Eșecul PNRR: Centrale pe cărbune închise, fără gaz în loc
România și-a închis centralele pe cărbune ca jalon din PNRR, o decizie care a contribuit la actuala stare de alertă energetică. În locul lor trebuia să construiască centrale pe gaze, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat. Practic, am închis centralele pe cărbune înainte să realizăm înlocuitorii pe gaze, dar banii au fost cheltuiți. Documentele care arată unde au fost redirecționate sumele alocate inițial asigurării unor noi centrale în locul celor pe cărbune, considerate prea poluante. Statul și-a luat un agajament ferm în fața Comisiei Europene că va asigura noi capacități termoelectrice care să respecte normele UE. Însă, așa cum ne-a obișnuit în cazul fondurilor europene, banii s-au pierdut pe povara administrativă și birocratică a oamenilor conectați la resurse. 20 de milioane euro pentru politruci, studii de fezabilitate și birocrație Statul a cheltuit circa 20 de milioane de euro pe societăți de proiect, consilii de administrație populate cu politruci, directori, sedii, secretare, studii și hârtii care n-au produs niciun megawatt, arată un studiu al Asociației Energia Inteligentă (AEI). Loading … În prezent, confruntați cu cea mai gravă criză energetică de după 1989, decidenții cer salvarea vechilor grupuri de cărbune. Însă, așa cum arată datele oficiale, în locul tranziției energetice promise și asumate la Bruxelles, statul a construit o administrație completă și bine plătită în jurul unor centrale inexistente. PNRR a impus ca jalon asumat de Cristian Ghinea, fostul ministru al Proiectelor Europene, închiderea unităților pe cărbune. Însă nu a finanțat direct centralele pe gaze de la Turceni și Ișalnița. Ce capacități pe cărbune au fost dezafectate prin jalonul PNRR Comisia Europeană confirmă că România a raportat dezafectarea celor 1.695 MW în cadrul primei cereri de plată PNRR. Comisia Europeană – proiectele PNRR România. Minerii protestează în Piața Victoriei, 24 martie 2026. Potrivit asociației, cele 1.695 MW sunt identificate exact în documentația care a fundamentat OUG 108/2022: Turceni 3, Ișalnița 8 și 5 grupuri de la Mintia. De ce întârzie proiectele centralelor pe gaze de la Turceni și Ișalnița România și-a asumat, în egală măsură, înlocuirea termocentralelor care aveau cărbunele ca materie primă cu unele pe gaze, de ultimă generație. Iată planul la care s-a angajat guvernul la Bruxelles: După cum se poate constata analizând tabelul de mai sus, cu puține exceoții, centralele promise nu au mai fost construite. Doar centralele de la Ișalnița și Turceni au intrat în circuitul de licitare a lucrărilor, însă se invocă permanent motive pentru a fi blocate. Situația financiară reală de la Turceni și Ișalnița Contractul de finanțare pentru Turceni a fost semnat la 17 iulie 2023, grant de aproximativ 831,4 milioane lei, reprezentând aproximativ 50% din valoarea inițială de 1,66 miliarde lei. Pentru Ișalnița, contractul a fost semnat la 23 februarie 2024, grant de 1,259 miliarde lei, față de un cost inițial eligibil de aproximativ 2,51 miliarde lei. Ișalnița Comparația esențială: ce s-a închis și ce trebuia construit Proiectul adoptat de Senat la 4 august 2026 nu nominalizează anumite centrale. Amendamentul este redactat general: nicio capacitate pe lignit sau huilă nu poate fi retrasă înainte ca înlocuitorul să fie pus efectiv în funcțiune și să asigure aceeași putere disponibilă. Totuși, efectul imediat urmărit privește în principal două grupuri ale Complexului Energetic Oltenia, Grupul 6 Rovinari si Grupul 4 Turceni (care nu mai are licenta de functionare). Fiind redactată general, legea ar putea împiedica și închiderea celorlalte capacități pe cărbune atât timp cât nu există înlocuitori funcționali. Întârzierea ne mai costă aproape 2 miliarde de lei România a legat juridic și financiar închiderea a 3.780 MW pe cărbune de perspectiva construirii unor noi capacități. Însă cele două centrale pe gaze ale CE Oltenia însumează numai 1.325 MW. Nici acestea nu au fost construite. Însă ce este nai grav, atrag atenția specialiștii: PNRR a conținut obligații ferme și termene pentru închiderea cărbunelui; Înlocuitorii pe gaze au rămas proiecte separate, dependente de Fondul pentru Modernizare, contribuțiile partenerilor și credite; Statul a semnat scoaterea din funcțiune înainte să existe contracte ferme pentru echipamentele de înlocuire; Cele două societăți de proiect au fost constituite, conducerile au funcționat și contractele de finanțare au fost semnate; Până în 2026, nici Turceni, nici Ișalnița nu intraseră efectiv în construcție; Costul cumulat a crescut de la aproximativ 4,17 miliarde lei la peste 6,4 miliarde lei; Granturile europene au rămas la valorile inițiale, astfel încât asociații trebuie să găsească încă peste 2 miliarde lei numai pentru acoperirea scumpirilor. Așadar, România a avut în PNRR bani condiționați de închiderea cărbunelui, dar nu bani PNRR pentru construirea celor două centrale înlocuitoare. A închis capacitatea printr-un mecanism obligatoriu și a lăsat înlocuirea ei într-un mecanism financiar nesigur, întârziat și subfinanțat, conchide AEI.
România, din nou absentă de la finanțările europene pentru decarbonizare
Comisia Europeană a selectat 65 de proiecte din 10 state membre – Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Portugalia, Slovenia și Spania, însă România nu apare pe lista beneficiarilor. Senatorul PSD Ștefan Radu Oprea, atrage atenția asupra acestei absențe și susține că România pierde teren în competiția europeană pentru finanțări verzi. Niciun proiect românesc din 65 finanțate „400 de milioane de euro pentru decarbonizarea industriei europene. România, absentă din nou.”, afirmă Oprea într-o postare distribuită sâmbătă pe rețelele sociale, în care subliniază că acesta nu este un caz izolat. Un singur proiect de-a lungul timpului Senatorul, fost ministru al Economiei, spune că, din întreg Fondul de Inovare, România ar fi obținut până acum un singur proiect finanțat: „Din întregul Fond de inovare european, un singur proiect românesc a fost finanțat vreodată. A fost greu, dar am reușit. Din păcate, a fost excepția, nu regula”. Fondul de Inovare al Uniunii Europene finanțează proiecte industriale pentru reducerea emisiilor de carbon și tranziția către tehnologii curate. Instituții responsabile Social-democratul arată cu degetul spre mai multe instituții ca fiind responsabile – de la Ministerul Economiei la Ministerul Mediului și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – și spune că România nu reușește să își sprijine companiile în competițiile europene pentru proiecte verzi și industriale. Risc de pierdere a finanțărilor verzi Oprea atrage atenția și asupra negocierilor europene aflate în derulare privind viitorul Cadru Financiar Multianual, adică bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, și Fondul de Competitivitate, un mecanism propus pentru sprijinirea industriei europene. Potrivit politicianului, lipsa unor reguli și mecanisme clare ar putea adânci decalajele dintre statele membre. „Dacă România nu obține criterii geografice obligatorii în regulamentele acestui fond, decuplarea companiilor românești de la fondurile europene nu va mai fi parțială. Va fi completă și permanentă”, susține senatorul PSD.