Dan Tanasă, deputat AUR: România nu mai poate finanța Ucraina fără limite. Sprijinul trebuie legat de pace, transparență și interesele României
Deputatul AUR Dan Tanasă susține că România nu mai poate continua să finanțeze Ucraina fără limite și fără garanții concrete pentru propriile interese naționale. Acesta afirmă că orice sprijin viitor trebuie condiționat de transparență, de eforturi reale pentru încheierea războiului și de respectarea drepturilor comunității românești din Ucraina, precum și de implicarea companiilor românești în procesul de reconstrucție. „Nicușor Dan a spus zilele trecute că România va continua să sprijine Ucraina până la sfârșitul războiului și apoi în procesul de reconstrucție, mergând până la formula că acest sprijin va continua „indiferent de costuri”. România nu își mai poate permite însă asemenea cecuri în alb. După ani de ajutor acordat aproape fără condiții și fără o prezentare publică suficient de clară a costurilor suportate de statul român, orice viitoare formă de sprijin trebuie discutată prin prisma intereselor noastre economice, de securitate și naționale. O guvernare AUR va opri actualul model de finanțare necondiționată și va cere transparență totală asupra banilor și resurselor pe care România le-a pus și le pune la dispoziția Ucrainei. Pentru noi, prioritatea trebuie să fie încheierea războiului, iar discuția strategică serioasă trebuie purtată exclusiv cu Statele Unite, nu redusă la repetarea automată a acelorași formule venite de la Bruxelles. Cu cât războiul continuă mai mult, cu atât Ucraina pierde mai mult, economia ei este distrusă, pierderile umane cresc, iar frontul și amenințarea rusească rămân tot mai aproape de România. Nu vedem cum finanțarea fără termen și fără un obiectiv politic clar poate deveni, de una singură, o strategie. România trebuie să susțină orice demers credibil care poate duce la negocieri și la o pace care să ofere garanții reale de securitate în regiune. În același timp, după tot ceea ce România a făcut din 2022 încoace, nu putem accepta ca discuția despre reconstrucția Ucrainei să se poarte fără noi. Am pus la dispoziție Portul Constanța, Dunărea, infrastructura feroviară și rutieră, am suportat presiunea asupra fermierilor și transportatorilor noștri și am participat la efortul european de susținere. Dacă statului român i se cere să contribuie în continuare, atunci trebuie să existe și o discuție foarte concretă despre participarea companiilor românești la reconstrucție, despre accesul economiei românești la proiectele care vor urma și despre ce primește România în schimbul contribuției sale. Solidaritatea nu poate funcționa permanent într-un singur sens. La fel de importantă este situația comunității românești din Ucraina. Orice discuție privind sprijinul viitor al României trebuie să includă garanții ferme pentru drepturile românilor de acolo: educație în limba română, libertate religioasă, păstrarea identității culturale și respectarea drepturilor pe care România le cere pentru comunitățile sale istorice oriunde s-ar afla. Nu putem discuta despre miliarde pentru reconstrucție și angajamente pe termen lung, iar problemele românilor din Ucraina să rămână permanent pe ultimul loc al agendei. Europa însăși începe să discute limitele acestei finanțări. Marine Le Pen a anunțat că, dacă va ajunge la conducerea Franței, finanțarea pentru Ucraina va mai continua șase luni înainte de a fi oprită, iar mai multe guverne din Europa Centrală, în țări precum Cehia, Slovacia și Ungaria, refuză deja să își asume noi obligații financiare. În același timp, Kievul vorbește despre nevoi de finanțare de zeci de miliarde de euro pentru anul viitor. Cu atât mai mult, România nu poate continua să răspundă automat „da” la fiecare nouă solicitare, în timp ce propriul stat se împrumută, mărește taxe și cere austeritate populației. Poziția noastră este una simplă: România nu abandonează dialogul cu Ucraina și nici interesul pentru stabilitatea regiunii, dar perioada sprijinului financiar necondiționat trebuie să se încheie. De acum înainte, fiecare angajament trebuie să fie transparent, limitat, justificat și legat de un interes concret al României. Prioritatea trebuie mutată de la prelungirea războiului către pace, de la cecuri în alb către negociere și de la sacrificii fără sfârșit către apărarea intereselor românilor. România a ajutat suficient pentru a avea dreptul să ceară, în sfârșit, ca și interesele sale să conteze”, a declarat deputatul AUR, Dan Tanasă.
Președintele UDMR critică declarațiile extremiste ale lui Dan Tănasă
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a criticat dur declarațiile deputatului Dan Tănasă, pe care le-a calificat drept „momente de extremism” ce pot afecta coeziunea socială. Într-un interviu acordat Digi24, Kelemen a atras atenția că România se confruntă anual cu un deficit de 130.000- 150.000 de muncitori, motiv pentru care antreprenorii aduc forță de muncă din Asia și alte regiuni, în special pentru sectoarele serviciilor, construcțiilor și HoReCa. „Acești oameni nu sunt migranți ilegali, sunt muncitori aduși de antreprenorii români cu forme legale. Dacă nu ne delimităm de astfel de atitudini, agresivitatea verbală se poate transforma în agresivitate fizică și trebuie respinsă categoric”, a declarat liderul UDMR. El a mai spus că responsabilitatea politicienilor și a celor care pot influența opinia publică este uriașă, întrucât mesajele extremiste pot fi preluate de cetățeni. „Nu sunt dușmanii noștri cei care vin să muncească în România. Dacă explicăm clar, oamenii vor înțelege această situație”, a adăugat Kelemen Hunor.
Plângere penală pentru incitare la ură împotriva deputatului AUR Dan Tanasă
Muraru atrage atenția asupra unui „dublu standard periculos și a ipocriziei toxice practicate de AUR” și denunță public instigările la ură împotriva străinilor orchestrate de liderii partidului extremist. „AUR face un circ național pentru o lebădă, dar activează o mașinărie de tip mafiot pentru a ascunde un caz în care o minoră ar fi fost victima unui viol comis de apropiați ai partidului. Unde este patriotismul aici?”, a declarat Muraru, într-un comunicat al organzației din Iași a PNL. Deputatul liberal a subliniat că afirmațiile publice ale lui Tanasă, prin care a îndemnat la boicotarea și discriminarea lucrătorilor străini pe criterii de naționalitate, „reprezintă o instigare directă la ură, cu consecințe concrete, materializate deja prin agresarea fizică a unui livrator în București”. Muraru a mai criticat reacția partidului în cazul victimei de 17 ani de la școala de vară AUR: „În loc să ceară dreptate pentru victimă, AUR a activat o veritabilă mașinărie de linșaj, menită să sufoce adevărul. Protecția pe care o clamează nu este pentru români, ci pentru imaginea și membrii unui grup toxic”. Deputatul a cerut organelor de anchetă să trateze „cu celeritate și maximă seriozitate” cazul de la școala de vară și a reiterat poziția PNL privind „un patriotism al construcției, al respectului pentru lege și al demnității umane, nu unul al urii și al mușamalizării”.
Reacția AUR în urma declarațiilor lui László Tőkés: România nu este terenul de joacă al obsesiei dumneavoastră separatiste
Poziția AUR a fost prezentată prin intermediul unui comunicat de presă. „Afirmația că Transilvania ar trebui să rămână sub stăpânire românească este o insultă la adresa statului român, a poporului român și a milioanelor de cetățeni care trăiesc în pace, respect și unitate națională. România nu este un stat de ocupanți. România este patria tuturor cetățenilor săi, iar Transilvania este parte a acestui stat unitar, suveran și indivizibil. Punct. László Tőkés încearcă din nou să ațâțe tensiuni, să resusciteze fantasmele autonomiste ale așa-zisului ținut secuiesc – un concept care nu are nici temei constituțional, nici sprijin popular real, nici loc într-o țară europeană democratică”, a transmis purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Dan Tanasă. Reprezentantul AUR a respins acuzațiile făcute de László Tőkés „Ca om care am luptat toată viața împotriva discriminării românilor din Covasna, Harghita și Mureș, ca om care cunoaște la firul ierbii realitatea din teren, dar și ca om care a câștigat sute de procese în instanțele de judecată din România, afirm foarte clar: românii din așa-zisul ținut secuiesc sunt discriminați în propria țară, în propriile instituții, în propriul sistem administrativ, unde maghiarimea radicală și UDMR au instaurat un monopol etnic de neacceptat. Și încă ceva: să spui că maghiarii nu au drepturi în România este o aberație de proporții. România oferă unul dintre cele mai largi regimuri de protecție pentru minorități din Europa: învățământ în limba maternă, administrație locală în limbile minorităților, reprezentare parlamentară garantată, acces la cultură, presă și sprijin financiar de la statul român. Ce alte drepturi mai cereți, domnule Tőkés? Sau vreți de fapt un stat în stat?”, a adăugat deputatul AUR. El a cerut ca declarația lui Tőkés să fie sancționată de statul român. „A venit vremea ca asemenea provocatori să înceteze să mai fie tratați cu blândețe. Declarațiile lui Tőkés nu sunt opinii, ci atacuri directe la adresa unității naționale a României. Ele trebuie sancționate ferm de instituțiile statului român. Transilvania nu e monedă de schimb. Este parte din România. Și așa va rămâne”, a precizat Dan Tanasă. László Tőkés cere autonomie pentru maghiarii din Transilvania Președintele Consiliului Național Maghiar din Transilvania (CNMT), László Tőkés, a reiterat, sâmbătă, aspirațiile de autonomie ale comunității pe care o reprezintă. Declarația a fost făcută în timpul celei de-a 34-a ediții a Universității de Vară și Taberei Studențești „Bálványos” care se desfășoară zilele acestea la Băile Tușnad. La eveniment a participat și premierul Ungariei, Viktor Orbán.