AI vs artiști: Taylor Swift își protejează vocea în fața deepfake-urilor
Artista a depus cereri de trademark pentru două fragmente audio în care își promovează noul album „The Life of a Showgirl”. În paralel, a solicitat protecție și pentru o imagine de scenă în care apare cu una dintre ținutele sale emblematice și o chitară roz. Demersul marchează o extindere a strategiei sale juridice, care până acum viza în principal numele, versurile sau produsele asociate brandului personal, mai scrie NBC News. Reacție la valul de deepfake-uri Decizia vine după ce artista a fost ținta mai multor materiale falsificate generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Printre acestea s-au numărat clipuri în care promova produse inexistente, dar și imagini manipulate care au circulat viral online. Inclusiv Donald Trump a distribuit, la un moment dat, conținut fals în care artista părea să îi susțină candidatura. Specialiștii spun că încercarea de a înregistra vocea ca marcă este o abordare relativ nouă. Spre deosebire de drepturile de autor, care protejează înregistrările existente, noile tehnologii AI pot genera conținut complet nou, imitând vocea fără a copia direct. Astfel, utilizarea conceptului de „sound mark” ar putea permite artiștilor să conteste și imitațiile „suficient de similare”, nu doar copiile exacte. Un trend în rândul vedetelor Matthew McConaughey a devenit recent primul actor de top care a depus cereri similare pentru protejarea imaginii și vocii. Și alți artiști au atras atenția asupra fenomenului: Scarlett Johansson a contestat utilizarea unei voci asemănătoare cu a sa într-un produs AI. Tom Hanks a semnalat reclame false generate cu imaginea sa iar Bryan Cranston a criticat replicarea neautorizată a identității digitale. Presiunea asupra companiilor tech crește, iar inițiative precum „The Human Artistry Campaign” cer reguli mai stricte privind utilizarea conținutului creativ. În paralel, platforme precum YouTube dezvoltă instrumente de detectare a deepfake-urilor, oferind artiștilor mai mult control asupra imaginii lor online.
Inteligență artificială și deepfake-uri: UE pregătește legea AI Act
Conform noilor norme, orice tip de material realizat sau alterat prin sisteme de inteligență artificială – inclusiv deepfake-urile – va trebui să fie însoțit atât de o etichetă vizibilă, cât și de un marcaj tehnic care să permită identificarea automată. Scopul legii „AI Act” este creșterea transparenței și combaterea dezinformării, într-o perioadă în care diferențierea dintre conținutul real și cel artificial devine tot mai dificilă. Pentru a sprijini mediul privat și instituțiile, Comisia Europeană a lansat o primă formă a Codului de bune practici privind transparența materialelor generate de IA. Documentul, realizat cu contribuția unor specialiști independenți și a reprezentanților din industrie, are caracter voluntar, mai arată La Stampa. Codul de bune practici: structura și obiectivele Documentul este rezultatul unei colaborări demarate în luna noiembrie, la care au participat sute de persoane. Codul include două secțiuni distincte: una adresată dezvoltatorilor de sisteme IA și alta destinată utilizatorilor acestor tehnologii. Obiectivul este oferirea de soluții practice pentru respectarea cerințelor AI Act. Se va proceda fără a introduce, în acest stadiu, obligații peste cele prevăzute de lege. AI Act impune ca furnizorii de algoritmi generativi să asigure etichetarea clară, în format compatibil cu sisteme informatice, a materialelor create – fie ele texte, imagini, fotografii sau videoclipuri – astfel încât să fie detectabile ca artificiale. Codul propune o abordare de tip „multilayer”, combinând tehnici precum filigrane invizibile, metadate încorporate și alte tipuri de marcaje active. Totodată, se recomandă dezvoltarea unor instrumente de verificare accesibile publicului, inclusiv aplicații sau detectoare gratuite. Deepfake-uri, texte generate automat și marcaj comun Pentru deepfake-uri și pentru textele create de IA în scop informativ, legislația cere o mențiune explicită a originii artificiale. Codul stabilește o diferențiere clară între materialele generate integral de IA și cele în care IA este folosită doar pentru modificări punctuale, cum ar fi schimbarea feței sau a vocii într-un clip video. Se prevede și introducerea unei iconițe standard, alcătuită din inițialele expresiei „inteligență artificială” adaptate limbii fiecărui stat membru UE. Aceasta urmează să fie afișată vizibil la prima expunere a conținutului. Comisia Europeană va colecta opinii și sugestii privind acest proiect până la data de 23 ianuarie. O a doua versiune este estimată pentru jumătatea lunii martie, iar forma finală ar putea fi publicată până în iunie. Cerințele de transparență prevăzute de AI Act vor deveni obligatorii de la 2 august 2026, existând posibilitatea unei perioade de tranziție de șase luni pentru furnizori, dacă va fi aprobat pachetul Digital Omnibus.
Noua armă a grupărilor extremiste: Cum este folosită inteligența artificială în propagandă și recrutarea de noi membri
Pentru organizațiile extremiste, inteligența artificială ar putea fi un instrument puternic pentru recrutarea de noi membri, producerea de imagini false, dar cu aspect foarte realist, și perfecționarea atacurilor cibernetice. Acesta este avertismentul lansat de experții în securitate națională și agențiile de spionaj, potrivit Euronews. Informația vine în contextul în care luna trecută, pe site-ul unui grup cineva a postat pe site-ul unui grup pro-Statul Islamic, susținătorii au fost îndemnați să integreze inteligența artificială în operațiunile lor. „Inteligența artificială facilitează foarte mult acțiunile” Experții în securitate națională mai atrag atenția asupra faptului că nu este o surpriză faptul că astfel de grupuri, printre care gruparea Statul Islamic, folosesc inteligența artificială. Acest lucru se explică prin faptul că grupurile extremiste au realizat în urmă cu câțiva ani că rețelele sociale pot fi un instrument puternic pentru recrutare și dezinformare. „Pentru orice adversar, inteligența artificială facilitează foarte mult acțiunile. Cu ajutorul AI, chiar și un grup mic, care nu dispune de multe resurse financiare, poate avea un impact semnificativ”, a declarat John Laliberte, fost cercetător în domeniul vulnerabilităților la Agenția Națională de Securitate, potrivit sursei citate. Pentru grupurile extremiste slab organizate și cu resurse limitate, instrumentele de inteligență artificială pot fi utilizate pentru a difuza propagandă sau deepfake-uri la scară largă, lărgind aria de influență. Odată cu apariția inteligenței artificiale și cu disponibilitatea acesteia pe scară largă, și grupurile militante au început să experimenteze cu aceste instrumente. În anii care au urmat, grupurile au utilizat din ce în ce mai mult programe de inteligență artificială pentru a genera fotografii și videoclipuri cu aspect realist. Atunci când sunt manipulate de algoritmii rețelelor sociale, aceste conținuturi false pot contribui la recrutarea de noi adepți. Astfel de grupuri au răspândit imagini false în urmă cu doi ani despre războiul dintre Israel și Hamas, înfățișând copii însângerați și abandonați în clădiri bombardate. Rezultatul? – grupurile violente din Orientul Mijlociu au folosit aceste fotografii generate pentru a recruta noi membri, la fel ca și grupurile antisemite din SUA și din alte părți. Inteligența artificială, instrument care poate fi folosit în crearea atacurilor cibernetice Hackerii folosesc deja audio și video generate pentru inteligența artificială pentru campanii de phishing, în care încearcă să se dea drept lideri de afaceri sau guvernamentali pentru a obține acces la rețele sensibile. În plus, folosi instrumentele AI pentru a scrie coduri malițioase sau pentru a automatiza anumite aspecte ale atacurilor cibernetice. Ce este mai îngrijorător este faptul că există și posibilitatea ca grupurile militante să încerce să utilizeze aceste instrumente de inteligență artificială pentru a produce arme biologice sau chimice.
Hackerii te pot păcăli pe Zoom: cum deepfake-urile devin noua armă a atacurilor cibernetice globale
Un nou tip de atac informatic cutremură lumea digitală, iar tu trebuie să fii cu ochii în patru. Hackerii nord-coreeni din gruparea BlueNoroff — un nume deja cunoscut pentru furturi masive de criptomonede — folosesc acum deepfake-uri generate cu inteligență artificială pentru a înșela angajații companiilor direct prin videoconferințe. Atacurile sunt elaborate, greu de detectat și pot duce la pierderi financiare uriașe. Descoperirea a fost făcută publică pe 11 iunie 2025, de către cercetătorii de la Huntress și detaliată ulterior de Bleeping Computer. Scheletul schemei este simplu în aparență, dar complex în execuție: un mesaj prietenos pe Telegram, o invitație aparent legitimă la o întâlnire Google Meet și o fereastră video unde nimic nu pare în neregulă — până când este deja prea târziu. Imaginază-ți că primești o invitație video de la un coleg sau superior. Intri pe linkul primit — care pare să fie de Google Meet, dar, în realitate, te redirecționează spre un site clonat, o versiune falsă de Zoom controlată de hackeri. Ce urmează este demn de un thriller tehnologic: pe ecran îți apare o versiune deepfake a superiorului tău. Vorbește, dă ordine, pare real, dar e doar o iluzie digitală. Exact așa a început atacul analizat de Huntress. Victimei i s-a spus că are probleme cu microfonul și i s-a recomandat să instaleze o extensie pentru Zoom care ar rezolva problema. În realitate, era vorba despre un fișier AppleScript malițios. După instalare, acesta deschidea o pagină Zoom reală, dar, în fundal, descărca un cod periculos ce permitea accesul hackerilor la sistemul victimei. Mai grav este că atacul nu se oprește aici. Odată infiltrat în sistem, malware-ul instalat includea un keylogger, care înregistra fiecare tastă apăsată, și un backdoor avansat, care oferea acces complet de la distanță. Cel mai periculos instrument era însă CryptoBot, un software capabil să intercepteze datele a peste 20 de portofele de criptomonede, inclusiv cele mai populare de pe piață. BlueNoroff: din umbră, în inima conturilor tale crypto Gruparea cibernetică BlueNoroff, o divizie a faimosului grup Lazarus din Coreea de Nord, este bine cunoscută pentru atacuri de amploare în domeniul financiar digital. Strategia lor e simplă și eficientă: păcălesc angajații prin tactici de inginerie socială, folosesc deepfake-uri pentru a câștiga încredere și implementează malware specializat care vizează criptomonede. De ce criptomonede? Pentru că oferă anonimat, transfer rapid și dificultate în recuperarea banilor. Nu e nevoie de conturi bancare, nici de documente legale. Dacă ai pierdut accesul la portofelul tău crypto, e foarte probabil că banii sunt deja de negăsit. Potrivit specialiștilor, atacul analizat pe 11 iunie este doar vârful aisbergului. Există semnale că tactica deepfake-urilor este în plină expansiune. Într-o lume în care întâlnirile video sunt o normă, un chip generat de AI și un glas sintetizat sunt mai greu de detectat decât crezi. Ceea ce face ca această metodă să fie cu adevărat periculoasă este gradul de încredere pe care îl avem în interacțiunile vizuale. Dacă vezi un coleg sau superior „în fața ta”, într-o videoconferință, ești predispus să nu pui la îndoială autenticitatea. Iar aici hackerii profită din plin. Cum te poți proteja de noile atacuri deepfake Primul pas este să fii conștient de riscuri. Oricât de banal pare un mesaj pe Telegram sau un link de videoconferință, nu da click automat. Verifică domeniul, analizează sursa și evită să instalezi extensii sau programe în timpul întâlnirilor online. Al doilea pas este să folosești autentificarea cu doi factori și aplicații de securitate care pot detecta tentativele de instalare a fișierelor malițioase. Nu uita să ții software-ul actualizat și să ai backup pentru datele importante. În plus, companiile ar trebui să investească mai mult în instruirea angajaților privind riscurile de securitate digitală, mai ales când vine vorba de inteligență artificială și deepfake-uri. Dacă lucrezi cu criptomonede sau active digitale, dublează măsurile de protecție. Folosește portofele hardware, activează toate opțiunile de securitate și evită să discuți tranzacții sau detalii sensibile prin canale necriptate. Povestea acestui atac global e încă în desfășurare, dar un lucru e cert: deepfake-urile nu mai sunt doar pentru entertainment. Ele au devenit arme digitale sofisticate, folosite de hackeri pentru a fura bani reali, în timp real. Acum mai mult ca niciodată, vigilența ta poate face diferența dintre siguranță și dezastru financiar. Nu lăsa un chip familiar pe ecran să te păcălească.
Femeile și abuzul digital din 2025 – cum le apără legea viața privată. Ce drepturi au, ce posibilități de a-și apăra intimitatea
Tehnologia din era digitală a făcut posibilă o formă de agresiune greu de controlat: transformarea vieții private în conținut public fără acordul persoanei vizate. Iar victimele sunt, în proporție covârșitoare, femeile. În România, abuzurile digitale, precum fotografierea pe ascuns, distribuirea de imagini sexualizate generate cu ajutorul AI sau umilirea online, sunt reglementate cu dificultate de legislația penală actuală, lăsând victimele într-o zonă gri juridică. Forumul care a tras un semnal de alarmă național În 2025, un caz de abuz digital organizat a ieșit la iveală: un forum online unde mii de fotografii cu femei surprinse fără acordul lor, în spații publice și private, erau publicate, uneori modificate digital pentru a le sexualiza sau umili. Multe dintre aceste imagini au fost generate sau manipulate cu AI (deepfake), iar caracterul sistematic și anonim al acțiunilor a făcut imposibilă identificarea autorilor, în ciuda gravității faptelor. Actualul Cod penal român incriminează violarea vieții private doar dacă fapta are loc în „locuință” sau într-un spațiu echivalent cu aceasta, ceea ce exclude automat majoritatea scenariilor în care femeile sunt urmărite și fotografiate pe stradă, în transportul public sau în spații comerciale. Mai mult, distribuirea acestor imagini este incriminată doar în anumite condiții specifice, cum ar fi caracterul nud al conținutului sau raportul personal între victimă și autor. Ce spune legea română despre imaginea ta și unde apar breșele În teorie, art. 226 din Codul penal oferă un instrument de protecție a vieții private, dar aplicarea sa este restrânsă. Instanțele au stabilit că noțiunile de „locuință” sau „încăpere” nu includ vestiarele, sălile de așteptare sau alte spații cu grad mediu de intimitate. Prin urmare, captarea de imagini fără acord într-un salon cosmetic, într-un autobuz sau pe o plajă nu intră sub protecția penală actuală. Și mai problematică este lipsa unei reglementări penale clare pentru distribuirea imaginilor alterate digital (deepfake) în scop sexualizant. Nici hărțuirea (art. 208) și nici legislația privind datele personale (GDPR) nu oferă o protecție suficientă – una e contravențională, cealaltă civilă. Iar când agresorii sunt anonimi sau organizați în comunități online obscure, tragerea lor la răspundere devine aproape imposibilă. În lipsa unui mecanism clar care să permită demararea acțiunii penale din oficiu, victimele trebuie să depună plângeri, să identifice singure agresorii și să suporte expunerea publică în timpul procesului. Or, multe dintre ele fie nu știu că imaginea le-a fost abuzată, fie aleg să nu o facă din rușine sau teamă. Ce e de făcut: soluții legislative și sociale Experții atrag atenția că România trebuie să își actualizeze legislația penală, prin: extinderea art. 226 pentru a acoperi spațiul public; incriminarea explicită a captării și prelucrării de imagini în scop sexualizant fără acord; sancționarea distribuirii deepfake-urilor sexuale, indiferent dacă imaginea e nudă sau nu; reglementarea pornirii acțiunii penale din oficiu în cazurile grave de abuz digital. În paralel, este necesară responsabilizarea platformelor digitale care găzduiesc sau facilitează astfel de conținuturi. Fără măsuri rapide de eliminare a materialelor abuzive și blocarea celor care le postează, aceste forumuri rămân spații sigure pentru agresori și extrem de periculoase pentru victime. Mai mult, educația publică privind consimțământul digital, hărțuirea online și dreptul la imagine trebuie să devină parte a discursului social. Atât în școli, cât și în campanii publice, trebuie explicat clar că folosirea abuzivă a imaginilor, chiar și într-un „meme” sau „glumă”, poate avea consecințe devastatoare. Concluzie Femeile din România sunt expuse, în 2025, unor riscuri digitale reale și în continuă diversificare. De la forumuri obscure la AI generativ, pericolele care vizează imaginea, demnitatea și viața lor privată se multiplică. Iar legea, așa cum este acum, nu le protejează suficient. Fără o reformă legislativă clară și adaptată noilor tehnologii, statul român riscă să rămână un simplu observator al degradării continue a spațiului digital, în loc să devină un apărător activ al demnității umane, conform Legal Badger.
Avertisment DNSC, FAKE NEWS! Președintele Nicușor Dan și Ilie Bolojan „promovează investiții”
Autoritățile avertizează asupra reapariției tentativelor de fraudă online cu investiții false care folosesc imaginea unor persoane cu notorietate din România. Aceste scheme sunt răspândite prin postări sau reclame pe platformele de social media. DNSC a publicat o serie de materiale legate de faptul că imediat după alegeri au revenit agresiv pe platformele de social media a scam-urilor cu investiții false, în care apar de obicei persoane cu notorietate care par că girează aceste ‘oportunitați de investiții’ ca un program care te poate îmbogăți peste noapte. Infractorii creează platforme false de investiții și folosesc tehnologia deepfake pentru a genera clipuri cu mesaje modificate. Ei preiau videoclipuri publice cu oameni politici din România (președinte, premier) și alterează mesajul inițial cu ajutorul inteligenței artificiale. După procesarea cu deepfake, persoanele din video par să promoveze programe de investiții care ar aduce profituri mari. Prin această metodă, atacatorii încearcă să atragă victime pentru a le convinge să ofere date sensibile sau să investească bani în oferte inexistente. Experții oferă câteva indicii pentru identificarea conținutului deepfake: Mișcarea buzelor nu este sincronizată cu vocea Expresiile faciale sunt rigide sau nenaturale Fundalul pare artificial sau animat Ochi care nu clipesc natural sau priviri „goale”. Autoritățile recomandă să nu se distribuie astfel de materiale și să nu se interacționeze cu platformele respective. Conținutul suspect trebuie raportat și autoritățile competente alertate. Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Alerte cibernetice: deepfake cu Ilie Bolojan și investiții fictive în Neptun Deep
Un videoclip fals, creat cu tehnologia deepfake, utilizează imaginea președintelui Senatului, Ilie Bolojan, pentru promovarea unor investiții fictive în proiectul Neptun Deep. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) atrage atenția asupra acestei noi tentative de fraudă și avertizează utilizatorii de internet în legătură cu pericolele asociate acestui tip de manipulare digitală. Conform DNSC, videoclipul îl prezintă în mod fals pe Ilie Bolojan în timp ce promovează un program financiar care ar implica investiții minimale de 1.250 de lei, promițând câștiguri regulate proporționale cu volumul gazelor extrase într-un proiect fictiv legat de Neptun Deep. Videoclipul este distribuit în principal pe platformele de social media prin intermediul reclamelor sau postărilor sponsorizate. Cum funcționează înșelătoria Schema frauduloasă funcționează prin utilizarea unei platforme false de investiții, create de infractori cibernetici pentru a păcăli utilizatorii. Elementul distinctiv al acestei metode îl reprezintă utilizarea inteligenței artificiale prin tehnologia deepfake. Videoclipurile manipulate digital folosesc imagini și înregistrări publice existente, în care mesajul original este alterat astfel încât să promoveze falsele oportunități financiare. DNSC explică faptul că, după procesarea digitală, persoanele vizibile în videoclipuri oferă mesaje care, aparent, vin chiar de la ele, dar care sunt complet fabricate. În cazul de față, imaginea lui Ilie Bolojan este utilizată fără consimțământul său pentru a sprijini o schemă de câștiguri financiare rapide care nu există în realitate. Aceasta atrage victimele spre divulgarea de informații sensibile sau transferarea de bani, care sunt mai apoi furate de atacatori. Proiectele fictive precum cel menționat, legate de Neptun Deep, sunt concepute pentru a exploata încrederea publică în lideri politici sau inițiative economice cunoscute, conferindu-le un aer de legitimitate prin utilizarea unor fețe familiare publicului larg. Cum să identifici un videoclip deepfake Pentru a lupta împotriva acestui tip de fraudă, DNSC oferă câteva reguli utile pentru identificarea materialelor deepfake. Semnele care ar trebui să atragă atenția includ: – Mișcarea nesincronizată a buzelor cu sunetul redat. – Expresiile faciale care par nenaturale sau excesiv de rigide. – Fundaluri care par artificiale sau animate într-un mod neobișnuit. – Priviri care nu clipesc natural sau conturează o impresie de „rigiditate”. Dacă descoperiți astfel de materiale distribuite pe social media, DNSC recomandă ca acestea să nu fie redistribuite sau accesate, ci raportate platformei sau autorităților competente. De asemenea, este esențial să vă informați din surse sigure înainte de a lua decizii financiare și să aveți grijă atunci când oferiți detalii personale online. Campaniile de conștientizare din partea autorităților sunt esențiale pentru a reduce riscul de înșelăciuni online, dar responsabilitatea de a analiza critic informațiile disponibile aparține fiecărui utilizator. Într-o lume în care tehnologia deepfake evoluează rapid, cunoașterea și vigilența rămân cele mai importante instrumente de protecție.
Cum te păcălesc escrocii cu inteligența artificială: Așa te îndrăgostești de cineva care nu există și pierzi bani
Poliția spaniolă a anunțat destructurarea unei rețele infracționale internaționale specializate în escrocherii financiare bazate pe inteligență artificială, care a înșelat cel puțin 208 persoane, provocând un prejudiciu estimat la peste 20 de milioane de dolari. Șase persoane au fost arestate în Spania, fiind acuzate de fraudă, spălare de bani, fals în acte și apartenență la o organizație criminală. Potrivit autorităților, citate de presa spaniolă, escrocii utilizau reclame deepfake în care apăreau „personalități” care promovau investiții în criptomonede cu randamente ridicate și fără riscuri. Victimele erau atent selectate prin algoritmi care analizau profiluri online compatibile cu criteriile grupării. După identificare, acestea erau vizate prin campanii publicitare pe site-uri și rețele sociale, fiind convinse să investească sume importante. Escrocherii în lanț: de la investiții fictive la promisiuni false de recuperare a banilor După ce victima realiza prima investiție, realizând ulterior că nu își poate retrage fondurile, membrii grupării reluau contactul, pretinzând că sunt manageri financiari care pot ajuta la recuperarea banilor, contra unui „depozit” suplimentar. Într-o a treia fază, escrocii reveneau sub o nouă identitate: aceea de agenți Europol sau avocați din Marea Britanie, cerând alte sume sub pretextul plății unor „taxe” necesare repatrierii fondurilor blocate în străinătate. „Victimele, sperând că își vor recupera banii, au plătit fără să conștientizeze că sunt din nou înșelate”, au declarat autoritățile spaniole într-un comunicat, arată, de asemenea, presa spaniolă. Printre metodele de manipulare folosite de escroci s-au numărat și abordări individuale, unii pretinzând că sunt consilieri financiari sau dezvoltând chiar relații romantice fictive cu victimele. Operațiune internațională: zeci de identități false și firme fantomă În cadrul perchezițiilor efectuate la domiciliul presupusului lider al rețelei, autoritățile au confiscat telefoane mobile, computere, hard diskuri, documente, precum și o armă simulată. Liderul grupării utiliza peste 50 de identități false, iar rețeaua se folosea de numeroase companii fictive pentru a transfera și disimula fondurile obținute ilegal. Ancheta are ramificații internaționale, mai multe persoane implicate fiind identificate în afara Spaniei. Specialiștii în criminalitate cibernetică atrag atenția că escrocheriile bazate pe AI devin din ce în ce mai sofisticate și accesibile, oferindu-le infractorilor instrumente eficiente de manipulare și fraudare la scară globală. Un raport publicat în februarie 2024 de compania Chainalysis avertiza asupra creșterii alarmante a numărului de escrocherii facilitate de AI generativ, subliniind că aceste tehnologii le permit infractorilor să opereze cu costuri reduse și pe scară largă.