Guvernul nu a constatat oficial demisia ministrului Educației, Daniel David, anunțată public pe 22 decembrie. Când ar urma să fie anunțat un nou nume
Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, anunțată public în data de 22 decembrie 2025, nu a fost anunțată oficial de Guvern, care pare că refuză să parcurgă procedurile legale obligatorii de constatare a încetării mandatului și de declarare a vacanței funcției, notează edupedu.ro. Astfel, în lipsa acestor pași, nu a fost emis niciun decret prezidențial și nu a fost publicat niciun act în Monitorul Oficial, deși Codul administrativ stabilește termene clare și imperative pentru fiecare etapă, precizează sursa citată. Surse Gândul spun că premierul Ilie Bolojan a anunțat, recent, ce se va întâmpla în perioada următoare, la nivelul Guvernului pe care îl conduce. Astfel, după demisia lui Daniel David, un nou ministru al Educației va fi numit abia la început de 2026. Premierul României, Ilie Bolojan / FOTO – Profimedia Conform Codului administrativ, articolul 42 „funcția de membru al Guvernului încetează în următoarele cazuri: a) revocare; b) demisie”. Legea nu condiționează încetarea funcției de emiterea unui decret sau de publicarea în Monitorul Oficial, ci de intervenirea faptului juridic al demisiei. În cazul de față, Daniel David a anunțat public demisia și a confirmat depunerea acesteia în scris la cabinetul prim-ministrului Ilie Bolojan, îndeplinind toate condițiile prevăzute de lege. Codul administrativ prevede explicit mecanismul demisiei, în articolul 45: „Demisia din funcția de membru al Guvernului se anunță public, se prezintă în scris prim-ministrului și devine irevocabilă din momentul în care s-a luat act de depunerea ei, dar nu mai târziu de 15 zile de la data depunerii”. Așadar, calitatea de membru al Guvernului a încetat pentru Daniel David pe 22 decembrie 2025, cu 8 zile în urmă. În acest context, obligațiile Guvernului sunt strict procedurale. Codul administrativ stabilește că „prim-ministrul îi transmite Președintelui României propunerea de constatare a vacanței funcției în termen de 5 zile de la data la care intervine un caz de încetare a funcției de membru al Guvernului”, conform articolului 43 alin. 2. Ulterior, „Președintele României, prin decret, la propunerea prim-ministrului, ia act de încetarea funcției și declară funcția vacantă”, conform art. 43 alin. 1. Aceste termene sunt imperative și nu lasă loc de interpretare politică sau de amânare discreționară. În cazul Ministerului Educației și Cercetării, acest lanț procedural a fost întrerupt la nivelul Guvernului. Deși demisia a fost anunțată public și confirmată oficial de ministru, până acum nici Guvernul și nici Administrația Prezidențială nu au emis și publicat în Monitorul Oficial decretul de vacantare. Iar acest fapt, că nu există un ministru interimar al Educației, însă, lasă conducerea administrativă a Ministerului Educației și Cercetării la unul dintre secretarii de stat și la secretarul general al instituției. Cel mai probabil, este vorba despre Gigel Paraschiv, prezent la ședințele de guvern de săptămâna trecută și de Ioana Lazăr. Secretarul general și secretarii de stat pot exercita atribuții curente și pot semna acte administrative în baza delegărilor interne, însă aceștia nu pot substitui un membru al Guvernului și nu pot asuma decizii politice sau acte normative cu impact strategic. Între timp, fostul ministrul Daniel David nu a revenit încă pe postul de rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, pe al cărei site apare încă „autosuspendat”, instituția fiind condusă în continuare interimar de profesorul Adrian Petroșel. Prin urmare, dacă decretele de constatare a vacantării funcției și de numire a unui interimar nu apar în Monitorul Oficial nici pe 31 decembrie 2025, Educația și Cercetarea încheie anul fără ministru sau interimar.
Victor Ponta scrie despre lipsa ministrului Educaţiei, la început de nou an şcolar, şi de faptul că premierul nu se grăbeşte să desemneze altul
Demisia ministrului Educaţiei, Daniel David, chiar înainte de Crăciun, a inflamat spiritiele pe scena politică. Unul dintre cei mai vocali deputaţi, Victor Ponta, comentează faptul că intrăm în noul an şcolar fără un ministru al Educaţiei, în timp ce premierul Ilie Bolojan nu se grăbeşte să desemneze unul nou. „ROMÂNIA EDUCATĂ! Nu-i așa că ați uitat demult încă una dintre formulele propagandistice cu care au fost „excitați” alegătorii? Un fel de ‹independența Justiției›! scrie Victor Ponta, marţi, pe pagina sa de facebook, „Sloganuri bine scrise în laboratoarele propagandei, care prind în campanie – și la votanți, și la „foci” – după care sunt aruncate la coș chiar de cei care au primit votul pe baza lor. Dar și memoria scurtă și selectivă face parte din „armele” lor, cu care câștigă mereu. Așa că ne învârtim în cerc și coborâm de fiecare dată mai jos. Mereu se poate mai rău pentru noi – și mai bine pentru EI!”, subliniază Ponta, în postarea sa. RECOMANDAREA AUTORULUI: Daniel David spune că nu crede că demisia sa ar rezolva criza fiscal-bugetară: „Funcţionarea sistemului este mai importantă decât poziţia de ministru” Daniel David, primele explicații după demisie: „Niciodată nu am vizat o carieră politică / Decizia de retragere este definitivă / Nu am avut șansa unui ministeriat pentru vremuri relativ normale”
Daniel David, primele explicații după demisie: Niciodată nu am vizat o carieră politică / Decizia de retragere este definitivă / Nu am avut șansa unui ministeriat pentru vremuri relativ normale
Daniel David a anunțat oficial că și-a depus demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării. El a precizat că a solicitat premierului eliberarea din funcție și a subliniat că plecarea sa este amiabilă, în contextul unei colaborări „respectuoase și constructive”. Daniel David a explicat că nu urmărește o carieră politică și că de această dată, decizia de a demisiona este una definitivă. „Motivația retragerii mele prin demisie este simplă și nu trebuie construite motivații ascunse în jurul acesteia: niciodată nu am vizat o carieră politică, ci am acceptat temporar funcția de demnitate publică de ministru (în 23 decembrie 2024 și în 23 iunie 2025), pentru a ajuta țara și sistemul nostru de educație-cercetare în situațiile de criză pe care le-au traversat. Iar de data aceasta, decizia mea de retragere este definitivă!” Fostul ministru a transmis că nu a avut șansa să conducă ministerul în vremuri normale și că, dacă situația ar fi fost una obișnuită, nu este sigur că ar fi acceptat funcția. „Nu am avut șansa unui ministeriat pentru vremuri măcar relativ normale. Dar este adevărat că, dacă ar fi fost vremuri normale, nu sunt sigur că aș fi acceptat poziția de ministru.” În mesajul transmis, Daniel David a subliniat că, pe durata mandatului, a încercat să gestioneze sistemul educațional și cercetarea cu rigoare și responsabilitate, inclusiv în perioadele dificile ale crizei politice și fiscal-bugetare din 2025. „Fără să fiu un om politic, am acceptat mandatul de ministru al Educației și Cercetării cu convingerea că, într-un moment dificil pentru țara noastră, datoria față de binele public trebuie să prevaleze asupra oricărei comodități personale sau profesionale. Am încercat, pe durata acestui mandat, să îmi exercit funcția cu rigoare, onestitate și respect față de oameni și de instituțiile statului, făcând ce mi-a stat în putere potrivit rațiunii și binelui comun. Astăzi, consider că această datorie a fost împlinită.” Pe parcursul mandatului său, Daniel David a declarat că i s-a cerut de mai multe ori demisia, în special din partea partidelor de opoziție și a unor organizații sindicale. „Pe parcursul mandatului, mi s-a cerut de mai multe ori demisia, mai ales din partea unor partide de opoziție și a unor organizații de tip sindical, atât ca urmare a opțiunilor euroatlantice (chiar în primele zile de la numire), cât și ca urmare a faptului că reformele inițiate sunt unele paradigmatice, care schimbă sistemul.” Daniel David a fost numit ministru al Educației și Cercetării pe 23 decembrie 2024, în guvernul condus de Marcel Ciolacu și și-a păstrat poziția după preluarea mandatului de premier de către Ilie Bolojan, în iunie 2025. Înainte de a deveni ministru, Daniel David a fost rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. RECOMANDAREA AUTORULUI: „Solicităm demisia imediată a ministrului Daniel David” Sindicatele îl acuză că vrea să le reducă la tăcere. Apel către Opoziție, premier și președinte: „Nu au voie să tacă, după o astfel de declarație” Daniel David, „încolțit” din nou de profesori. Protest amplu al sindicatelor din Educație, anunțat în Piața Victoriei: „Demnitatea nu se negociază”
Daniel David și-a dat demisia
Conform unor surse Mediafax, David a demisionat chiar înainte de Crăciun. Primele informații arată că David era nemulțumit de buget și de faptul că ar fi trebuit să mai renunțe la fonduri pentru universități. Daniel David este ministrul Educației și Cercetării din România din 23 decembrie 2024, în două guverne. Provine din mediul universitar și este profesor de psihologie și fost rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Potrivit unor surse, Marilen Pirtea este în acest moment luat în calcul pentru a fi succesorul lui Daniel David. Pirtea este deputat PNL aflat la al treilea mandat. Din 2012, el este și rector al Universității de Vest din Timișoara. Daniel David a vorbit public despre dorința de a pleca din funcție. Duminică, el a explicat la TVR Info că se gândește de mai mult timp la plecarea din funcție și că și-a planificat mandatul pentru a asigura stabilizarea sistemului educațional și a administrației prezidențiale, pentru a supraveghea evaluările internaționale și pentru a garanta că fondurile europene nu sunt blocate. „Eu vă spun sincer, eu am venit cu un orizont de câteva luni. până în luna mai când trebuia aşezată instituţia prezidenţială şi stabilizată ţara. Din mai am venit cu ideea că rămân până când începe şcoala, pentru a ajuta trecerea ţării prin evaluările internaţionale, că arăta foarte rău ca un ministru al celui mai mare sistem bugetar să plece şi nu ştiam cum o să înceapă şcoala după măsurile fiscal-bugetare. După aceea, ideea era că rămân până când Comisia Europeană face evaluarea globală şi o să ne spună că lucrurile sunt ok, fondurile europene nu sunt blocate şi ţara este stabilă”, a răspuns ministrul Daniel David. Postarea lui David „Astăzi, 22 decembrie 2025, la exact un an de la invitația de a deveni ministru al Educației și Cercetării (22 decembrie 2024), i-am solicitat premierului eliberarea mea din funcția de ministru al Educației și Cercetării, prin depunerea demisiei la cabinetul acestuia. Recent am primit confirmarea. Deși demisia este un act unilateral, am vrut să fie o plecare amiabilă, așa cum a fost și colaborarea noastră. A fost o onoare să servesc țara noastră din această poziție ca specialist/tehnocrat susținut de PNL, dar neafiliat politic, în două mandate – 23 decembrie 2024 – 23 iunie 2025 și 23 iunie 2025 – (probabil) 23 decembrie 2025 – și le mulțumesc președintelui țării Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan pentru suportul constant. Pentru mine amândoi sunt oameni cinstiți și dedicați binelui țării, astfel că mă bucur că am avut ocazia să lucrăm împreună. Fără să fiu un om politic, am acceptat mandatul de ministru al Educației și Cercetării cu convingerea că, într-un moment dificil pentru țara noastră, datoria față de binele public trebuie să prevaleze asupra oricărei comodități personale sau profesionale. Am încercat, pe durata acestui mandat, să îmi exercit funcția cu rigoare, onestitate și respect față de oameni și de instituțiile statului, făcând ce mi-a stat în putere potrivit rațiunii și binelui comun. Astăzi, consider că această datorie a fost împlinită. Nu mi-am ales aceste timpuri, nici problemele acestor timpuri, doar felul în care să le înfrunt. Reformele inițiate, deciziile asumate și cadrele instituționale puse în mișcare pornind de la Raportul QX (https://www.edu.ro/sites/default/files/Daniel_David_Raport_QX.pdf) – Întrebări (Q) relevante pentru a găsi soluții eficiente prin care să înfruntăm Necunoscutul (X) prezentului și viitorului – pot continua fără prezența mea în această funcție. Mandatele sunt, prin natura lor, limitate, iar instituțiile trebuie să rămână funcționale dincolo de oamenii care le servesc temporar. Da, acest an a fost greu, pentru că am ales să rămân când ar fi fost mai simplu să plec! Am ținut traiectoria corectă când presiunea era mare și am ales responsabilitatea în locul abandonului, iar peste ani cred că asta va conta pentru educația și știința țării. Motivația retragerii mele prin demisie este simplă și nu trebuie construite motivații ascunse în jurul acesteia: niciodată nu am vizat o carieră politică, ci am acceptat temporar funcția de demnitate publică de ministru (în 23 decembrie 2024 și în 23 iunie 2025), pentru a ajuta țara și sistemul nostru de educație-cercetare în situațiile de criză pe care le-au traversat. Iar de data aceasta, decizia mea de retragere este definitivă! Criza politică s-a încheiat și eram pregătit în iunie 2025 să revin la Cluj-Napoca. Dar angajamentul Coaliției pentru Raportul QX și nevoia de a ajuta în perioada de criză fiscal-bugetară – când țara era la risc de incapacitate de plată, cu impact negativ și asupra sistemului nostru de educație-cercetare – m-au determinat să mă angajez temporar, așa cum i-am spus de atunci premierului, pentru un al doilea mandat. Acum, așa cum arată evaluările internaționale – S&P-iulie, Fitch-august, Moody’s-septembrie și Comisia Europeană în 25 noiembrie 2025 –, țara s-a stabilizat, iar pentru sistemul de educație-cercetare marile reforme derivate din Raportul QX sunt (1) adoptate, (2) în curs de adoptare și/sau (3) problematizate public (fără a mai putea fi ignorate). După ce școala a început, nu mai eram la risc cu salariile/bursele pe anul 2025, iar în 25 noiembrie 2025 Comisia Europeană a dat undă verde țării cu referire la deficitul bugetar și fondurile europene, i-am transmis premierului ca mi-am onorat promisiunea și că trebuie să pregătim tranziția la un alt ministru, intenționând să mai rămân (1) până când adoptăm și programele din reforma curriculumului liceal – ca să nu las viitorului ministru un „cartof fierbinte” și, după o discuție cu premierul, (2) până în luna decembrie, când se va definitiva evaluarea țării din partea Comisiei Europene. Așa cum am mai declarat, plecarea ministrului care conduce sistemul de educație-cercetare, unul dintre cele mai mari sisteme bugetare ale țării, ar fi putut pune la risc evaluările internaționale ale țării, unde stabilitatea guvernamentală contează. Premierul a fost de acord să reluăm discuția în decembrie, dar, odată ce am văzut că în 12 decembrie 2025 Comisia Europeană a reconfirmat că România a intrat pe o traiectorie bună, iar fondurile europene nu vor fi blocate, decizia mea de a mă retrage a rămas de data aceasta finală. Oricum, ca urmare a respectului pentru dezbaterile publice și pentru cei implicați, am amânat decizia
Daniel David ia în calcul plecarea din fruntea Ministerului Educației în 2026
Ministrul Educației, Daniel David, a declarat că există discuții privind o posibilă plecare a sa din funcție anul viitor, subliniind că ar fi corect ca bugetul educației pentru 2026 să fie implementat de un ministru care l-a negociat. Declarația a fost făcută la TVR INFO. Întrebat dacă intenționează să rămână în Guvern până la finalul mandatului premierului Ilie Bolojan, Daniel David a explicat că venirea sa la minister a fost gândită inițial pe termen scurt, pentru a contribui la stabilizarea instituțională și a sistemului educațional. „Eu vă spun sincer, eu am venit cu un orizont de câteva luni până în luna mai când trebuia aşezată instituţia prezidenţială şi stabilizată ţara. Din mai am venit cu ideea că rămân până când începe şcoala, pentru a ajuta trecerea ţării prin evaluările internaţionale că arăta foarte rău ca un ministru al celui mai mare sistem bugetar să plece şi nu ştiam cum o să înceapă şcoala după măsurile fiscal-bugetare. După aceea ideea era că rămân până când Comisia Europeană face evaluarea globală şi o să ne spună că lucrurile sunt ok, fondurile europene nu sunt blocate şi ţara este stabilă. Nu vizez o carieră politică. Cred că mi-am adus contribuția și am tot amânat plecarea de foarte multe ori”, a afirmat ministrul, precizând că în această perioadă reflectează serios la viitorul său mandat. Daniel David a subliniat că nu ar fi corect să elaboreze bugetul pentru anul viitor fără a-și asuma continuarea mandatului. „Nu este corect să faci un buget pe un an și apoi să pleci”, a spus ministrul, adăugând că, deocamdată, nu poate oferi un răspuns clar privind plecarea sa, dar confirmă că este un subiect asupra căruia meditează în aceste zile.
Un expert în educație comentează scandalul programei de limba și literatura română de clasa a IX-a: „Punct de întoarcere nu mai există! Avem un elefant uriaș în încăperea școli” / Cine sunt cei peste 200 de contestatari
Programa de limba și literatura română pentru clasa a IX-a tulbură, din nou apele, în zona educațională din România. Marian Staș, specialist în politici educaționale, a vorbit într-o analiză pentru Gândul despre manifestul cu privire la nemulțumirile în legătură cu structura programei școlare de limba și literatura română de clasa a IX-a, susținând că revolta celor peste 200 de persoane – multe cu notorietate în spațiul public – trage un semnal de alarmă cu privire la unele paradigme intelectuale și chiar ideologice depășite de timp, în care școala românească se zbate de mai multă vreme. Mircea Cărtărescu, Radu Vancu și Dan Lungu, printre semnatarii memoriului Gândul a scris despre faptul că peste 200 de profesori, scriitori, regizori, dramaturgi și cercetători ai Academiei Române cer oficial Ministerului Educației condus de Daniel David „regândirea integrală a programei” pe care a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a. (Documentul integral AICI) Memoriul este adresat Ministerului Educației și Cercetării privitor la programa de limba și literatura română pentru clasa a IX-a, aflată în dezbatere publică. (Documentul integral AICI) Printre semnatari se numără scriitorul și profesorul Mircea Cărtărescu, scriitorul și profesorul Radu Vancu, regizorul Radu Jude, scriitorul Dan Lungu, regizoarea Gianina Cărbunariu, dramaturga Mihaela Michailov, scriitoarea Mihaela Miroiu, profesorul Liviu Papadima, scriitoarea Ioana Nicolaie. „NU programei de ieri pentru elevii de mâine!” Aceștia au explicat de ce propunerea de programă de limba și literatura română pentru clasa a IX-a – trunchi comun – se bazează pe premise și pe informații eronate din punct de vedere științific și cum ar putea fi remediată această problemă. (Materialul integral AICI) „Noua programă de limba și literatura română pentru clasa a IX-a readuce în școli un model depășit, complet rupt de realitățile elevilor și de lumea în care trăiesc. În același timp, programa ignoră toate deschiderile științifice și didactice ale disciplinei din ultimele decenii, conține erori impardonabile, descurajează lectura și riscă să amplifice analfabetismul funcțional. Prin urmare, solicităm Ministerului Educației și Cercetării regândirea integrală a programei. Dacă și dumneavoastră considerați că elevii merită o programă actuală, riguroasă și vie, vă invităm să semnați!”, au punctat semnatarii memoriului. Zece motive pentru care proiectul de programă de limba și literatura română va spori analfabetismul funcțional „Reforma” ca restaurație: programa ceaușistă reciclată pentru generația AI Lipsă de fundamentare științifică și didactică Model defunct în toate practicile educaționale europene Perspectiva cronologică alimentează ideologiile extremiste Literatura ca „unitate fără diversitate”: excluderea femeilor și a minorităților Stimularea practicilor care generează analfabetism funcțional Literatura ca simplu obiect de specialitate, nu ca disciplină școlară cu rol formativ Compromiterea cititorului tânăr și a plăcerii lecturii Către o școală fără elev Lista semnatarilor include: cadre didactice din învățământul preuniversitar; cadre didactice din învățământul universitar, printre care membri ai departamentelor de literatură română din cele mai importante facultăți filologice din țară; cercetători în domeniul studiilor literare și lingvistice; profesioniști în managementul educațional: foști sau actuali prorectori, decani, prodecani, directori de departament, membri în comisii de specialitate la nivel național; scriitori și regizori consacrați la nivel internațional, jurnaliști, specialiști media. (Documetele integrale AICI) „Există voci la fel de lucide și de critice și în zona de programă de religie, de matematică, de informatică” Marian Staș, expert în educație, mărturisește că demersul de a lua atitudine legătură cu programa de limba și literatura română de clasa a IX-a reprezintă un moment de trezire și un semnal de alarmă în ceea ce privește starea învățământului românesc. „Acest moment de trezire, de resurecție – când o mână consitentă de intelectuali și nu numai filologi au realizat că, de fapt, procesul care a condus la programa școlară de limba română este mistificare mai degrabă naționalistă decât un exercițiu pedagogic sănătos pentru copii. Momentul zilei de astăzi, cu acest document- manifest al celor peste 200 de oameni, dintr-o paletă largă de profesiuni are spun că procesul în sine de până acum nu este în regulă, reprezintă o trezire. Mistificare mai degrabă naționalistă decât un exercițiu pedagogic sănătos pentru copii Reprezintă semnalul lucid al unor oameni de secol XXI care spun că, în fapt, ceea ce s-a întâmplat până acum cu programa școlară de limba și literatura română este o instanțiere a unor timpuri revolute, a unui mod de abordare a școlii mult depășit de timp și blocat chiar periculos, tendențios posibil în niște tipare care nu au ce căuta în școala de acum. Și oamenii spun uite ce înseamnă și uite cum s-ar putea face altfel. Reprezintă un semnal de atenție, de alarmă, dar mai ales de resurecție. Oamenii vor spune că, de fapt, «împăratul precedent nu are haine, că avem un elefant uriaș în încăperea școlii», iar acest elefant uriaș ține de ceea ce înseamnă încremenirea într-o paradigmă revolută, pe care oamenii au analizat-o, cerând schimbarea paradigmei modului în care copiii se raportează la literatură. Și nu este vorba numai de ce cărți citim, ci și de felul în care această disciplină sau această arie curriculară ne destupă mințile și îi învață pe copii să gândească cu capetele lor. De aici, din punctul meu de vedere, punct de întoarcere nu mai există. Există voci la fel de lucide și la fel de critice și în zona de programă de religie, de programă de matematică, de informatică și în multe alte zone care spun că fapt lucrurile au a fi puse în cu totul alt aranjament de secol XXI”, susține expertul în educație. „A încetat existența unui singur plan-cadru pentru toate liceele din România” Marian Staș vorbește și despre planurile – cadru, kilometrul zero în arhitectura școlii românești de secol XXI, devoalând faptul că, până în prezent, în jur de 100 de licee deja lucrează la planurile lor cadru, având termen să le depună până pe 15 ianuarie 2026. (Materialul integral AICI) „A încetat existența unui singur plan-cadru pentru toate liceele din România, iar asta reprezintă un fapt istoric excepțional. Și de asemenea mă bucur să-ți spun faptul că, din ce știm până acuma în comisia noastră, în jur de 100 de licee deja lucrează la planurile lor cadru, având termen să le depună până pe 15
Ministrul Daniel David, „încolțit” din nou de profesori. Protest amplu al sindicatelor din Educație în Piața Victoriei: „Demnitatea nu se negociază”
Sindicatele din educație anunță un protest amplu pe 10 decembrie, de la ora 13:00, în Piața Victoriei. Decizia sindicatelor vine în contextul escaladării conflictului cu ministrul Educației, Daniel David, și al tensiunilor acumulate în școli după măsurile fiscal-bugetare adoptate în toamnă. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” (FSE) au publicat luni afișele oficiale ale mobilizării, însoțite de mesaje critice la adresa Guvernului și a ministrului. Daniel David, ministrul Educației, a declarat într-un podcast că principala cauză a analfabetismului funcțional în rândul elevilor este „lipsa de pregătire a cadrelor didactice.” Afirmațiile oficialului de la Educație nu au rămas fără ecou, stârnind critici dure din partea cadrelor didactice care consideră declarațiile ministrului ca fiind „ofensatoare, calomnioase și injuste.” (Materialul integral AICI) Ministrul Daniel David, „încolțit” din nou de profesori. Protest amplu al sindicatelor din Educație în Piața Victoriei: „Demnitatea nu se negociază” Sindicatele cer Guvernulului Bolojan să renunțe la măsurile care afectează personalul didactic și funcționarea școlilor Printre revendicări se numără stoparea creșterii normei didactice la 20 de ore pe săptămână, oprirea comasărilor de școli, revenirea asupra tăierilor de posturi, asigurarea fondurilor pentru bursele elevilor și corectarea subfinanțării cronice a sistemului. FSLI își cheamă membrii „împreună pentru educație” cu mesajul „demnitatea profesorilor nu se negociază și școala românească nu se reformează prin dezbinare”, iar FSE transmite că „pe 10 decembrie putem arăta Guvernului că demnitatea profesorilor nu se negociază.” Protestul de pe 10 decembrie vine într-un context în care federațiile sindicale au cerut public demiterea ministrului Daniel David, după ce acesta a declarat într-o intervenție publică faptul că „sindicatele nu mai pot avea rolul de acum în sistem” și că a vedea totul în alb și negru este „o gândire infantilă.” „Domnule ministru, criza sistemică nu este o simplă stare emoțională sau o supărare trecătoare” Liderii FSLI și FSE au reacționat dur, afirmând că declarațiile ministrului „nu sunt simple opinii personale”, ci reprezintă o viziune autoritară asupra dialogului social. Sindicatele au acuzat că ministrul încearcă „să reducă la tăcere vocea a peste 300.000 de angajați din sistemul de educație”, iar afirmațiile sale afectează grav credibilitatea și neutralitatea funcției publice pe care o ocupă. Daniel David, ministrul Educației, a respins acuzațiile de autoritarism și a afirmat, într-un mesaj public, că este „un democrat convins” și că în democrație este normal să existe dezacorduri. Ministrul a admis că declarațiile sale au fost interpretate ca un atac la adresa sindicatelor, dar susține că mesajul său a fost legat de necesitatea unei transformări de sistem și a unei relații instituționale bazate pe argumente și responsabilitate, nu pe presiune. „Este absolut firesc să avem dezacorduri. Cred însă că în democrație pot exista perspective diferite”, a afirmat Daniel David, potrivit Edupedu.ro, menționând că nu intenționează să reducă rolul sindicatelor, ci să promoveze „o schimbare a modului de lucru.” RECOMANDAREA AUTORULUI: „Solicităm demisia imediată a ministrului Daniel David” Sindicatele îl acuză că vrea să le reducă la tăcere. Apel către Opoziție, premier și președinte: „Nu au voie să tacă, după o astfel de declarație”
Interdicția cumulului pensie-salariu va avea impact și în învățământ? Ce spune ministrul David
Ministrul Educației, Daniel David, a fost întrebat, miercuri, într-o sesiune live cu cetăţenii pe pagina de Facebook a instituției pe care o conduce, dacă interzicerea cumulului pensie-salariu va avea impact şi asupra învăţământului. Acesta a subliniat faptul că se acordă o atenție zonei educației în privința cumulului pensie-salariu, astfel încât acesta să nu afecteze cadrele didactice. „Aşa cum a spus şi premierul, vom fi atenţi ca în zona educaţiei cumulul pensie-salariu să nu afecteze cadrele didactice, fiindcă noi ştim că în foarte multe situaţii, practic, profesorii pensionaţi sunt cei care ne ajută să ne acoperim orele. Ei nu iau din orele altora mai tineri, dar nu avem suficientă resursă umană, nu avem suficienţi oameni care să acopere aceste ore. Aşa că nu o văd ca o problemă”, a fost răspunsul ministrului. Daniel David, despre o nouă mărire a normei didactice: Nu se discută așa ceva Daniel David a mai subliniat și faptul că nu se discută despre o nouă mărire a normei didactice, după ce o decizie în acest sens a fost luată deja în decursul verii. „Nu se discută aşa ceva (despre mărire normei didactice – n.r.). Mărirea s-a făcut. În acest moment, aşa cum am spus, noi trebuie să ne stabilizăm, să ne dezvoltăm în sistem. Nu se mai pune problema unei măriri de normă didactică”, a spus ministrul Educaţiei. Declarația ministrului privind norma didactică vine la o săptămână după ce premierul Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu pentru Edupedu, că „pe partea de învățământ preuniversitar, nu vor exista alte ajustări. Norma didactică stabilită acum (20 de ore pe săptămână, față de 18 ore anterior) rămâne neschimbată”.
Prestigiosul clasament Shanghai spulberă șansele universităților românești
În România anului 2025 – în care guvernanții vorbesc despre reformarea educației – dar „uită” să aloce bani pentru investiții și pentru a susține performanța – clasamentul Shanghai reduce la tăcere învățământul din România. Mai exact, universitățile din țara noastră apar doar de 15 ori în cel mai nou clasament global după domenii de studiu, Shanghai Global Ranking of Academic Subjects 2025, dat publicității marți. Rezultatul este cu atât mai îngrijorător, cu cât este mult mai slab decât cel din ultimii doi ani – 22 de apariții în 2024, 19 în 2023 – în condițiile în care clasamentul este realizat pentru 57 de domenii de studiu, cu liste de până la 500 de poziții pentru fiecare și în care sunt rezultate circa 2000 de universități din lume. „În cercetare, totul pornește de la finanțare, pentru că cercetarea trebuie finanțată” Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Universitatea din București și expert în educație, susține, într-o analiză pentru Gândul, că cercetarea nu se face pe ochi frumoși, ci prin alocarea de fonduri și un interes continuu pentru a ajunge în „liga” mare, printre cei mai buni dintre cei mai buni. „Există proiecte care sunt finanțate – nu sunt foarte multe și, de exemplu, sunt domenii cuprinse în clasamentul Shanghai care nu există pe listă – care nu sunt finanțate în România. Nu există finanțări pentru acele zone sau domenii, mă refer la finanțările naționale ale cercetării. Și atunci tu vrei să dezvolți un proiect de țară, dar neintroducând bani. În momentul în care universitățile nu au o bază pentru a face cercetare de înaltă calitate, clasamentul Shanghai se bazează exact pe asta. Trebuie să produci un flux de cunoaștere la nivel internațional. Acest flux de cunoaște la nivel internațional se bazează, evident, pe niște cercetări care trebuie să spună ceva ca să poată fi publicate acolo. Sunt foarte greu de făcut pe sistemul de lup singuratic. Sau se pot face, dar nu au aceeași anvergură. Și atunci – în aceste condiții în care nu poți să faci cercetare la standardele la care se face cercetare în alte universități din afară – este mai greu să îndeplinești criteriile prin care poți să fii vizibil cu anumite studii la nivel internațional. Nu spun că nu le avem, le avem și noi, dar într-o măsură mai mică. În orice sistem, cât investești, atât primești, nu poți să aloci puțin și să obții mult, este împotriva firii și este un mit. Pot să am pe cineva care are idei, care este foarte bun, dar are nevoie de infrastructură pentru a deveni relevant”, susține expertul în educație. „Noi continuăm cu toții să publicăm articole, dar o facem pe timpul nostru liber” Ovidiu Pânișoară mărturisește că și în România există cercetători buni care performează în diverse domenii – însă care nu sunt susținuți financiar – cercetarea reducându-se la ideea de „lup singuratic”, dar care nu are nivelul scontat pentru a intra în prestigiosul clasament Shanghai, la care aspiră toate universitățile lumii. „Nu înseamnă că acele domenii trecute în clasamentul Shanghai nu sunt stăpânite în România, dar nu există o forță de impact atât de mare ca în alte țări. Adică, avem cercetători singuratici buni, avem oameni în toate aceste domenii care performează. Numai că – nu sunt atât de mulți la nivelul unor instituții – pentru că instituțional vorbind, ar trebui să fie o cultură a cercetării, susținută de către universități și de către minister. Nefiind această cultură a sprijinului pentru cercetare, rămân oamenii care fac lucruri individuale. Noi avem cercetători care apar în diferite clasamente internaționale, avem cercetători care au publicate materiale, care se încadrează și joacă în aceeași ligă cu mulți alți cercetători din lume, dar nu sunt cantitativ la fel de mulți ca cei din străinătate. Acolo există o politică întreagă, există laboratoare de cercetare în care se investește continuu. Cercetarea face parte din jobul tău și ajunge să fie ușor de făcut în condiții optime și cu infrastructura potrivită. La noi în România, din păcate, cercetarea rămâne un element de lup singuratic. Dacă vreți, putem merge mai departe, că mai există o problemă în sistemul de învățământ universitar și anume faptul că finanțarea – și acest lucru s-a rupt la un moment dat, în urmă cu mulți ani – se face pe numărul de studenți și nu pe grupa de studenți, pe unitate, astfel încât universitățile au tot interesul să aibă cât mai mult studenți, ceea ce reduce nivelul de timp pentru cercetare pe care îl are profesorul universitar respectiv. Noi continuăm cu toții să publicăm articole, dar o facem pe timpul nostru liber, nu ne este retribuită efectiv această cercetare. ” Specialistul în educație recunoaște, în contextul publicării clasamentului Shanghai – că fără investiții nu putem vorbi despre o cercetare care să atingă performanța și care să devină un punct de reper pentru universitățile din afară. „Infrastructura noastră este la pământ” În plus, Ovidiu Pânișoară susține că infrastructura din România este la pământ, lucru care nu permite extinderea cercetării și lucrul student – profesor pe teme de cercetare care ar putea să devină emblematice și care ne-ar da șansa să intrăm în marile clasamente ale lumii. „Există o cultură și un demers pe care noi am putea să le imprimăm la nivel de educație universitară. Dar, ca să imprimăm această cultură și acest demers trebuie să-i și faci loc. Cu alte cuvinte, trebuie să și tragi țevile ca să curgă apa. Infrastructura noastră este la pământ. Și vă mai spun un lucru fundamental și anume faptul că în marile universități ale lumii cercetarea nu o fac numai profesorii, aceștia coordonează cercetări care sunt făcute de către doctoranzi, de către masteranzi și chiar de către studenții care-și dau licența. Poate că am studenți foarte buni, dar unde să facă cercetarea, când la noi nici profesorii nu au unde să stea toți când vin la facultate. Darămite să existe laboratoare pentru studenți în care să facă cercetări individuale. Nu poți să faci cercetare pe ochi frumoși sau se poate face,
Scandalos: Ministrul Educației îi încurajează pe profesori să se toarne unii pe alții. Face apel chiar și la elevi și părinți să-i monitorizeze pe profesori: trebuie sancționați / pot fi scoși din sistem
Ministrul Educației, Daniel David, avertizează că profesorii care vorbesc la ore despre teorii ale conspirației sau transmit elevilor informații false pot ajunge să fie sancționați și chiar eliminați din sistem. Daniel David, ministrul Educatiei – EMANUEL TITUS ILIESI / MEDIAFAX FOTO Ministrul spune că profesorii trebuie să-și asume o responsabilitate comună pentru calitatea educației și pentru imaginea școlii. În opinia sa, părinții, elevii și chiar colegii din cancelarie trebuie să anunțe școala sau inspectoratul atunci când observă astfel de derapaje. „Trebuie să devină o problemă care ne duce în zona de sancțiuni disciplinare, pentru că toți ceilalți profesori trebuie să înțeleagă: dacă ai un astfel de coleg, îți strică și ție imaginea. Strică nu doar imaginea lui, îți strică și imaginea ta”, a spus Daniel David. David a vorbit și despre lipsa încrederii în știință în rândul multor oameni. În opinia sa, analfabetismul funcțional îi împiedică pe elevi să înțeleagă lumea reală, ceea ce îi face vulnerabili la teorii conspirative. „Analfabetismul funcțional înseamnă că, de exemplu, tu nu înțelegi cum funcționează lumea fizică, nu înțelegi cum funcționează chimia în lumea de zi cu zi, nu înțelegi biologia. Ajungi să crezi că constelațiile îți influențează destinul. Toate astea sunt conspiraționiste”. Ministrul spune că problema apare pentru că școala nu pune suficient accent pe formarea competențelor reale ale elevilor. „Prin acest analfabetism funcțional, prin faptul că noi n-am mai transferat în actul educațional competențe. Actul educațional ar trebui să fie centrat pe elev, iar în această centrare pe elev elementul fundamental este formarea de competențe”, a declarat el. Surse foto: Mediafax foto AUTORUL RECOMANDĂ: Daniel David i-a înfuriat pe profesori, după ce le-a pasat responsabilitatea pentru analfabetismul din școli: „Declarații calomnioase și ofensatoare” Daniel David i-a scris omologului său ucrainean, cerându-i să nu închidă școlile cu predare în limba română