Bolojan anunță că bugetul României va fi votat cel mai devreme la finalul lunii ianuarie 2026
Bugetul pe anul 2026 va fi votat cel mai devreme la sfârșitul lunii ianuarie, a declarat, potrivit surselor Gândul, Ilie Bolojan. Reamintim că premierul anunța încă din luna noiembrie, la Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România, că este foarte probabil ca bugetul pentru anul 2026 să nu fie finalizat până la sfârșitul lunii decembrie și să ne „lungim” cu el până în ianuarie anul viitor. Deși Comisia Europeană a anunțat că economia României ar urma să crească cu 1,1% în 2026, Bolojan spune că există posibilitatea ca bugetul pe anul viitor să nu fie închis. Dacă bugetul de stat nu e adoptat până la 1 ianuarie, instituțiile de stat trebuie să funcționeze cu o fracțiune de 1/12 din bugetul de anul trecut. „Noi suntem în situaţia în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% de deficit” Prim-ministrul a explicat că întârzierea s-ar datora legislației suplimentare care trebuie adoptată pentru a asigura un buget predictibil. Ilie Bolojan a atras atenția că bugetul pentru anul „Este foarte probabil ca bugetul de anul viitor să nu-l putem închide în luna decembrie şi să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislaţia care să ne permită să avem un buget predictibil. Noi suntem în situaţia în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% de deficit şi ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aş putea să spun 6-6,5%”, a explicat premierul. Sursă foto: Mediafax Alexandru Dobre RECOMANDAREA AUTORULUI: Românii trăiesc pe datorie, de la an la an. Guvernul împrumută alte 10 miliarde de lei, în avans, pentru necesarul din 2026 Alexandru Nazare dă explicații pentru rectificarea bugetară: „Am mutat resursele de unde nu s-au consumat, acolo unde nevoile sunt urgente” România a obținut aprobarea Planului de Redresare și Reziliență la ECOFIN. Mai primim 11 milioane de euro până la finalul lui 2026
România trage frâna, Bulgaria și Ungaria accelerează. Vecinii fac bugete predictibile și vor performanță economică, România este fix la polul opus
România a devenit ținta ironiilor în întreaga Europă. Bulgaria se pregătește să acceseze zona euro de la 1 ianuarie 2026, iar Ungaria încearcă prin toate mijloacele să ajungă la performanțe economice mai bune. La noi, se vorbește despre negocieri pentru bugetul de stat din 2026, pe care premierul „austerității„ spune că-l va închide abia în luna ianuarie. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vorbește despre un plan de redresare care trebuie gândit astfel încât să nu compromită toate câștigurile pe care România le-a obținut până în prezent, doar că aceste câștiguri sunt mai de grabă inexistente. În timp ce vecinii noștri caută soluții ca să depășească deficitul bugetar, noi rămânem exemplul de „scenariu” acolo unde criza financiară bate la ușă. Bugetul României pe 2026 este inexistent Deși lucrurile nu sunt roz nici în țările vecine, măcar la ei există intenția de a face ceva. În cazul României, Premierul Ilie Bolojan a spus la Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România, că este foarte probabil ca bugetul pe 2026 să nu poată fi închis în luna decembrie, ci în ianuarie, deoarece este nevoie de legislație „pentru un buget predictibil”. Se pare că România lui Nicușor Dan și Ilie Bolojan mizează în continuare pe măsurile de austeritate și se pregătește de alegeri pentru Primăria Capitalei, cu toate cheltuielile aferente. În cazul nostru, se va rămâne la un deficit de 8,4% din PIB așa cum estima și Bolojan acum câteva săptămâni, iar banii se vor redistribuii între ordonatorii de credite. Cei mai mulți bani vor merge la CNAS (2.45 mld. de lei) iar restul vor merge către Ministerul Transporturilor (0.75 mld. lei) și autoritățile locale (0,17 mld. lei). Prim-ministrul Romaniei, Ilie Bolojan (foto), si prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, sustin declaratii de presa comune la Palatul Victoria, Bucuresti, joi, 13 noiembrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO „Este foarte probabil ca bugetul de anul viitor să nu-l putem închide în luna decembrie şi să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislaţia care să ne permită să avem un buget predictibil. Noi suntem în situaţia în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% de deficit şi ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aş putea să spun 6-6,5%”, a transmis premierul României. Cum vrea Guvernul Orban să construiască bugetul pe 2026 Guvernul lui Viktor Orban intră în contradicție cu propriul buget aprobat în iunie, care prevedea un deficit bugetar de 4,218 mld. forinți (11,06 mld. euro), aproximativ 3,7% din PIB. Guvernul a inițiat procesul de rescriere a legii bugetare pentru 2026, înainte ca aceasta să intre în vigoare. Șeful Executivului a adoptat schimbările prin decret și a ocolit practic procedura parlamentară obișnuită. Măsura centrală a noii legi bugetare are în vedere dublarea impozitului pe profit pentru bănci, ceea ce va aduce la bugetul de stat aproximativ 185 mld. forinți (485 mil. euro). În paralel, guvernul de la Budapesta a decis și relocarea a 860 mld. forinți (2,26 mld. euro) către Rezerva de Apărare, deși în acest fond există în prezent doar 1 mld. forinți (2,62 mil. euro). Decizia executivului lui Orban pare legată de programul european REARM Europe, care le permite statelor membre UE să crească cheltuielile de apărare fără să fie penalizate în cadrul procedurii de deficit excesiv. Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban sustine declaratii de presa alaturi de premierul Marcel Ciolacu (nu este in imagine) la Palatul Victoria din Bucuresti, vineri, 20 decembrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Orban spune că economia nu crește din cauza războiului ruso-ucrainean De asemenea, Guvernul maghiar pune performanța slabă a economiei pe seama războiului din Ucraina. Datele arată că aproape toate țările din regiune au fost afectate de război, dar nu au ajuns în punctul în care se află acum Ungaria. Mai mult decât atât, economiștii se așteaptă ca scenariul de dinaintea alegerilor din 2022 să se repete. După menținerea artificială a distribuțiilor și relaxarea bugetară vor urma măsuri de austeritate noi din partea executivului maghiar. Rescrierea legii bugetare arată clar că există incertitudini cu privire la sustenabilitatea finanțelor publice și este clar că începând cu noul an, din cauza deficitului mai mare, Ungaria va fi din ce în ce mai dependentă de împrumuturile externe. Ministrul Economiei a anunțat deja că are intenția de a emite obligațiuni în valută străină, mișcare care nu a fost planificată pentru începutul lui 2026. Acesta este unul dintre motivele pentru care economia Ungariei nu a reușit să crească în ultimii trei ani, pentru că încă nu a reușit să-și revină după șocul economic din 2022. Bugetul Bulgariei pe 2026 se lovește de furia opoziției Bulgaria se pregătește pentru o etapă istorică în care va adopta moneda euro de la 1 ianuarie 2026. În acest fel, economia bulgară va depăși țări mult mai dezvoltate precum Cehia, Polonia sau Ungaria. Deși economia bulgară produce cele mai slabe cifre din Uniunea Europeană la mai mulți indicatori economici, țara a devenit recent cea mai dinamică economie în dezvoltare din regiune deoarec ecererea pentru împrumuturi de consum și ipotecare în euro a crescut semnificativ. Guvernul Bulgariei a întocmit un proiect de buget pentru 2026, care prevede o creștere record a cheltuielilor la 46% din PIB. Majorările ar fi urmat să fie finanțate în principal prin impozite mai mari, precum și printr-o creștere bruscă a datoriei publice, 31,3% din PIB. Proiectul de buget avea în vedere și o creștere economică de 2,7% în 2026, o inflație de 3,5%, o creștere a salariului minim, o actualizare a pensiilor și creșteri ale contribuțiilor și impozitelor la asigurări sociale. „Bugetul pentru 2026 este cel mai social buget elaborat până acum în ţară, asigurând o creştere reală a veniturilor şi protecţie pentru familii, angajaţii cu venituri mici şi vârstnici”, a transmis liderul Partidului Socialist Bulgar (BSP), Atanas Zafirov. Premierul bulgar, Rosen Jeliazkov. FOTO: Borislav Troshev / AFP / Profimedia Bulgarii sunt speriați de un „scenariu românesc” Totuși, aderarea la euro și proiectul de buget
Veștile bune vin de la Bruxelles. Comisia Europeană suspendă procedura de deficit excesiv pentru România
Comisia Europeană (CE) a adoptat marți pachetul de toamnă al semestrului european și a anunțat că nu va propune, în această etapă, suspendarea de fonduri UE destinate României, conform economedia.ro. De asemenea, procedura de deficit excesiv, deschisă încă din 2020 pentru încălcarea regulilor de deficit bugetar, va fi pusă în așteptare, având în vedere că România a luat măsuri adecvate în direcția restabilirii stabilității finanțelor publice. România nu mai riscă momentan pierderea de fonduri europene din cauza deficitului mare. Comisia Europeană a decis să suspende temporar procedura de deficit excesiv pentru cele nouă state aflate în acest proces: Austria, Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România și Slovacia. Măsura luată de CE, „held in abeyance” înseamnă că nu vor fi făcuți pași procedurali noi în acest moment, însă procedura rămâne oficial deschisă, întrucât deficitele nu au fost încă reduse sub pragul de 3% din PIB într-un mod durabil. Țara noastră rămâne totuși sub recomandarea Consiliului Uniunii Europene și are obligația să comunice ajustările fiscale stabilite în calendarul agreat. Comisia va reanaliza situația în primăvara anului viitor, când vor fi disponibile datele finale privind execuțiile bugetare pe 2025. Abia atunci se va lua decizia dacă vor fi necesare măsuri noi sau dacă procedura poate avansa spre închidere. România are încă un deficit ridicat, așteptat să fie de 8,4% din PIB la finalul anului, însă Guvernul Bolojan a adoptat o serie de pachete fiscale pentru corecție, ceea ce a dat încredere autorităților europene. Ministrul Finanțelor: Evaluarea de azi validează efortul intens de consolidare fiscală Ministrul Alexandru Nazare a postat pe pagina personală de Facebook un mesaj după ce Comisia Europeană a confirmat că România a luat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului bugetar, în conformitate cu recomandările Consiliului Uniunii Europene. Oficialul spune că veștile venite de la Bruxelles „confirmă fără echivoc că România face pași reali și credibili în direcția unei fiscalități sustenabile”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Rectificarea bugetară, gata până la finalul lunii. Banii în plus merg către Casa de Pensii, Casa de Sănătate și autoritățile locale Cum vede Bolojan efectele primelor două pachete de măsuri fiscale și creșterea impozitelor. „Era un angajament al României”
Se întețesc atacurile social-democraților la adresa lui Bolojan. Daniel Zamfir: Să nu mai facă astfel de afirmații, prejudiciază mediul economic
Într-un interviu acordat pentru Bloomberg, premierul Ilie Boljan a afirmat că România riscă să intre în incapacitate de plată dacă nu vor fi reduse drastic cheltuielile efectuate în ultimii ani. Următoarele șase luni ar fi cruciale, potrivit premierului, iar măsurile radicale de austeritate sun necesare, în pofida nemulțumiri populației, dar și a tensiunilor care și-au făcut simțită prezența în coaliția de guvernare. În acest context, în ultima perioadă se întețesc atacurile social-democraților la adresa premierului, iar liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, îi atrage atenția lui Bolojan să nu mai facă astfel de afirmații alarmante, pentru că „prejudiciază mediul economic din România”. „Eu consider că domnul prim-ministru a făcut o eroare când a declarat la Bloomberg că România e în pragul de a intra în incapacitate de plată. La dumneavoastră la TV am văzut că România e pe primul loc în ce privește creșterea economică din Europa, în trimestrul doi. Adevărat, e o creștere economică decelerată. E în scădere față de anul trecut. Dar toate țările din Europa sunt în această situație. Eu cred că tu, ca prim-ministru, când ai un asemenea rezultat publicat de Eurostat — că ești cu cea mai mare creștere economică — să vii să spui că ești în pragul falimentului, cum e Grecia, e eronat și dăunător pentru economie să faci astfel de afirmații. Nu suntem deloc în situația Greciei. Ei aveau 300% datorie publică, noi avem 57%”, a spus senatorul PSD Daniel Zamfir la Digi 24. „Ce, Doamne iartă-mă, să mai înțeleagă lumea când îl vede pe domnul prim-ministru că spune că suntem în colaps?” Senatorul social-democrat Daniel Zamfir îi transmite premierului Bolojan că – în urma unor astfel de afirmații – nimeni nu mai înțelege nimic, iar investitorii nu vor mai investi în România. „Chiar îl rog, insist, pe domnul Bolojan să nu mai facă astfel de afirmații, pentru că astfel de afirmații fac rău mediului economic și tuturor. Ce, Doamne iartă-mă, mesaj să mai înțeleagă lumea, investitorii, planeta, când îl vede pe domnul prim-ministru că spune că suntem în colaps? E greșit fundamental. Investitorii nu mai investesc. O astfel de declarație ar trebui, cu foarte mare atenție făcută pentru că prejudiciază mediul economic din România. E rețeta perfectă să sperii populația cu astfel de mesaje alarmiste, în loc să iei măsuri pentru a le combate”, a mai adăugat Daniel Zamfir, potrivit sursei citate. Bolojan: „Singurul rezultat posibil este unul foarte rău” „Riscul de incapacitate de plată este într-adevăr foarte mare… Dacă nu intrăm pe o cale stabilă, singurul rezultat posibil este unul foarte rău”, a spus premierul într-un interviu pentru Bloomberg News. Premierul a afirmat că măsurile sunt necesare şi pentru a preveni o posibilă retrogradare la ratingul „junk”, ceea ce ar însemna ca România să devină total nerecomandată investițiilor străine. Însă investitorii sunt foarte atenți și la declarațiile factorilor de decizie. Iar dacă un premier spune cu subiect și predicat că țara sa e bântuită de faliment, e greu de crezut că investitorii vor mai fi interesați. (mai multe detalii AICI) RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicușor Dan, în pelerinaj la Mănăstirea Arsenie Boca. Cum a fost primit Președintele României de starețul lăcașului de cult A izbucnit un alt incendiu devastator în Turcia. 251 de persoane, evacuate din provincia Çanakkale Colecție de titluri ANTOLOGICE, după 3 ani de război în Ucraina. Murăturile-arme de asalt, capra eroină, fursecurile otrăvitoare, sosia lui Putin POLITICO: „Triumful lui Putin în Alaska, este hotărât să învie IMPERIUL” Summit-ul din Alaska, varianta „KREMLIN”. „Țările europene, puse pe tușă” / „Putin a restabilit statutul Rusiei de superputere”
EUROSTAT: România a avut cel mai mare DEFICIT bugetar ESA din UE. Cât de mare este gradul de îndatorare
România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană la sfârșitul anului trecut, conform metodologiei ESA, aplicată unitar la nivelul blocului comunitar, a anunțat, marți, biroul de statistică al UE, Eurostat. Deficitul bugetar ESA al României este de aproape trei ori mai mare decât media europeană, conform datelor anunțate de Eurostat Indicatorul din zona euro a ajuns la 3,1% și la 3,2% din PIB în UE, în timp ce în România a avut un deficit de 9,3%, cel mai ridicat, urmat de Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). Douăsprezece state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB. În 2024, toate statele membre, cu excepția Danemarcei (+4,5%), Irlandei și Ciprului (ambele +4,3%), Greciei (+1,3%), Luxemburgului (+1,0) și Portugaliei (+0,7%), au raportat un deficit. Grecia, cel mai mare grad de îndatorare Gradul de îndatorare, adică ponderea datoriei publice în PIB, în zona euro a crescut ușor de la 87,3% la sfârșitul lui 2023 la 87,4% la sfârșitul lui 2024, iar în UE de la 80,8% la 81,0%. La sfârșitul anului 2024, cele mai scăzute rate ale datoriei publice față de PIB au fost înregistrate în Estonia (23,6%), Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%). Douăsprezece state membre au avut rate ale datoriei publice mai mari de 60% din PIB, cele mai mari fiind înregistrate în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113,0%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%). România se află în jumătatea de sus a clasamentului celor mai mici niveluri de îndatorare, cu 54,8%, Cele mai mari rate ale datoriei publice față de PIB la sfârșitul trimestrului IV 2024 s-au înregistrat în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113,0%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%), iar cele mai scăzute au fost înregistrate în Estonia (23,4%), Bulgaria (23,4,6%) și Bulgaria (23,4,6%). Comparativ cu trimestrul al treilea din 2024, opt state membre au înregistrat o creștere a raportului datorie/PIB la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru din 2024, optsprezece au înregistrat o scădere, iar raportul a rămas stabil în Finlanda. Cele mai mari creșteri ale raportului au fost observate în Polonia (+2,0 puncte procentuale – pp), România și Suedia (ambele +1,6 pp), Malta (+1,5 pp) și Țările de Jos (+1,2 pp). Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Grecia (-4,7 pp), Cipru (-4,1 pp), Spania (-2,5 pp), Danemarca (-2,3 pp), Portugalia (-2,2 pp), Ungaria (-2,1 pp) și Croația (-2,0 pp). Comparativ cu trimestrul al patrulea din 2023, șaisprezece state membre au înregistrat o creștere a raportului datorie/PIB la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru din 2024, unsprezece state membre au înregistrat o scădere. Cele mai mari creșteri ale raportului au fost înregistrate în România (+5,9 pp), Polonia (+5,7 pp), Finlanda (+4,5 pp), Slovacia (+3,6 pp), Estonia (+3,4 pp), Austria (+3,3 pp) și Franța (+3,2 pp). Cele mai mari scăderi au fost observate în Grecia (-10,3 pp), Cipru (-8,6 pp), Croația (-4,3 pp), Spania (-3,3 pp), Portugalia (-2,8 pp), Danemarca (-2,5 pp) și Irlanda (-2,4 pp). Angajamentele României De amintit că România și-a asumat pentru acest an un deficit bugetar de 7%, angajament care va fi respectat până la sfârșitul lui 2025, după cum a anunțat Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, la începutul anului. Totodată, planul fiscal bugetar prevede o reducere progresivă a deficitului până la 3% în următorii șapte ani. Diferența dintre cheltuielile și veniturile statului a scăzut ușor în primele două luni din 2025, comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut, arată execuția bugetului general consolidat la 28 februarie 2025, publicată pe 26 martie de Ministerul Finanțelor Publice. Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 30,24 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 1,58% din Produsul Intern Brut (PIB), ccash, fonform metodologiei naționale, față de deficitul de 28,99 miliarde lei, respectiv 1,64% din PIB aferent celor două luni ale anului 2024, arată datele publicate miercuri. Anul 2024 s-a încheiat cu un deficit de 152,72 miliarde de lei, respectiv 8,65% din PIB cash față de deficitul de 90,06 miliarde de lei, respectiv 5,61% din PIB aferent anului 2023. Sursa foto: Envato Elements – caracter ilustrativ CITEȘTE ȘI: Marcel Ciolacu, despre RESTRUCTURAREA aparatului bugetar: Nu trebuie să speriem oameni / Zona mediului de afaceri încă absoarbe toată această forţă Tánczos Barna anunță reduceri de personal la Ministerul Finanțelor: „Sute de persoane vor pleca în 2025” Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele