17 polițiști români, decorați de Franța, în operațiunea „Musca”. Capturarea lui Mohamed Amra
Mohamed Amra, supranumit „Musca”, este un cunoscut infractor și traficant de droguri francez, devenit celebru la nivel internațional după o evadare sângeroasă în Franța și capturarea sa ulterioară în România. Amra (născut pe 10 martie 1994) este suspectat de autorități că este un lider important al unei rețele de narcotrafic cu legături strânse în crima organizată din Marsilia. Acesta a fost pus sub acuzare pentru multiple infracțiuni, inclusiv răpire urmată de deces. Evadarea Pe 14 mai 2024, în timp ce era transferat de la o închisoare din Evreux către o secție de judecată din Rouen, duba penitenciarului a fost atacată la o stație de taxare din Incarville de complici înarmați cu arme automate. În urma asaltului spectaculos, doi agenți penitenciari francezi au fost uciși, iar alți trei au fost răniți grav. Amra a reușit să fugă, devenind unul dintre cei mai căutați oameni din Europa. Arestarea și tentativa de mită După nouă luni de investigații internaționale, Amra a fost localizat și arestat în februarie 2025 la București. Polițiștii români l-au găsit în mai puțin de 24 de ore de la primirea pistelor sigure. În momentul reținerii, acesta a încercat să ofere o mită uriașă de 2 milioane de euro polițiștilor români pentru a-l lăsa să plece, fapt ce a declanșat o anchetă suplimentară de corupție. Fugarul a fost extrădat ulterior în Franța pentru a-și ispăși pedepsele și a fi judecat pentru atacul sângeros. Decorarea Momentul decorării. Imagine MAI Șaisprezece polițiști români care au participat la capturarea narcotraficantului francez Mohamed Amra, unul dintre cei mai căutați fugari din Europa, au fost decorați astăzi de autoritățile franceze în cadrul unei ceremonii organizate de Ambasada Franței la București. Prezent la ceremonie, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a subliniat că aceste distincții recompensează nu doar meritele individuale ale polițiștilor români, ci confirmă soliditatea cooperării dintre România și Franța în domeniul securității și al combaterii criminalității organizate. „Recompensarea polițiștilor români de către statul francez este o recunoaștere a profesionalismului, curajului și eficienței de care au dat dovadă în această operațiune. Este, totodată, o confirmare a faptului că Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile sale – Poliția Română și Jandarmeria Română – este un partener de încredere în combaterea criminalității organizate la nivel european”, a declarat ministrul. În discursul său, Predoiu a evidențiat că Medalia de Onoare a Poliției Naționale Franceze simbolizează nu doar recunoașterea unei misiuni îndeplinite exemplar, ci și valorile care definesc profesia de polițist – responsabilitatea, curajul și angajamentul față de lege. Ministrul a descris relația dintre România și Franța drept „un parteneriat exemplar”, construit pe încredere reciprocă și cooperare operațională eficientă, arătând că succesul operațiunii împotriva lui Mohamed Amra demonstrează cât de importantă este colaborarea dintre autoritățile europene în combaterea criminalității transfrontaliere. Adresându-se polițiștilor decorați, Predoiu le-a transmis că distincțiile primite reprezintă atât o recunoaștere a rezultatelor obținute, cât și o responsabilitate pentru viitor. „Medalia pe care o primiți astăzi este o distincție individuală, dar ea vorbește despre onoarea unei întregi instituții. Dacă aceasta este prima recunoaștere importantă a activității dumneavoastră, primiți-o ca pe un semn că sunteți pe drumul cel bun, dar și ca pe o obligație de a continua cu aceeași integritate, aceeași rigoare și același curaj. Dacă nu este prima distincție din cariera dumneavoastră, atunci ea confirmă că ați devenit un reper profesional și moral pentru colegii mai tineri”, a afirmat ministrul. Capturarea lui Mohamed Amra – „o adevărată provocare” Cătălin Predoiu a arătat că operațiunea de capturare a lui Mohamed Amra a reprezentat „o adevărată provocare pentru cooperarea polițienească europeană”, fiind posibilă datorită coordonării exemplare dintre autoritățile române și franceze și schimbului eficient de informații. „Acest rezultat confirmă faptul că România este un partener de încredere în arhitectura europeană de securitate și că aduce o contribuție reală cooperării polițienești din spațiul Schengen, printr-un schimb de informații mai relevant și printr-o cooperare mai rapidă și mai eficientă”, a subliniat ministrul. Totodată, acesta a evidențiat că, în actualul context de securitate, amenințările generate de criminalitatea organizată depășesc granițele naționale și pot fi combătute doar printr-o acțiune comună a statelor europene. La rândul său, ambasadorul Franței în România, Nicolas Warnery, a apreciat contribuția decisivă a autorităților române la capturarea lui Mohamed Amra și a evidențiat nivelul excelent al cooperării dintre instituțiile de aplicare a legii din cele două țări. Mohamed Amra, supranumit „Musca”, a fost localizat și arestat în România la nouă luni după evadarea sa spectaculoasă din Franța. Acesta era urmărit în baza a trei mandate europene de arestare pentru evadare, omor, trafic de droguri și lipsire de libertate și este suspectat de legături cu grupări interlope din Marsilia, precum și de coordonarea unor asasinate din penitenciar. Capturarea sa a fost salutată la cel mai înalt nivel la Paris. Premierul francez a declarat că, după nouă luni de urmărire, Amra a fost în sfârșit arestat, iar președintele Emmanuel Macron a calificat operațiunea drept „un succes formidabil”. Ceremonia de decorare a polițiștilor români și distincțiile acordate de autoritățile franceze reprezintă una dintre cele mai importante recunoașteri internaționale primite în ultimii ani de structurile Ministerului Afacerilor Interne, confirmând atât profesionalismul acestora, cât și rolul esențial al cooperării dintre România și Franța în consolidarea securității europene.
USR vrea retragerea decorațiilor pentru persoanele condamnate definitiv la închisoare și foștii colaboratori ai Securității
Proiectul de lege a fost depus de parlamentarii USR Sorin Șipoș, Cynthia Păun și Vlad Șendroiu și vizează modificarea sistemului național de decorare al României. Potrivit USR, distincțiile ar urma să fie retrase de drept în cazul persoanelor condamnate definitiv la pedepse privative de libertate, indiferent de modul de executare a pedepsei, dar și în cazul celor care au avut calitatea de lucrător sau colaborator al Securității. „În România, regimul comunist a însemnat foame, durere și teroare. Până la această lege, acești oameni care și-au terorizat conaționalii puteau primi, din partea statului român, decorații. În memoria celor morți, bătuți, spionați și terorizați, această lege face dreptate și interzice acordarea de decorații celor care au făcut parte din Securitate”, a declarat deputatul Vlad Șendroiu. Inițiativa prevede și includerea persoanelor decorate în lista publică a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, astfel încât cetățenii și presa să poată verifica dacă acestea au avut sau nu calitatea de colaborator al Securității. „Pentru a asigura o deplină transparență și o corelare legislativă corespunzătoare, am inclus persoanele decorate în lista publică a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, pentru a permite oricărui cetățean și presei accesul liber și neîngrădit la informațiile cu privire la existența sau nu a calității de colaborator al Securității a unor persoane”, a declarat Sorin Șipoș, liderul grupului USR din Senat. Conform proiectului, Cancelaria Ordinelor va solicita, în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a legii, o declarație pe proprie răspundere de la fiecare membru, privind o eventuală calitate de lucrător sau colaborator al Securității. „Onoarea nu poate depinde de un detaliu procedural privind executarea pedepsei” Inițiatorii susțin, în expunerea de motive, că decorațiile sunt conferite pentru servicii excepționale aduse statului și poporului român, acte de eroism sau merite deosebite, iar menținerea lor în posesia unor persoane condamnate sau compromise moral afectează valorile pe care aceste distincții le reprezintă. „Nu poți purta pe piept o decorație a statului român și, în același timp, să ai o condamnare penală definitivă. Onoarea nu poate depinde de un detaliu procedural privind executarea pedepsei. Dacă ai fost condamnat definitiv la închisoare, chiar și cu suspendare, nu mai poți reprezenta valorile pe care statul român le recompensează prin decorații”, a declarat senatoarea USR Cynthia Păun. Proiectul mai prevede limitarea la cinci ani a mandatului Cancelarului Ordinelor, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată.