Etichetă: deficit bugetar

Cîțu contrazice politica lui Bolojan cu datele Eurostat

Florin Cîțu, fost premier al României, a analizat datele Eurostat și arată faptul că ideea promovată de Guvernul Bolojan, conform căreia România ar avea un model de creștere nesustenabil, ar fi total greșită. Acesta explică că țara noastră ar avea cea mai mică datorie a sectorului privat din UE, iar datoria mare este cea făcută de stat prin împrumuturi masive și cheltuieli mult peste posibilitățile bugetului.  Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Florin Cîțu spune că în spațiul public a fost promovată în mod repetat ideea că economia României ar fi crescut nesustenabil, pe baza consumului alimentat prin datorii. Fostul prim-ministru afirmă însă că datele oficiale contrazic această teorie. „Pentru toți „specialiștii” care intoxică spațiul public Aud de luni de zile același refren: România ar fi avut un model de creștere „nesustenabil”, bazat pe consum finanțat pe datorie. De aici ar decurge, chipurile logic, nevoia de a crește taxele și de a extinde mâna statului peste sectorul privat. E fals. Iar un singur grafic, dintr-o sursă greu de contestat — Eurostat — arată exact unde este eroarea. România are cea mai mică îndatorare a sectorului privat din Uniunea Europeană. Nu printre cele mai mici. Cea mai mică. Sub Polonia, sub Lituania, sub Bulgaria, sub toți cei 26 de parteneri europeni și mult sub media UE”. „Nu sectorul privat a produs dezechilibrul” Florin Cîțu subliniază că firmele și populația din România au cele mai mici datorii din întreaga Uniune Europeană, ceea ce ar demonta teoria potrivit căreia mediul privat ar fi responsabil pentru problemele bugetare. „Dacă firmele și gospodăriile românești sunt cele mai puțin îndatorate din Uniune, atunci povestea cu „creșterea pe datorie privată” se prăbușește. Nu sectorul privat a produs dezechilibrul. Datoria care a explodat este datoria statului — rezultatul direct al deciziilor politice care au împins cheltuieli permanente peste capacitatea reală a economiei”. De asemenea, fostul premier susține că actuala guvernare a ales varianta cea mai simplă pentru acoperirea deficitului bugetar: majorarea taxelor și suprataxarea economiei private. „Aici este nodul problemei. Soluția aleasă pentru deficitul statului a fost creșterea taxelor pe privat. Nu reducerea risipei publice. Nu reforma cheltuielilor. Nu restructurarea aparatului bugetar. Ci extragerea de resurse din sectorul care avea cele mai sănătoase bilanțuri din Europa”. Cîțu, critici la adresa Guvernului: Instituția care administrează deficitul a decis că factura o plătește sectorul care nu l-a produs În continuarea postării, Cîțu a explicat că această soluție a fost propunerea Ministerului Finanțelor, însușită de premier. Acesta explică că sistemul privat a fost suprataxat pentru a acoperi un deficit generat de stat. „Această soluție nu a venit de nicăieri: a fost propunerea Ministerului Finanțelor, însușită apoi de premier. Adică exact instituția care administrează deficitul a decis că factura o plătește sectorul care nu l-a produs. Iar efectele se văd acum. Sectorul privat era încă sănătos, dar a fost tratat ca o rezervă fiscală de exploatat. A fost suprataxat tocmai pentru a acoperi un deficit generat de stat. Apoi aceiași oameni se miră că economia încetinește, consumul cade și investițiile sunt amânate.” În opinia fostului premier nu există argumente economice solide pentru taxarea suplimentară a mediului privat. Cîțu a explicat că singura opțiune politică este aceea de a acoperi deficitul bugetar al statului din „bunuzarul celor care produc”. „Nu există argument economic serios pentru suprataxarea celui mai puțin îndatorat sector privat din Uniunea Europeană. Există doar o opțiune politică: să acoperi deficitul statului din buzunarul celor care produc”. RECOMANDAREA AUTORULUI: 

România, campioana deficitului bugetar în Uniunea Europeană în 2025. Datoria publică a țării a fost aproape 60% din PIB anul trecut

Deficitul bugetar al României a fost cel mai mare din întreaga Uniune Europeană la sfârșitul anului trecut, conform metodologiei ESA, aplicată unitar la nivelul blocului comunitar, arată datele publicate de Eurostat. Doar câteva state membre au reușit să încheie anul cu un buget pe plus, în timp ce altele continuă tradiția împrmuturilor la costuri uriașe.  Deficitul bugetar al României, calculat după standard ESA, a fost anul trecut de 7,9% din PIB și cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Guvernul României anticipase un deficit ESA de 7,8%, cu puțin sub cel anunțat de Eurosat. Astfel, datele eurostat plasează țara noastră pe primul loc în clasamentul dezechilibrelor bugetare pentru al doilea an consecutiv. Sursa: Eurostat Clasamentul dezechilibrelor este completat de Polonia, -7,3%, Belgia, -5,2% și Franța cu -5,1%, în timp ce media UE se siutează la 3%. La polul opus țări precum Cipru +3,4%, Danemarca +2,9%, Irlanda +1,8%, Grecia +1,7% și Portugalia +0,7%, au raportat excedent. Când vine vorba de datoria publică, cea a României s-a situat la 59,3% din PIB, în creștere de la 54,8% din PIB în 2024. La polul opus se află Estonia, 24,1%, Luxemburg, 26,5%, Danemarca, 27,9%, Bulgaria, 29,9%, Irlanda, 32,9%, Suedia, 35,1% și Lituania 39,5%. Nu stăm totuși cel mai rău la acest capitol. Datoria publică a Greciei a depășit 146% din PIB, cea a Italiei 137%, iar a Franței 115,6%. Sursa: Eurostat Țara noastră a fost campioană și la capitolul cheltuieli, acolo unde majoritatea statelor europene au reușit să adune mai mulți bani la buget. Cheltuielile publice din România în 2025 au fost de 43,3% din PIB, în timp ce veniturile bugetare s-au situat la 35,4%. Media Uniunii Europene pentru 2025 a fost de 49,8% pentru cheltuieli și de 46,9% pentru venituri. Deși datoria României a rămas sub limita de 60% din PIB, statul este nevoit să se împrumute în continuare și să plătească dobânzi din ce în ce mai mari pentru a acoperi golurile bugetare. Ilie Bolojan a îngropat economia Ilie Bolojan a venit ca un salvator pentru țară și economie, când a preluat mandatul, pe 23 iunie 2025. Guvernul a adoptat în vara anului trecut creșteri substanțiale de taxe pentru a stabiliza bugetul, în contextul în care România era sub presiune pe piețele externe din partea creditorilor și agențiilor de rating să își pună ordine în finanțele publice. Dar, cum măsurile din vara lui 2025 nu au fost suficiente, Guvernul a implementat alte pachete de taxe și unele reduceri de cheltuieli bugetare. Astfel, deficitul bugetar a scăzut, dar este departe de „refacerea echilibrului bugetar”, așa cum promitea premierul. Pe de altă parte, costurile scăderii deficitului au fost uriașe. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Moștenirea lui Bolojan, cea mai dezastruoasă guvernare pentru economie de după Revoluție. Toți indicatorii din România s-au dus în cap în mai puțin de un an. Cifrele oficiale sunt devastatoare A îngropat guvernul Bolojan economia sau nu? Cu cifrele pe față. Gândul prezintă indicatorii economici la preluarea conducerii guvernului și cum arată acum inflația, șomajul și creșterea economică

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează: Dacă nu corectăm deficitul bugetar, pierdem tot ce am câștigat în ultimele luni

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a atras atenția asupra unuia dintre cele mai sensibile dezechilibre ale economiei românești, deficitul de balanță de plăți. Oficialul avertizează că necorectarea acestuia poate anula progresele recente în ceea ce privește credibilitatea României, accesul la finanțare externă și ratingul de țară.  În cadrul unei conferințe de presă dedicate lansării volumului „Crizele și tentația autoritaristă”, Mugur Isărescu a analizat situația economică actuală a României. Acesta a avertizat asupra faptului că dacă nu corectăm deficitul bugetar, vom pierde tot ce-am câștigat în ultimele luni de zile. „Atenție la deficitul acesta! Nu se poate să nu-l corectăm. Dacă nu îl corectăm, pierdem tot ce-am câștigat în ultimele luni de zile: credibilitate, accesibilitate pe piețele externe, rating de țară și așa mai departe”, a declarat guvernatorul BNR. De asemenea, guvernatorul Băncii Naționale a României a rememorat, cu ocazia acestei declarații, începutul activității de guvernator, când fostul președinte comunist era convins că trebuie să scoată România din Fondul Monetar Internațional. „Eu n-am apucat să intru în clădirea asta, că am și primit sarcina să facem rost de bani. N-aveam atunci datorie externă, dar nu ne împrumută nimeni, pentru că maniera în care fostul regim plătise datoria externă ne izolase definitiv de lumea internațională și de lumea capitalurilor. Dar a trebuit să reluăm relațiile cu Fondul”, a spus mai spus Mugur Isărescu.  În finalul conferinței, Isărescu a transmis un mesaj de apreciere pentru academicianul Daniel Dăianu și pentru contribuția sa la dezbaterea economică, atât în plan intern, cât și internațional. „Acum, la maturitatea noastră, ne continuăm destinul. Eu cu cursul de schimb, el cu deficitele externe și fiscale. Să-i urăm succes! Îl felicit pentru lucrare, este excelentă după mine. Îl îndemn, ca și până acum, să continue. Este cunoscut nu numai în plan intern, ci și pe plan internațional”.  RECOMANDAREA AUTORULUI: Mugur Isărescu: „Suntem campioni la deficit bugetar, inflație și dobânzi. Creșterea datoriei publice este INEVITABILĂ Vești proaste de la BNR. Datoria externă totală a României a crescut cu 1,9 mld. euro în ianuarie 2026. La cât se ridică povara totală

Cum a redus Guvernul Bolojan deficitul bugetar la jumătate în anul 2025

Practic, guvernul Bolojan a trecut, contabilicește, împrumuturile pierdute din PNRR la venituri, ceea ce a generat un plus de 10 mld. lei, 2 miliarde de euro, adică peste 0,5% din PIB. Fără acest artificiu contabil, deficitul bugetar cash al României ar fi fost de 8,15% din PIB și nu 7,65%, notează Gândul. Marți, reprezentanții Guvernului Bolojan s-au întâlnit cu oficialii agenției de rating Fitch, unde subiectul central al discuției a fost situația din finanțele țării. În acest context, execuția bugetară publicată de Finanțe, marți, a fost documentul principal pe care analiștii Fitch l-au analizat și la categoria: „Sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR”, au putut vedea că numai în luna decembrie au existat încasări cât în celelalte 11 luni din an, ceea ce ridică semne de întrebare uriașe. În 31 iulie 2025, ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, anunța că România a finalizat negocierea PNRR și că cel puțin 7 miliarde de euro vor fi trecute de la componenta de împrumuturi din PNRR, la componenta granturi din fonduri de coeziune. Acesta a fost momentul în care se știa deja – sau ar fi trebuit să se știe, că o parte din aceste fonduri vor fi înregistrate și la venituri. Practic, aceste fonduri pierdute ar fi urmat să se regăsească în cheltuielile statului dar, atunci când acestea trec de la PNRR la fondurile de coeziune la granturi apoi în execuția bugetară, se vor regăsi atât la venituri, cât și la cheltuieli. Astfel, impactul pe buget este 0, iar Guvernul Bolojan, deși a pierdut bani din PNRR, s-a lăudat cu o reducere a deficitului bugetar. Culmea, Ministerul de Finanțe recunoaște scamatoria tocmai în nota care însoțește execuția bugetară oficială, pe anul 2025. Citește mai mult aici: Gândul a avut dreptate. Cifrele oficiale de la Ministerul Finanțelor confirmă „scamatoria” contabilă prin care Guvernul Bolojan a redus deficitul bugetar în 2025

Analiza execuției bugetare la anul 2025 cronologia scamatoriei legate de deficitul bugetar. Bolojan și imaginea „eroului salvator” ar fi costat România 7 miliarde de lei

Guvernul Bolojan se laudă că România a atins un deficit bugetar de 7,7%, în loc de 8,4%, ținta oficială. Deficitul, așadar, ar urma să înregistreze o scădere de 0,7 puncte procentuale din PIB în 2025, față de același an, și să fie un semnal de încredere pentru piețe și investitori. Surpriza din execuția bugetară din decembrie 2025, document consultat de Gândul, este că, din neant, au apărut venituri de 10 miliarde de lei – circa 2 mld. euro – la fonduri încasate din granturi PNRR. Or, România nu a încasat nimic din PNRR în decembrie. Dimpotrivă, în 2025, fondurile alocate dinn PNRR au scăzut cu 7 mld. euro. Cum se explică? O parte din cele 7 miliarde de euro împrumuturi din PNRR – pe care ulterior România le-a pierdut  – ar fi urmat să se regăsească, firesc, în cheltuielile statului. Când acestea trec de la PNRR la fondurile de coeziune – la granturi – în execuția bugetară se vor regăsi atât la venituri, cât și la cheltuieli, astfel încât impactul pe buget este, în mod firesc, zero. Astfel, Guvernul Bolojan, paradoxal, prin pierderea banilor din PNRR a scos, din pălărie, o reducere contabilă a deficitului bugetar, în 2025, de 10 mld. lei, echivalentul a cel puțin 0,5% din PIB. Practic: la categoria „Sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR”, în perioada ianuarie-noiembrie 2025 figurează încasări de 12,99 mld. lei. Execuția bugetului României în perioada ianuarie-noiembrie 2025 La aceeași categorie, în perioada ianuarie-decembrie 2025, figurează încasări de 22,93 mld. lei. Execuția bugetului României în perioada ianuarie-decembrie 2025 Rămâne o întrebare: Când Guvernul Bolojan a făcut rectificarea bugetară și a mărit ținta de deficit, apoi a păstrat-o la 8,4% din PIB, a știut că sumele pierdute din PNRR vor genera artificial o scădere de deficit în 2025? Cronologia „scamatoriei” Data de 23 iunie 2025, momentul în care Bolojan a preluat mandatul de premier, marchează începutul campaniei alarmiste despre „dezastrul economic” în care se află România: incapacitate de plată, deficit bugetar, dezastru economic. Soluția? Concedieri în masă, tăieri de salarii, creșteri de taxe. Guvernul Bolojan a mărit, la prima rectificare bugetară, ținta de deficit de la 7% la 8,4%, și a continuat cu măsuri de austeritate dure pentru pensioanri, oameni cu venituri reduse, persoane cu handicap. Cifra de 8,4% a fost menținută și la a doua rectificare de la sfârșitul lui noiembrie. Mai mult guvernul Bolojan a menținut chiar și la a doua rectificare ținta privind investițiile publice de 149 miliarde lei, însă, în realitate execuția a fost de 137 miliarde lei, cu 12 miliarde lei mai puțin. Se cunoștea faptul că deficitul va scădea dacă banii pierduți din PNRR se mută la granturi din fonduri de coeziune? La data de 31 iulie 2025, ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, anunța ca România a finalizat negocierea PNRR și că cel puțin 7 milliarde euro vor fi trecute de la componenta de împrumuturi din PNRR (adică înregistrarea lor doar pe cheltuieli în execuția bugetară) la componenta granturi din PNRR (înregistrarea lor atât pe cheltuieli, cât și la venituri). Sumele ar fi fost mai mari și au fost trecute de la împrumuturi PNRR la granturi PNRR, dar și de la împrumuturi PNRR la fonduri de coeziune. Din acel moment, a devenit limpede că o parte din aceste fonduri vor fi înregistrate și la venituri pe principiul neutralității bugetare a fondurilor europene pentru granturi PNRR și fonduri europene nerambursabile. La împrumuturi PNRR sumele se înregistrează doar pe cheltuieli, fiind o datorie de returnat. La data de 3 septembrie ministrul Pîslaru anunța ca s-a bătut palma cu Consiliul European pe transferul sumelor și proiectelor de pe împrumuturi pe granturi și pe finanțare din fonduri UE de coeziune. Prima rectificare bugetară are loc la 1 octombrie, iar ținta de deficit s-a mărit la 8,4%, chiar dacă era clar, cel puțin pe hârtie, deficitul bugetar va scădea puternic dacă, dintr-un punct, sumele cheltuite din fonduri europene, fie ele și împrumutiri, vor fi trecute și în dreptul veniturilor. Așa-zisa „surpriză” a deficitului de 7,7% din PIB Așa-zisa „surpriză” ar fi venit în ultimele zile, când Bolojan s-a lăudat că deficitul pe 2025 a fost redus la 7,7% din PIB, față de 8,4% din PIB. Daca adunăm circa 0,5% din PIB la deficitul de 7,7% din PIB, ajunge la 8,25% din PIB. Spre comparație, deficitul bugetar din 2024 a fost de 8,65% din PIB. Apar, inevitabil, semne de întrebare, referitor la economiile și creșterile de venituri generate de majorările de impozite și taxe, înghețările de salarii și pensii, toate povara măsurilor de austeritate puse pe românii săraci care, așa cum arată cifrele consultate de Gândul, nu au avut practic niciun efect. Dimpotrivă, execuția arată că economia făcută de guvern a fost, mai degrabă, la cheltuielile de capital, adică investițiile din bugetul de stat. „Greșeli” pe bandă în execuția bugetară Practic, pe baza acestor informații, guvernul Bolojan putea avea o țintă apropiată de 7,7% din PIB, cât a și ieșit deficitul, într-un final, dacă nu „scăpa din vedere” transferul de sume din fonduri europene la venituri. Și se mai pune o întrebare importantă: Cât s-au plătit dobânzi mai mari, în ultimele luni pentru că s-a mers pe un deficit de 8,4% din PIB? Pentru că, la o planificare bugetară cu un deficit de 7,7% din PIB, dobânzile plătite la împrumuturi ar fi fost mai mici în ultimele luni, pe baza unei prime de risc mai mici, aferente unui deficit mai mic. Bolojan și imaginea eroului de sacrificiu” a costat România Încă de la începutul mandatului, Bolojan s-a erijat în rolul „eroului de sacrificiu”, a „salvatorului”, ce-și riscă popularitatea electorală pentru a scoate țara din mult vehiculatul „dezastru economic”. În realitate, cifrele indică o scamatorie contabilă, dublată de un discurs „apocaliptic” despre situația țării. FOTO: Mediafax/Envato Recomandarea autorului: Bolojan va aproba bugetul pe 2026 chiar și fără decizia CCR pe pensiile magistraților: „Bugetul trebuie să fie adoptat în condițiile posibile” Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, desființează „scamatoria deficitului”: „Nu vreau să cred că dați dovadă de analfabetism bugetar” Ilie Bolojan amână asumarea

Economistul Cristian Socol arată că reducerea deficitului s-a făcut prin scăderea investițiilor.

Economistul Cristian Socol avertizează prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare că reducerea deficitului bugetar din 2025 față de 2024 a fost obținută prin scăderea investițiilor programate decât prin creșterea eficienței. Anomalia observată de specialist a fost semnalată de Gândul în urmă cu trei săptămâni.  Deficitul bugetar a scăzut, la 11 luni din 2025, față de aceeași perioadă din 2024 cu 0,7% din PIB, dar Gândul a analizat cifrele din execuția bugetară și a arătat cum singurele cheltuieli care au scăzut au fost cele cu investițiile, în timp ce cheltuiala cu dobânzile a explodat. Acum, economistul Cristian Socol pune sub semnul întrebării „reușita” Guvernului Bolojan și demonstrează că reducerea deficitului bugetar al României a venit din nerealizarea investițiilor programate. „Ciudată propaganda privind deficitul, dat fiind că reducerea vine din nerealizarea investițiilor programate! Iar dacă luăm în considerare înghețarea salariilor și pensiilor și dublarea inflației prin creșterea taxelor, este și mai mincinoasă teza «eroului salvator».” Potrivit economistului, execuția bugetară pe 2025 arată că investițiile publice realizate au fost de 137 mld. lei, cu 12 mld. mai puțin decât alocarea inițială de 149 mld. lei. Această țintă de investiții a fost păstrată și la prima rectificare și la a doua de la sfârșitul lunii noiembrie, iar Socol subliniază că Guvernul a ales să nu facă investiții din cheltuielile planificate, motiv pentru care deficitul bugetar al României a scăzut. „Ceea ce nu vi se spune este că reducerea de deficit s-a făcut prin rerealizarea investițiilor programate. Astel, execuția arată investiții publice realizate de 137 miliarde lei, cu 12 miliarde lei mai puțin decât alocarea bugetară de 149 miliarde lei – țintă păstrată și la prima rectificare dar și la a doua rectificare, cea de la sfârșitul lunii noiembrie – când nu poți invoca lipsa datelor pentru a face o programare bugetară corectă.” De asemenea, Cristian Socol arată că deficitul bugetar din 2025 a fost cu doar 6,4 mld. lei mai mic decât cel din 2024 în condițiile în care investițiile de 13 mld. lei nu au fost realizate, iar TVA-ul și accizele au dus inflația până la pragul record de 10%. Mai mult decât atât, economistul subliniază că înghețarea salariilor și a pensiilor a mărit povara care apasă pe umerii românilor cu venituri mici și a celor din clasa mijlocie. „Mai mult, deficitul din 2024 este cu doar 6,4 miliarde lei mai mic decât a fost în anul 2024 (146,1 miliarde lei față de 152,5 miliarde lei în anul 2024) în condițiile în care nu s-au făcut investiții de 13 miliarde lei, s-a mărit TVA accize etc conducând la explozia inflației la 10%, ai înghețat salarii și pensii și ai pus povară ridicată la profesori, persoane cu dizabilități, mame gravide și în general, pe românii cu venituri mici și cei din clasa de mijloc.” Gândul a explicat cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar Analiza realizată de Gândul în urmă cu trei săptămâni arată aceași lucru: deficitul bugetar a scăzut în mare parte prin diminuarea investițiilor și amânarea cheltuielilor cu proiectele publice. Cheltuielile de capital au scăzut cu 6% de, adică de la 54 mld. lei la 51 mld. lei, iar cheltuielile cu subvențiile au scăzut și ele după ce a fost scoasă plafonarea energiei, care a costat aproximativ 4 mld. lei în 2024. De asemenea, cheltuielile cu dobânzile au explodat, creșterea față de 2024 a fost e 38%, ceea ce înseamnă un plus de 14 mld. lei din buzunarul guvernului pentru plata datoriei guvernamentale. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente Nicușor Dan spune că 2025 a fost un succes, dar semnele de criză se adună. „Am reușit să încheiem anul cu o reducere consistentă a deficitului bugetar și o ușoară creștere economică”. Bate criza la ușă în 2026? Care sunt indiciile

Silviu Predoiu: Bolojan nu și-a făcut treaba din fișa postului, dar vorbește despre eficiența aparatului bugetar

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Silviu Predoiu, general român și ofițer SIE, a vorbit despre cum Ilie Bolojan vorbește despre eficiența aparatului bugetar, dar el nu își respectă fișa postului. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache. Silviu Predoiu: „Domnule Tucă, dar n-am o problemă, că nu-mi stric seara. Ne-a stricat viața domnul Bolojan. Tot de domnul Bolojan, mă scuzați, insistă că avem o problemă, trebuie să plătim și trebuie să colectăm bani. Știți cine mai spunea treaba asta? Vă aduceți aminte de Nicolae Ceaușescu? Tot cu plata datoriilor era și el.” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, Silviu Predoiu a vorbit despre cum Ilie Bolojan vorbește despre eficiența aparatului bugetar, dar el nu își respectă fișa postului. Acesta a început prin a spune că Bolojan ne strică viața. Predoiu susține că Bolojan nu respectă fișa postului. Premierul ar fi avut de prezentat proiectul de buget. Ofițerul SIE acuză că dacă premierul nu își face treaba, nu poate discuta despre eficiența aparatului bugetar. „Domnule Tucă, dar n-am o problemă, că nu-mi stric seara. Ne-a stricat viața domnul Bolojan. Așa, domnul Bolojan avea o singură treabă importantă de făcut. Anul trecut, domnul Bolojan avea de prezentat proiectul de buget. Domnul Bolojan n-a fost în stare, nu și-a făcut datoria de cel mai înalt funcționar public din România, dar își permite să vorbească despre eficiența sau ineficiența aparatului bugetar. Păi, dacă tu n-ai fost în stare să faci fișa postului, băi, nesimțitule, cum îți permiți să critici funcționarul public? Când tu nu ți-ai făcut ce scrie în fișa ta… Tot de domnul Bolojan, mă scuzați, insistă că avem o problemă, trebuie să plătim și trebuie să colectăm bani. Știți cine mai spunea treaba asta? Vă aduceți aminte de Nicolae Ceaușescu? Tot cu plata datoriilor era și el.”, a explicat ofițerul.

De câți bani are nevoie Bolojan în 2026: 150 de miliarde de lei

Guvernul Bolojan va avea nevoie în 2026 de un volum imens de finanțare pentru a acoperi deficitul bugetar și datoriile scadente. Statul se va împrumuta cu cel puțin 12 mld. euro de pe piețele financiare internaționale, asta în condițiile în care necesarul de finanțare total al României din acest an depășește 250 mld. lei, conform Ziarului Financiar.  Anul trecut, România a împrumutat de pe piețele externe aproape 16 mld. euro prin emisiuni de obligațiuni în euro și dolari și 3,2 mld. euro prin plasamente private externe discutate direct cu giganții bancari. Acum, din totalul de 52 mld. euro, Ministerul Finanțelor estimează că între 12 și 14 mld. euro vor proveni din împrumuturile de pe piețele externe, prin intermediul emisiunilor de euroobligațiuni în perioada 2026-2028. „Conform perspectivelor privind deficitul bugetar şi a nevoilor de finanţare estimate pentru perioada 2026-2028, în baza actualelor asumpţii se au în vedere emisiuni de euroobligaţiuni de aproximativ 12-14 mld. euro/an, cu o frecvenţă de 3-4 emisiuni/an, în funcţie de evoluţia necesităţilor de finanţare”, se arată în documentul Ministerului Finanțelor legat de programul de eurobonduri. Potrivit estimărilor, necesarul total de finanțare anticipat de Guvern pentru acest an este de 265-275 mld. lei, 52-54 mld. euro. Ministerul Finanțelor urmează să obțină această sumă și prin intermediul împrumuturilor în lei și valută pe piața internă și internațională, dar suma finală va depinde de bugetul pe care guvernul Bolojan discută zilele acestea. Noul an se anunță dificil din punct de vedere financiar pentru că deficitul uriaș și datoria publică în creștere au făcut ca România să simtă din ce în ce mai tare povara dobânzilor. Astfel, statul a ajuns să plătească anual zeci de miliarde doar pentru dobânzile aferente datoriei publice. Acum, principala preocupare a Executivului este refinanțarea datoriei publice și finanțarea deficitului bugetar, care ar trebui ajustat la 6-6,5% din PIB în acest an. RECOMANDAREA AUTORULUI: La ce cifre s-au uitat Ilie Bolojan și viceprim-miniștrii la ședința de ieri, pentru bugetul României. Care sunt coordonatele pe care va fi construit bugetul pe 2026: inflația, creșterea economică, salariul mediu Început de an în forță: Guvernul Bolojan deja s-a împrumutat cu 1,2 miliarde de lei de la bănci, într-o singură zi

Traian Băsescu explică cum ar fi trebuit redus deficitul bugetar: Aici trebuia operat

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, crede că pentru reducerea deficitului bugetar nu era nevoie de creșterea taxelor, ci de reducerea cheltuielilor statului. Acesta susține că deficitul nu a fost provocat de întreaga populație și spune că guvernul ar fi trebuit să intervină la nivelul pensiilor, salariilor și sporurilor. Traian Băsescu a explicat că pentru reducerea deficitului bugetar nu erau necesare majorări de taxe, ci reduceri în zona de cheltuieli ale statului. Fostul președinte susține că soluția aleasă de Guvernul Bolojan este una greșită deoarece „deficitul nu s-a făcut de toată populaţia” ci de cheltuielile cu pensiile, salariile și sporurile. În opinia acestuia, reducerea deficitului nu ar fi trebuit să împovăreze întreaga economie. „De fapt, asta era toată cheia: nu era nevoie de creşteri de taxe, ci de reducerea cheltuielilor. (…) Sunt 17 taxe şi accize, accizele au fost mărite, la fel unele taxe, nu-s multe taxe noi, dar peste tot a crescut fiscalitatea. Încercam să mă pun în situaţia unui om care are o pensie de 2000 de lei. Taxa pe casă vede că s-a dublat, sau chiar mai mult, taxa pe maşină a explodat şi ea. Pe dividende sunt taxe suplimentare. Oriunde se mișcă românul, îl izbeşte o taxă crescută. De asta cred că s-a greşit foarte mult cu această soluţie. Este opinia mea, care am făcut altceva, deci eu am o experienţă, nu vorbesc că mi se pare (…) De ce insist să spun că nu e corect? Pentru că deficitul nu s-a făcut de toată populaţia, sectorul privat nu a avut nicio contribuţie, marele deficit s-a creat pe pensii şi pe salarii şi pe celebrele sporuri, asta înseamnă aici trebuia operat. Numai la bugetari s-au utilizat bani din rezervă a să crească sporurile sau salariile. De ce nu te-au dus doar acolo? De ce pui toată economia, tot sectorul, privat să fie părtaş la recuperarea unor bani care s-au dat nesăbuit pentru ca tu, PSD, sau tu, PNL, să câştigi alegerile?”, a spus Traian Băsescu.   Băsescu a amintit și despre măsurile luate în anul 2010, atunci când țara noastră s-a confruntat cu o situație similară. Acesta a subliniat că la acel moment măsurile s-au îndreptat către „zona care a generat deficitul, nu și către sectorul privat”. De asemenea, fostul șef de stat a transmis că măsurile fiscale ar fi putut fi implementate gradual pentru a nu-l pune pe cetățean „într-o situație extrem de dificilă”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Traian Băsescu ironizează Armata Română: „Drona a fost doborâtă cu plopul, în judeţul Vaslui. Mai eficient decât toate mașinile de luptă antiaeriene” Cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente

Călcâiul lui Ahile. Datoria publică a țărilor din Uniunea Europeană pune presiune pe întreaga economie. Care e situația României comparativ cu alte state membre

La sfârșitul celui de-al doilea trimestru al anului trecut, raportul dintre datoria brută a guvernului față de PIB în zona euro era de 88,2%, în creștere comparativ cu 87,7%, la sfârșitul primului trimestru al aceluiași an. În Uniunea Europeană, raportul a crescut de asemenea de la 81,5%, la 81,9%. În 2026, Europa pare că se confrunta cu noi provocări și cu niveluri diferite ale datoriei publice. De asemenea, prognozele economiștilor indică faptul că țările din blocul comun vor continua să se confrunte cu greutățile fiscale cauzate de crizele anterioare, populația îmbătrânită și creșterea necesarului de cheltuieli.  Ce reprezintă datoria publică și cum se calculează Definiția din manualul de economie spune că datoria publică a unei țări reprezintă totalul banilor împrumutați de guvern de pe piețele interne și externe, esențială pentru finanțarea deficitelor bugetare și a investițiilor, dar calculată ca procent din PIB pentru a indica gradul de îndatorare. Mai simplu, prin datorie publică se înțelege nivelul de îndatorare pe care îl are un stat față de terți precum persoanele private, bănci, întreprinderi, din țară sau din afară, care au cumpărat obligațiuni emise de stat pentru a acoperi nevoile financiare ale țării. Când vine vorba de statele care se confruntă cu cele mai mari datorii publice, cele din zona de sud a Europei se confruntă cu cele mai mari rate de îndatorare, în timp ce țările nordice și cele estice reușesc să mențină rata datoriei ceva mai scăzută. Conform celor mai recente date publicate de Eurostat, cele mai mari datorii publice din UE au fost înregistrate de Grecia, 151,2%, Italia, 138,3%, Franța, 115,8%, Belgia, 106,2% și Spania, 103,4%. Cele mai scăzute au fost înregistrate în Estonia, 23,2%, Luxemburg, 25,1%, Bulgaria, 26,3% și Danemarca, 29,7%. Când vine vorba de țara noastră, datoria publică a ajuns la 1.095 mld. lei, adică 59% din PIB. Sursa: Eurostat Care sunt factorii care influențează creșterea datoriilor publice Creșterea datoriei publice pentru țările Uniunii Europene este determinată de mai mulți factori. Deficitele bugetare mari obligă guvernele să se împrumute constant și să crească nivelul datoriei. De asemenea, creșterea ratelor dobânzilor, creșterea cheltuielilor pentru apărare pe întregul continent din cauza tensiunilor geopolitice și presiunile demografice apasă dur pe umerii economiilor. Mai mult decât atât, diferențele de creștere economică ale fiecărui stat joacă un rol extrem de important când vine vorba de gradul de îndatorare, pentru că unele țări reușesc să-și reducă datoriile prin creșterea rapidă a PIB-ului, în timp ce statele mai slabe rămân vulnerabile. Datoria României se apropie de limita impusă de UE În peisajul european regăsim și datoria publică a României care a ajuns la 1.095 mld. lei, adică 59% din PIB. Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată că în primele 9 luni ale anului trecut, la datoria publică a țării au fost adăugate nu mai puțin de 130 mld. lei. Problema este că nivelul datoriei guvernamentale a ajuns la aproape 60% din PIB, deși unul dintre criteriile de stabilitate asumate de România prin aderarea la Uniunea Europeană este ca nivelul datoriei publice să nu depășească 60% din PIB. Sursa: Eurostat Țara noastră se află la un nivel de îndatorare similar cu cel al Poloniei (57% din PIB), iar vecinii noștri maghiari au depășit pragul de 60%, în timp ce Bulgaria reușește să rămână una dintre cele mai puțin îndatorate țări din UE, cu o datorie de sub 30% din PIB. Cu toate acestea, sunt multe țări care nu se încadrează în această limită impusă de UE. De exemplu, Grecia, Italia și Franța au un nivel al datoriei multe peste maximul admis. Sursa: Ministerul de Finanțe Cu toate că datoria publică din România este mai mică în comparație cu cea a altor state europene, economiștii avertizau, cel puțin până la momentul pandemiei din 2020, că o economie de nivelul României nu poate suporta o datorie mai mare de 45-50% din PIB.  Nivelul de îndatorare al țării noastre, apropiat de 60% din PIB, rămâne o problemă care va pune din nou la încercare capacitatea autorităților de a reduce deficitul bugetar și de a susține creșterea economică. Pentru 2026, rămâne de văzut dacă datoria va crea venituri în viitor sau dacă cheltuielile publice vor merge din nou spre plățile fixe. RECOMANDAREA AUTORULUI Duș rece de la FMI. Datoria globală galopează și va trece de 100% din PIB. Cum stă România De la faliment, la masa deciziilor: cum a ajuns Grecia lider al Eurogrupului, în timp ce România rămâne blocată în inflație și austeritate