentru faptul că a existat o sincopă la un moment dat în funcționarea curții, dintr-un motiv sau altul, pentru că fiecare are, sigur, argumentele sale.”
Nicușor Dan, despre pensiile magistraților și termenul CCR în aceeași zi cu contestația numirii la CCR
În ultimele luni, Guvernul României a inițiat o reformă a sistemului de pensii pentru judecători și procurori, care prevede printre altele creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani și limitarea pensiei la maximum 70 % din ultimul salariu net, într-un efort de a aduce această categorie în rândul sistemului public de pensii și de a răspunde criticilor privind inegalitatea pensiilor speciale față de alte categorii profesionale. Proiectul a generat tensiuni cu magistrații: Consiliul Superior al Magistraturii a dat un aviz negativ, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională cu argumentul că legea ar încălca independența justiției și drepturile profesionale ale judecătorilor. De altfel, reformele anterioare privind pensiile magistraților au fost respinse chiar de CCR pentru motive procedurale, ceea ce a implicat amânări repetate în adoptarea noii legislații și un climat de conflict între puterile statului și magistrați. Întrebat dacă consideră o tergiversare faptul că termenul de la CCR pentru legea pensiilor speciale coincide cu cel pentru contestația numirii sale la Curte, Nicușor Dan a răspuns: „O tergiversare din partea cui?” Reporterul a insistat că este vorba de magistrații care beneficiază de pensii speciale și ar căuta să evite o decizie rapidă la CCR. În replică, Nicușor Dan a explicat că sunt patru magistrați care au cerut amânarea, iar legea le conferă acest drept procedural. „Nu vreau să punem foarte multă patimă pe acest subiect, pentru că patima naște ură și ura nu e bună în societate”, a declarat președintele, subliniind că există un „conflict social” și că părțile folosesc căile legale pentru a-și susține pozițiile. Când a fost întrebat dacă are un plan B în cazul în care Curtea de Apel ar decide suspendarea decretului de numire a judecătorului Dacian Dragoș, Nicușor Dan a afirmat că el crede că decizia sa este corectă, argumentând că Dragoș are experiență juridică relevantă, inclusiv ca profesor de drept. „Dacă se va întâmpla să suspende decretul, nu vă închipuiți că o să lăsăm Curtea Constituțională fără un judecător doi ani de zile până când se va judeca procesul de anulare. O să numim un judecător care va intra în complet și se va pronunța pe legea sistemului, cea care prevede și pensiile magistraților”, a explicat președintele.
CCR respinge legea pensiilor magistraților. Cine sunt judecătorii care au votat pentru și împotriva admiterii sesizării ICCJ
Judecătorii Curții Constituționale au admis luni sesizarea de neconstituționalitate depusă împotriva reformei pensiilor de serviciu. Conform unor surse citate de MEDIAFAX, CCR a respins legea în ansamblu din motive extrinseci, adică de formă. CCR a admis sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu un vot de 5 la 4, așa cum au declarat pentru MEDIAFAX surse din Curtea Constituțională. Curtea este formată din 9 judecători. Dintre aceștia, patru au fost propuși de PSD, doi de fostul președinte Klaus Iohannis, unul de PNL, unul de UDMR și unul de președintele Nicușor Dan. Conform acelorași, cei cinci judecători care au votat pentru admiterea sesizării de neconstituționalitate a legii privind pensiile magistraților sunt: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. În același timp, cei patru judecători care au votat împotriva admiterii sesizării ICCJ, adică pentru constituționalitatea legii, sunt: Simina Tănăsescu (președinte), Laura-Iuliana Scântei, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș. Judecătorii CCR care au votat pentru admiterea sesizării pe legea privind pensiile magistraților Gheorghe Stan A fost procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) înainte de a fi numit în 2019 în funcția de membru al Curții Constituționale prin decizia Camerei Deputaților la propunerea PSD. Cristian Deliorga Ocupă funcția de judecător CCR din 2019, fiind numit de Senat la propunerea PSD. Între 1982 și 2006 a ocupat funcția de procuror în mai multe parchete din județul Constanța, după care a devenit judecător. Bogdan Licu Este judecător la CCR din 2022 la propunerea PSD, prin votul Camerei Deputaților. A fost vicepreședinte al CSM, după care a ocupat funcțiile de prim adjunct al procurorului general, adjunct al procurorului general, delegat în funcția de procuror general și prim adjunct al procurorului general. Mihaela Ciochină A fost numită de președintele Klaus Iohannis în 2022 la Curtea Constituțională. Anterior, a fost, între 2015 și 2022, consilier al președintelui Iohannis. Înainte de Cotroceni, ea a lucrat la Senatul României, pe mai multe funcții. Mihai Busuioc Judecător al Curții Constituționale a României, numit de Senat la propunerea PSD în iulie 2025, Mihai Busuioc a ocupat funcții de conducere în mai multe instituții importante din România. A fost pe rând în funcții de conducere la Curtea de Conturi, Ministerul Dezvoltării sau Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Simina Tănăsescu A fost profesor la Facultatea de Drept de la Universitatea din București. După alegerea lui Klaus Iohannis ca președinte, ea a devenit consilier prezidențial, iar în 2019 a fost numită de Iohannis în funcția de membru al Curții Constituționale. În iulie 2025, a fost aleasă președinte al Curții Constituționale pe un mandat de trei ani. Laura-Iulia Scântei A fost notar și parlamentar liberal înainte de a fi numită de Senat, în 2022, în funcția de judecătoare la Curtea Constituțională, la propunerea PNL. Csaba Asztalos Csaba Asztalos a fost membru CNCD de la înființarea instituției, din 2002 până în iulie 2025. În 2005 a fost ales prima dată președinte al CNCD, funcție pe care a ocupat-o până în 2009. În aprilie 2010, Csaba Asztalos a fost ales din nou în funcția de președinte al CNCD, funcție pe care a exercitat-o până în iulie 2025, când a fost numit la CCR de Camera Deputaților cu susținerea UDMR. Dacian Cosmin Dragoș Profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Dacian Cosmin Dragoș a fost numit de președintele Nicușor Dan la Curtea Constituțională. Între 2016-2017 și 2020-2023 a fost președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, funcție din care a demisionat în semn de protest după decizia Consiliului prin care s-a stabilit că Lucian Bode nu a plagiat în lucrarea sa de doctorat.