Nicușor Dan readuce aderarea la euro în prim-plan după decizia Moodys: Există un acord de principiu între partide
„Moody’s a confirmat pașii importanți pe care România i-a făcut în ultimul an ca să își echilibreze finanțele publice și să reducă cheltuielile”, a transmis Nicușor Dan după anunțul agenției de rating. Președintele susține că păstrarea României în categoria „recomandat investițiilor” este rezultatul unui efort comun al instituțiilor statului, populației și mediului de afaceri. Potrivit acestuia, evaluările agențiilor internaționale de rating au efecte directe asupra economiei, întrucât influențează costurile la care statul se împrumută, încrederea investitorilor și perspectivele pentru investiții și noi locuri de muncă. Nicușor Dan atrage însă atenția că presiunile asupra finanțelor publice nu au dispărut. „Totuși, perspectiva rămâne rezervată, pentru că mai avem mult de muncă în următoarea perioadă”, a spus șeful statului. El arată că Moody’s, la fel ca Fitch, insistă asupra necesității ca România să aibă până la finalul anului un buget pentru 2027 agreat politic și susținut de măsuri care să limiteze creșterea cheltuielilor statului. Președintele spune că revenirea economiei pe creștere trebuie să fie susținută prin accelerarea investițiilor, stimularea mediului privat, îmbunătățirea managementului companiilor de stat și asigurarea predictibilității fiscale. Nicușor Dan vorbește din nou despre aderarea la euro Șeful statului a revenit și asupra discuțiilor privind adoptarea monedei euro, după reacțiile apărute în spațiul public în ultimele zile. Nicușor Dan afirmă că există „un acord de principiu” între partide pentru ca România să își asume din nou în mod concret obiectivul aderării la zona euro, dar subliniază că procesul este unul de durată și va necesita dezbateri și pregătire. „Există un acord de principiu al partidelor ca țara noastră să revină la o asumare concretă a acestui obiectiv, însă acesta este un proces de durată care trebuie prioritizat și în cadrul căruia vom face toate dezbaterile necesare”, a transmis președintele. În final, Nicușor Dan a făcut apel la partidele politice să lase în plan secund disputele electorale și interesele de partid. „Toate aceste obiective pot fi atinse doar dacă partidele renunță la agendele politice și la discursul electoral și lucrează pentru cetățenii care i-au ales”, a afirmat șeful statului. „Am încredere că România poate să ducă la bun sfârșit reformele asumate”, a conchis Nicușor Dan.
Mesaj puternic al lui Nicușor Dan către partide după verdictul Moodys: Renunțați la agendele politice și la discursul electoral
„Toate aceste obiective pot fi atinse doar dacă partidele renunță la agendele politice și la discursul electoral și lucrează pentru cetățenii care i-au ales”, a transmis Nicușor Dan. Șeful statului spune că România are în față câteva decizii majore, de la pregătirea bugetului pentru 2027 și limitarea creșterii cheltuielilor publice până la relansarea economiei și asumarea, pe termen lung, a obiectivului aderării la zona euro. „Toate națiunile care progresează pun mai presus de orice siglă de partid interesul comun al oamenilor și al țării”, a subliniat președintele. Mesajul vine în contextul în care Moody’s a confirmat ratingul României în categoria „investment grade”. Nicușor Dan consideră că decizia agenției validează măsurile luate pentru echilibrarea finanțelor publice, însă avertizează că situația rămâne fragilă. „Perspectiva rămâne rezervată, pentru că mai avem mult de muncă în următoarea perioadă”, a transmis acesta. Președintele arată că atât Moody’s, cât și Fitch pun accent pe necesitatea unui buget pentru 2027 agreat până la sfârșitul acestui an și pe adoptarea unor măsuri care să țină sub control cheltuielile statului. În paralel, Nicușor Dan cere accelerarea investițiilor, susținerea mediului privat, management performant în companiile de stat și predictibilitate fiscală. Șeful statului a reluat și tema aderării României la euro, afirmând că există un acord de principiu între partide pentru revenirea la o asumare concretă a acestui obiectiv. „Am încredere că România poate să ducă la bun sfârșit reformele asumate”, a încheiat Nicușor Dan.
rating Moody’s România
Agenția de rating Moody’s a decis să păstreze ratingul României la Baa3, adică încă în categoria recomandată pentru investiții, dar menține perspectiva negativă. Pe scurt: România a făcut progrese cu reducerea deficitului, însă agenția încă vede riscuri importante, mai ales din cauza instabilității politice și a datoriei în creștere. Este a doua evaluare pozitivă a unei agenții de rating pentru datoria publică a României, după evaluarea Fitch din urmă cu o săptămână. „Moody’s Ratings confirmă ratingurile Baa3 ale României și menține perspectiva negativă (…) În prezent, estimăm că deficitul bugetar al României în 2026 va scădea semnificativ, la 5,8% din PIB (…) Evaluarea noastră privind capacitatea țării de a rămâne pe traiectoria consolidării fiscale va fi un criteriu esențial pentru rating”, scriu americanii, în raportul publicat vineri seară. Alexandru Nazare a transmis, zilele trecute, printr-o postare pe pagina sa de Facebook, că Ministerul Finanțelor se pregătește intens pentru evaluarea agenției americane. „Pregătim intens zilele acestea următoarea evaluare importantă, cea a agenției internaționale Moody’s. Miza nu este doar menținerea ratingului – un obiectiv care nu este facil în contextul actual – ci recâștigarea perspectivei stabile. Din acest punct de vedere, traiectoria politică a României în perioada următoare rămâne un element decisiv”, a scris ministrul pe Facebook. Ce spune Moody’s România a redus deficitul mai repede decât se aștepta Moody’s. Pentru 2026, agenția estimează un deficit de aproximativ 5,8% din PIB, cu peste două puncte procentuale mai mic față de anul anterior. Este unul dintre cele mai importante semnale pozitive din raport.Romania PR for Government 2026 08 06 Problema principală rămâne politica. Moody’s spune că fragmentarea politică și dificultățile în formarea unui guvern pot pune în pericol continuarea măsurilor de reducere a deficitului. Cu alte cuvinte, progresele făcute până acum trebuie continuate, indiferent de schimbările politice. Datoria statului va continua să crească. Moody’s estimează că datoria publică va ajunge la aproximativ 64,5% din PIB în 2028, față de 59,3% în 2025. Spre finalul deceniului, aceasta s-ar putea stabiliza în jurul valorii de 66% din PIB. România va plăti tot mai mult pe dobânzi. Costurile cu dobânzile sunt estimate să urce la 3,3% din PIB în 2028, de la 2,8% în 2025. Asta înseamnă că o parte tot mai mare din banii statului va merge către plata datoriei. Moody’s vede pozitiv faptul că România este membră a Uniunii Europene, are acces la fonduri europene și are în continuare un potențial bun de creștere economică. Ce ar trebui să facă România pentru ca perspectiva să devină stabilă: să continue reducerea deficitului și după 2026, să existe sprijin politic pentru aceste măsuri, să adopte un buget pentru 2027 care reduce deficitul și să țină sub control cheltuielile cu salariile din sectorul public. România a trecut vineri seara prin al doilea examen decisiv în fața marilor agenții de rating, după ce a convins in extremis gigantul Fitch să ne acorde o șansă de redresare înainte de a decide retrogradarea la categoria junk. Verdictul Moody’s vine după o zi extrem de tensionată pe piețe, în contextul crizei energetice, suprapusă peste cea guvernamentală și în plină dispută politică în Parlament pe legile PNRR. Dobânzile la care se împrumută statul român au urcat vineri la maximul ultimelor trei luni, în câteva ore extrem de tensionate înainte de decizia Moody’s, care a menținut/ retrogradat ratingul suveran Baa3, cu perspectivă negativă, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. Orice semnal negativ din raportul agenției poate muta presiunea pe ultima mare evaluare, cea a Standard & Poor’s din 2 octombrie, după ce Fitch a menținut la limită ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă. Și asta doar în urma unui apel al Guvernului demis și al BNR, care au furnizat unor date suplimentare, care au convins agenția „să ne mai păsuiască pentru câteva luni”. Semnal dur din partea investitorilor americani, cu două zile înainte de evaluarea Moody’s Moody’s și Fitch folosesc în linii mari aceiași indicatori macroeconomici – deficitul bugetar, datoria publică, perspectivele de creștere și sustenabilitatea finanțelor statului. Diferența este că agenția americană cu sediul la New York acordă o pondere mai mare stabilității politice și credibilității cu care Guvernul poate duce la capăt reformele asumate. „Ratingurile României ar fi probabil retrogradate dacă vom ajunge la concluzia că Guvernul nu va putea implementa planul său de consolidare fiscală într-un mod eficient, ceea ce ar duce la o evoluție semnificativ mai proastă a principalilor indicatori fiscali comparativ cu așteptările noastre actuale. Un astfel de scenariu ar reflecta, de asemenea, slăbiciuni în capacitatea instituțiilor de a implementa eficient un program de consolidare amplu și complex”, preciza Moody’s în martie 2026, când a decis menținerea ratingului la Baa3, cu perspectivă negativă, ultima treaptă înainte de junk. În cazul României, cele aproape 100 de zile de „patinaj” politic cu un Guvern demis, disputele sterile din Parlament pe jaloane cruciale din PNRR, cu miliarde de euro în joc și semnalele de neîncredere din partea investitorilor au întins la limită indicatorii Moody’s. „Astăzi este un fel de Vinerea Mare în zona financiară pentru România. Important de spus că nu e o sentinţă finală, ci începutul unei numărători inverse. Diferenţa faţă de Fitch ţine de metodă. Moody’s pune greutate mai mare pe perspectivele fiscale şi pe stabilitatea politică pe termen mediu”, a declarat analistul economic Adrian Negrescu. De altfel, Camera de Comerț Americană în România (AmCham) a avertizat miercuri că decizia Fitch de a menține ratingul României nu trebuie interpretată ca o validare a politicilor economice, ci ca un ultim semnal de încredere înaintea unor noi teste decisive Reprezentanţii AmCham, asociaţia care reuneşte companiile americane şi o parte importantă a marilor investitori străini din economia locală, au atras atenția că răbdarea marilor investitori s-a epuizat, iar țara riscă un blocaj sistemic. Avertismentul AmCham: Companiile au plătit costul reducerii deficitului bugetar Organizația care reprezintă investitorii americani în România a cerut, totodată, instalarea urgentă a unui guvern și a subliniat că evaluarea Fitch vine cu un avertisment explicit legat de modul în care funcționează clasa politică şi instituțiile statului. „Dincolo de menținerea ratingului, pentru mediul de afaceri,
Consilerul guvernatorului BNR, după evaluarea Fitch
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat la Digi24 că, cel mai probabil, decizia inițială a Fitch privind ratingul României ar fi fost de retrogradare. Deși acesta a el neschimbat, consilierul lui Mugur Isărescu precizează că pericolul nu doar că nu a trecut, ci este și mai mare și arată către reformele întârziate ale României. România își păstrează ratingul de țară și evită retrogradarea în „junk” Loading … România a reușit in extremis să evite retrograderea la categoria junk. Agenția de rating Fitch a menținut ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă. Fitch a explicat situația printr-un apel făcut de țara noastră și prin furnizarea unor date suplimentare relevante, care au dus la evitarea retrogradării. Eugen Rădulescu: „Decizia inițială a Fitch a fost de retrogradare” Întrebat despre această formulare, Eugen Rădulescu a argumentat că decizia inițială era de retrogradare. „Înseamnă că pur și simplu decizia inițială fusese de downgradare a României, dar, ca urmare a informațiilor suplimentare pe care le-a prezentat Guvernul și BNR, au revenit asupra deciziei și ne-au mai păsuit pentru câteva luni. Nu numai că nu a trecut (n.red. pericolul), dar este mai mare decât era înainte. Din cauză că ceea ce s-a întâmplat în ultimul an a fost aproape în exclusivitate către reducerea deficitului public, în special pe seama majorării impozitelor și a taxelor. Dar s-a făcut foarte puțin în ceea ce privește restructurarea de substanță care e absolut necesară și nu mai poate fi întârziată. Chestiunea aceasta eu o identific sub numele de Extracție de rente din sectorul public. Ea se manifestă pe o scară incredibil de mare, începând cu jaful, avem 10.000 de procese în care s-a ajuns la încetarea urmăririi din cauză că s-a prescris fapta, iar făptașii au rămas bine mersi cu ce au jefuit. Iar aici nu e vorba numai de sumele uriașe care s-au pierdut. E vorba că se generează un anumit sistem incredibil de pernicios. Atunci când știi că ești într-un sat fără câini, nu umbli cu bățul la tine”, a spus consilierul guvernatorului BNR. „Am scăpat milimetric” Eugen Rădulescu a subliniat că reforma în companiile de stat este vitală pentru a trece următoarea evaluare. Deși acum am scăpat „milimetric”, consilierul spune că pentru anul viitor România nu are niciun plan pentru a continua reducerea de deficit. „Dacă nu o vom avea, vom ajunge în mai puțin de șase luni acolo unde am scăpat milimetric în această evaluare făcută de Fitch. Fitch e una din agențiile de rating care întotdeauna a fost mai favorabilă României. A avut întotdeauna o perspectivă mai bună. Însă nu ai cum să nu constați că ne chinuim să ajungem la un deficit de 6% anul acesta, iar anul viitor nu avem nimic pentru a reduce deficitul. Deficitul se poate reduce numai prin reducerea cheltuielilor în administrația publică. Nu se poate altfel. N-o să mai mărim impozitele pentru că se sufocă economia. Nu mai putem lua de la sectorul de privat ca să avem un sector de stat umflat cu consilii de administrație, zeci de oameni care unii habar n-au de ce este vorba acolo”, a adăugat Eugen Rădulescu. Foto: Facebook / Eugen Rădulescu
Nazare mizează pe ratingul României înainte de Fitch
Alexandru Nazare a anunțat că a discutat cu reprezentanții agenției Moody’s înainte de evaluarea Fitch privind ratingul României. Ministrul interimar al Finanțelor susține că reducerea deficitului și reformele în curs oferă motive pentru menținerea calificativului. Într-o postare pe Facebook, ministrul Alexandru Nazare a declarat că discuțiile cu agențiile internaționale de rating sunt în plină desfășurare. Potrivit acestuia, discuțiile au loc într-o perioadă esențială pentru evaluarea situației financiare a României. Alexandru Nazare afirmă că România are argumente solide pentru păstrarea ratingului de țară. El indică reducerea deficitului bugetar și creșterea veniturilor înregistrată în prima parte a anului ca principale motive. Loading … Mesajul lui Alexandru Nazare. Sursă foto: Facebook Alexandru Nazare anunță că a continuat discuțiile cu agenția Moody’s, în timp ce România așteaptă evaluarea Fitch. Ministrul interimar al Finanțelor spune că a prezentat situația bugetară, măsurile pentru reducerea deficitului și reformele în curs. Potrivit acestuia, agențiile analizează atât indicatorii economici, cât și stabilitatea politică și capacitatea de a continua reformele. El susține că România are motive solide pentru menținerea ratingului de țară. El invocă reducerea deficitului, creșterea veniturilor, controlul cheltuielilor și investițiile susținute din fonduri europene. Ministrul afirmă că și adoptarea reformelor din PNRR reprezintă un argument important în evaluarea agențiilor de rating. „Rating: discuții la foc continuu cu agențiile internaționale. Am continuat azi dialogul cu reprezentanții Moody’s, iar între timp aşteptăm raportul Fitch din această seară. Am avut astăzi o discuție complexă cu reprezentanții agenției Moody’s, în cadrul evaluării în curs asupra României. Am prezentat şi în acest context, cu rigoare, execuția bugetară, măsurile deja adoptate pentru reducerea deficitului, evoluția veniturilor și a cheltuielilor, reformele în implementare și planul de finanțare pentru perioada următoare. Discuțiile sunt foarte exigente, pentru că agențiile nu analizează doar cifrele la zi, ci și stabilitatea politică şi capacitatea țării de a continua reformele de a menține direcția fiscal-bugetară asumată. Din punct de vedere financiar, România are argumente solide: deficitul s-a redus semnificativ în primul semestru, veniturile au crescut, cheltuielile au fost ținute sub control, iar investițiile și fondurile europene continuă să susțină economia. În același timp, în ultimele zile, formațiunile politice au tratat cu responsabilitate procesul legislativ de adoptare a proiectelor de reforme cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență, de care depind sume importante de bani pentru țara noastră. Continuăm să apărăm cu maximă seriozitate poziția României și să demonstrăm cu toate argumentele disponibile că ajustarea fiscală produce rezultate. România trebuie să transmită, fără echivoc, stabilitate, coerență și responsabilitate”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook. Fitch va publica vineri, 31 iulie, noua evaluare a ratingului suveran al României. Decizia vine într-o perioadă de instabilitate politică, în care țara este condusă de un guvern interimar. România se află deja la limita categoriei recomandate investițiilor, iar o retrogradare ar însemna trecerea în categoria „junk”. sursă foto: Facebook, Mediafax Foto
Economistul AUR critică modul în care Guvernul Bolojan a redus deficitul bugetar: O imagine bună a efortului. Numai că diavolul se ascunde în detalii
Economistul AUR, Petrișor Peiu, susține într-o postare pe rețelele sociale că reducerea deficitului bugetar din primele șase luni ale anului este rezultatul majorării taxelor și al diminuării investițiilor publice, nu al unei reforme reale a cheltuielilor statului. Petrișor Peiu acuză Guvernul că majorează taxele pentru a putea susține un ritm ridicat al împrumuturilor, în timp ce păstrează risipa din cheltuielile publice. Economistul AUR acuză și Comisia Europeană că sprijină această politică prin transformarea unor împrumuturi în fonduri nerambursabile. Loading … Petrișor Peiu: „Diavolul se ascunde în detalii” Liderul senatorilor AUR susține că deși datele privind deficitul bugetar arată o evoluție favorabilă, cifrele trebuie analizate în detaliu pentru a identifica sursele reale ale acestei reduceri. Potrivit acestuia, deficitul a scăzut cu 28 de miliarde de lei în primele șase luni ale anului, pe fondul unei creșteri cu 32 de miliarde de lei a veniturilor bugetare și cu doar 3,3 miliarde de lei a cheltuielilor. „La șase luni din 2026 avem o reducere a deficitului bugetar cu 28 de miliarde de lei, care vine din creșterea veniturilor la bugete cu 32 de miliarde de lei și din creșterea cheltuielilor doar cu 3,3 miliarde de lei. Aparent o imagine bună a efortului de reducere a deficitului. Numai că diavolul se ascunde în detalii”. De unde vin încasările suplimentare la buget Economistul AUR susține că cea mai mare parte a creșterii veniturilor provine din majorarea încasărilor din TVA. Potrivit acestuia, alte 7,4 miliarde de lei provin din contribuții. „De unde vine creșterea veniturilor? – 15 miliarde de lei în plus de la TVA ( efectul inflației, de aproape 11% cumulat cu creșterea cu 10% a cotelor de TVA) – 7,4 miliarde de lei în plus de la contribuții (inflația din salarii plus desființarea scutirilor de la plata CASS – o creștere de doar 7,1% care indică faptul că salariile cresc de trei ori mai încet decât prețurile)”. Petrișor Peiu mai indică 6,8 miliarde de lei provenite din decizia de a transforma împrumuturile PNRR în sume nerambursabile. De asemenea, acesta mai arată că 1,7 miliarde de lei provin din impozitul pe profit, iar 3,4 miliarde de lei din impozitul pe dividende. – 6,8 miliarde de lei în plus din decizia politică de a transforma împrumuturile PNRR în sume nerambursabile – creșteri mici de 1,7 miliarde de lei din impozitul pe profit (efectul reducerii pragului de microîntreprindere) și de 3,4 miliarde de lei (efectul dublării impozitului pe dividende). Reducerea investițiilor și a salariilor bugetarilor Pe partea de cheltuieli, Petrișor Peiu susține că reducerea deficitului bugetar are legătură cu diminuarea investițiilor publice și a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. Potrivit acestuia, cheltuielile de capital au scăzut cu 6,5 miliarde de lei, iar cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost reduse cu 3,3 miliarde de lei. Pe de altă parte, economistul AUR arată că anumite categorii de cheltuieli au crescut în primele șase luni ale anului. „Au crescut în schimb cheltuielile cu banii nerambursabili din PNRR (+8,2 miliarde de lei), cu dobânzile la datoria publică (+4,15 miliarde de lei) și cu bunurile și serviciile (+3,9 miliarde de lei)”. „Reducerea deficitului vine din două mari surse” Petrișor Peiu atrage atenția că evoluția execuției bugetare arată că reducerea deficitului are la bază majorarea taxelor și diminuarea investițiilor. Acesta susține că majorarea taxelor a afectat veniturile reale ale populației, în timp ce pensiile au rămas înghețate, iar profiturile companiilor au scăzut în termeni reali. „Reducerea deficitului vine din două mari surse: creșterea impozitelor și reducerea cheltuielilor cu investițiile. Decizia de a crește taxele a dus economia în criză, motiv pentru care scad veniturile reale ale populației (salariile cresc de trei ori mai încet decât prețurile , iar pensiile au fost înghețate și profiturile scad în termeni reali)”, susține Peiu. De asemenea, liderul AUR critică decizia de a introduce plata CASS pentru veterani, foști deținuți politici și mame cu copii mici, pe care o consideră lipsită de justificare prin prisma impactului redus asupra bugetului. Economistul acuză și măsura privind creșterea normelor didactice cu 11%, despre care afirmă că a dus la scăderea veniturilor profesorilor, fără să aducă economii semnificative la buget. „Decizia de a impune CASS veteranilor, foștilor deținuți politici și mamelor cu copii mici a fost meschină, efectul asupra bugetului este minor. Asemenea, meschină a fost și decizia de a crește normele didactice cu 11%, ceea ce a prăbușit veniturile profesorilor, dar nu a salvat bugetul”.
Un fost ministru de Finanțe îl acuză pe Bolojan că a împrumutat România mai mult decât oricare premier din istorie
Fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu îl acuză pe premierul demis, Ilie Bolojan, că a împrumutat România cu 339 de miliarde lei într-un singur an. Acesta susține că Bolojan este premierul care a împrumutat cei mai mulți bani din istoria României. Adrian Câciu spune că Ilie Bolojan a împrumutat 339 miliarde de lei, aproximativ 65 miliarde euro, în perioada iunie 2025 – iunie 2026. Fostul ministru subliniază că niciun alt premier nu a împrumutat atât de mulți bani și susține că în perioada „mărețelor deficite” de peste 9%, România a împrumutat 149 miliarde de lei în 2020 și 252 miliarde de lei în 2024. „339 miliarde lei a împrumutat Bolojan într-un singur an! 65 miliarde euro! Mai mult decât oricine în istoria noastră! Chestiuni despre care nimeni nu vorbește deși sunt recorduri negative istorice pentru România: Într-un singur an (iunie 2025-iunie 2026), Bolojan a facut împrumuturi de 339 miliarde lei(65 miliarde euro). Niciodata România nu a împrumutat atât de mult. Pe vremea «mărețelor» deficite, de peste 9%, 2020 si 2024, România a împrumutat 149 miliarde(2020), respectiv 252 miliarde(2024)”, a scris Adrian Câciu pe Facebook. Cum explică fostul ministru valoarea împrumuturilor Fostul ministru de Finanțe susține că din cele 339 de miliarde de lei, 251,4 miliarde de lei reprezintă finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei publice, iar 87,6 miliarde de lei reprezintă împrumutul SAFE. Totodată, Adrian Câciu afirmă că datoria publică a crescut cu 143 de miliarde de lei într-un singur an și că România a ajuns la un nivel al datoriei de 61% din PIB. Ilie Bolojan / Foto – Mediafax „Bolojan a împrumutat 339 miliarde lei. În structura, 251,4 mld reprezinta finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei publice iar 87,6 miliarde lei, este împrumutul SAFE (angajat, contracte semnate, prefinantare încasata). Datoria publica a crescut cu 143 miliarde lei într-un singur an. Nimeni nu mai vorbește de faptul că suntem la 61% din PIB”. Adrian Câciu: „Deficitul real ar fi de 2,9%” În continuarea postării, Câciu spune că nimeni nu mai vorbește despre prognoza de primăvară a CNSP, care estima o creștere economică de 0,1% în 2026, deși bugetul a fost construit pe o creștere de 1%. „Nimeni nu mai vorbește despre prognoza de primăvară a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Care ne spune că am putea avea o creștere economică de 0,1% în acest an, deși bugetul a fost făcut pe o creștere economică de 1%”. De asemenea, fostul ministru a făcut un calcul asupra deficitului real pe care România l-ar avea dacă ar avea achitate datoriile către mediul privat: 3,4 miliarde ar merge către Pfizer, 3 miliarde pentru concediile medicale neachitate, 6 miliarde către furnizorii de energie, 5,3 de miliarde datorii către magistrați și alte 6 miliarde de lei pentru facturile restante aferente investițiilor publice. Astfel, totalul de plată se ridică la 23,7 miliarde de lei. „Deficitul real ar fi de 2,9%. Cum? Păi, să le luăm pe rând: 3,4 mld lei Pfizer, 3 mld lei concedii medicale neachitate, 6 mld lei datorii furnizori energie, 5,3 mld lei datorii magistrați, 6 miliarde lei facturi restante investiții publice. Total: 23,7 miliarde lei”. „S-a vopsit gardul, dar nu s-au plătit facturile” Adrian Câciu mai spune că reducere deficitului bugetar raportat s-a realizat prin amânarea unor plăți și a criticat modul în care sunt prezentate datele privind execuția bugetară. În finalul mesajului, fostul ministru a criticat măsurile Guvernului Bolojan și a subliniat că acestea au adus România într-o situație fiscal-bugetară fără precedent. „Aș spune că este mai degrabă «dioxid de carbon». Adică s-a vopsit gardul, dar nu s-au plătit facturile. Mai punem la socoteală că a crescut șomajul, peste 50 mii de oameni și-au pierdut locul de munca, peste 100 mii de firme sunt pe cale sa închidă. Ce avem ca răspuns? Tacere pe cifrele acestea! Aplaudacii sunt cu reforma în gură și în suflet! Deocamdata, reforma lor ne-a adus cea mai grea situație fiscal-bugetară din istorie”.
Cîțu contrazice politica lui Bolojan cu datele Eurostat
Florin Cîțu, fost premier al României, a analizat datele Eurostat și arată faptul că ideea promovată de Guvernul Bolojan, conform căreia România ar avea un model de creștere nesustenabil, ar fi total greșită. Acesta explică că țara noastră ar avea cea mai mică datorie a sectorului privat din UE, iar datoria mare este cea făcută de stat prin împrumuturi masive și cheltuieli mult peste posibilitățile bugetului. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Florin Cîțu spune că în spațiul public a fost promovată în mod repetat ideea că economia României ar fi crescut nesustenabil, pe baza consumului alimentat prin datorii. Fostul prim-ministru afirmă însă că datele oficiale contrazic această teorie. „Pentru toți „specialiștii” care intoxică spațiul public Aud de luni de zile același refren: România ar fi avut un model de creștere „nesustenabil”, bazat pe consum finanțat pe datorie. De aici ar decurge, chipurile logic, nevoia de a crește taxele și de a extinde mâna statului peste sectorul privat. E fals. Iar un singur grafic, dintr-o sursă greu de contestat — Eurostat — arată exact unde este eroarea. România are cea mai mică îndatorare a sectorului privat din Uniunea Europeană. Nu printre cele mai mici. Cea mai mică. Sub Polonia, sub Lituania, sub Bulgaria, sub toți cei 26 de parteneri europeni și mult sub media UE”. „Nu sectorul privat a produs dezechilibrul” Florin Cîțu subliniază că firmele și populația din România au cele mai mici datorii din întreaga Uniune Europeană, ceea ce ar demonta teoria potrivit căreia mediul privat ar fi responsabil pentru problemele bugetare. „Dacă firmele și gospodăriile românești sunt cele mai puțin îndatorate din Uniune, atunci povestea cu „creșterea pe datorie privată” se prăbușește. Nu sectorul privat a produs dezechilibrul. Datoria care a explodat este datoria statului — rezultatul direct al deciziilor politice care au împins cheltuieli permanente peste capacitatea reală a economiei”. De asemenea, fostul premier susține că actuala guvernare a ales varianta cea mai simplă pentru acoperirea deficitului bugetar: majorarea taxelor și suprataxarea economiei private. „Aici este nodul problemei. Soluția aleasă pentru deficitul statului a fost creșterea taxelor pe privat. Nu reducerea risipei publice. Nu reforma cheltuielilor. Nu restructurarea aparatului bugetar. Ci extragerea de resurse din sectorul care avea cele mai sănătoase bilanțuri din Europa”. Cîțu, critici la adresa Guvernului: Instituția care administrează deficitul a decis că factura o plătește sectorul care nu l-a produs În continuarea postării, Cîțu a explicat că această soluție a fost propunerea Ministerului Finanțelor, însușită de premier. Acesta explică că sistemul privat a fost suprataxat pentru a acoperi un deficit generat de stat. „Această soluție nu a venit de nicăieri: a fost propunerea Ministerului Finanțelor, însușită apoi de premier. Adică exact instituția care administrează deficitul a decis că factura o plătește sectorul care nu l-a produs. Iar efectele se văd acum. Sectorul privat era încă sănătos, dar a fost tratat ca o rezervă fiscală de exploatat. A fost suprataxat tocmai pentru a acoperi un deficit generat de stat. Apoi aceiași oameni se miră că economia încetinește, consumul cade și investițiile sunt amânate.” În opinia fostului premier nu există argumente economice solide pentru taxarea suplimentară a mediului privat. Cîțu a explicat că singura opțiune politică este aceea de a acoperi deficitul bugetar al statului din „bunuzarul celor care produc”. „Nu există argument economic serios pentru suprataxarea celui mai puțin îndatorat sector privat din Uniunea Europeană. Există doar o opțiune politică: să acoperi deficitul statului din buzunarul celor care produc”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
România, campioana deficitului bugetar în Uniunea Europeană în 2025. Datoria publică a țării a fost aproape 60% din PIB anul trecut
Deficitul bugetar al României a fost cel mai mare din întreaga Uniune Europeană la sfârșitul anului trecut, conform metodologiei ESA, aplicată unitar la nivelul blocului comunitar, arată datele publicate de Eurostat. Doar câteva state membre au reușit să încheie anul cu un buget pe plus, în timp ce altele continuă tradiția împrmuturilor la costuri uriașe. Deficitul bugetar al României, calculat după standard ESA, a fost anul trecut de 7,9% din PIB și cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Guvernul României anticipase un deficit ESA de 7,8%, cu puțin sub cel anunțat de Eurosat. Astfel, datele eurostat plasează țara noastră pe primul loc în clasamentul dezechilibrelor bugetare pentru al doilea an consecutiv. Sursa: Eurostat Clasamentul dezechilibrelor este completat de Polonia, -7,3%, Belgia, -5,2% și Franța cu -5,1%, în timp ce media UE se siutează la 3%. La polul opus țări precum Cipru +3,4%, Danemarca +2,9%, Irlanda +1,8%, Grecia +1,7% și Portugalia +0,7%, au raportat excedent. Când vine vorba de datoria publică, cea a României s-a situat la 59,3% din PIB, în creștere de la 54,8% din PIB în 2024. La polul opus se află Estonia, 24,1%, Luxemburg, 26,5%, Danemarca, 27,9%, Bulgaria, 29,9%, Irlanda, 32,9%, Suedia, 35,1% și Lituania 39,5%. Nu stăm totuși cel mai rău la acest capitol. Datoria publică a Greciei a depășit 146% din PIB, cea a Italiei 137%, iar a Franței 115,6%. Sursa: Eurostat Țara noastră a fost campioană și la capitolul cheltuieli, acolo unde majoritatea statelor europene au reușit să adune mai mulți bani la buget. Cheltuielile publice din România în 2025 au fost de 43,3% din PIB, în timp ce veniturile bugetare s-au situat la 35,4%. Media Uniunii Europene pentru 2025 a fost de 49,8% pentru cheltuieli și de 46,9% pentru venituri. Deși datoria României a rămas sub limita de 60% din PIB, statul este nevoit să se împrumute în continuare și să plătească dobânzi din ce în ce mai mari pentru a acoperi golurile bugetare. Ilie Bolojan a îngropat economia Ilie Bolojan a venit ca un salvator pentru țară și economie, când a preluat mandatul, pe 23 iunie 2025. Guvernul a adoptat în vara anului trecut creșteri substanțiale de taxe pentru a stabiliza bugetul, în contextul în care România era sub presiune pe piețele externe din partea creditorilor și agențiilor de rating să își pună ordine în finanțele publice. Dar, cum măsurile din vara lui 2025 nu au fost suficiente, Guvernul a implementat alte pachete de taxe și unele reduceri de cheltuieli bugetare. Astfel, deficitul bugetar a scăzut, dar este departe de „refacerea echilibrului bugetar”, așa cum promitea premierul. Pe de altă parte, costurile scăderii deficitului au fost uriașe. RECOMANDAREA AUTORULUI: Moștenirea lui Bolojan, cea mai dezastruoasă guvernare pentru economie de după Revoluție. Toți indicatorii din România s-au dus în cap în mai puțin de un an. Cifrele oficiale sunt devastatoare A îngropat guvernul Bolojan economia sau nu? Cu cifrele pe față. Gândul prezintă indicatorii economici la preluarea conducerii guvernului și cum arată acum inflația, șomajul și creșterea economică
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează: Dacă nu corectăm deficitul bugetar, pierdem tot ce am câștigat în ultimele luni
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a atras atenția asupra unuia dintre cele mai sensibile dezechilibre ale economiei românești, deficitul de balanță de plăți. Oficialul avertizează că necorectarea acestuia poate anula progresele recente în ceea ce privește credibilitatea României, accesul la finanțare externă și ratingul de țară. În cadrul unei conferințe de presă dedicate lansării volumului „Crizele și tentația autoritaristă”, Mugur Isărescu a analizat situația economică actuală a României. Acesta a avertizat asupra faptului că dacă nu corectăm deficitul bugetar, vom pierde tot ce-am câștigat în ultimele luni de zile. „Atenție la deficitul acesta! Nu se poate să nu-l corectăm. Dacă nu îl corectăm, pierdem tot ce-am câștigat în ultimele luni de zile: credibilitate, accesibilitate pe piețele externe, rating de țară și așa mai departe”, a declarat guvernatorul BNR. De asemenea, guvernatorul Băncii Naționale a României a rememorat, cu ocazia acestei declarații, începutul activității de guvernator, când fostul președinte comunist era convins că trebuie să scoată România din Fondul Monetar Internațional. „Eu n-am apucat să intru în clădirea asta, că am și primit sarcina să facem rost de bani. N-aveam atunci datorie externă, dar nu ne împrumută nimeni, pentru că maniera în care fostul regim plătise datoria externă ne izolase definitiv de lumea internațională și de lumea capitalurilor. Dar a trebuit să reluăm relațiile cu Fondul”, a spus mai spus Mugur Isărescu. În finalul conferinței, Isărescu a transmis un mesaj de apreciere pentru academicianul Daniel Dăianu și pentru contribuția sa la dezbaterea economică, atât în plan intern, cât și internațional. „Acum, la maturitatea noastră, ne continuăm destinul. Eu cu cursul de schimb, el cu deficitele externe și fiscale. Să-i urăm succes! Îl felicit pentru lucrare, este excelentă după mine. Îl îndemn, ca și până acum, să continue. Este cunoscut nu numai în plan intern, ci și pe plan internațional”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Mugur Isărescu: „Suntem campioni la deficit bugetar, inflație și dobânzi. Creșterea datoriei publice este INEVITABILĂ Vești proaste de la BNR. Datoria externă totală a României a crescut cu 1,9 mld. euro în ianuarie 2026. La cât se ridică povara totală