Etichetă: deficit bugetar

Dobânda de politică monetară a BNR rămâne neschimbată, dar prețurile ar putea crește din nou până la finalul anului

Banca Națională a României (BNR) a decis în ședința de astăzi, 8 octombrie, să păstreze dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, după ce inflația a scăzut de la 10,42% în iunie la 6,17% în august. În termeni practici, acest lucru înseamnă că dobânzile din piață nu vor scădea. Dobânda de politică monetară a Băncii Centrale are impact direct asupra ratelor tuturor românilor care au credite sau depozite în lei. Dacă dobânda BNR crește, atunci automat cresc și celelalte dobânzi și, în  consecință, cresc ratele românilor sau companiilor, împreună cu dobânzile plătite de bănzi la depozite. Economia a stagnat în trimestrul al doilea, iar consumul populației a continuat să scadă, mai notează BNR. . Banca centrală avertizează însă că inflația ar putea crește din nou până la sfârșitul anului, pe fondul scumpirii energiei, carburanților și materiilor prime. Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR va avea loc pe 12 noiembrie 2026.  Loading … BNR a anunțat că dobânzile și rezervele băncilor rămân neschimbate Consiliul de administrație al BNR a decis să păstreze dobânda la care băncile se pot împrumuta de la Banca Națională la 7,50% pe an. Dobânda pe care BNR o plătește băncilor pentru banii ținuți în depozite la banca centrală rămâne la 5,50% pe an. BNR a decis și să păstreze nivelul actual al banilor pe care băncile trebuie să îi țină în rezervă, atât pentru economiile în lei, cât și pentru cele în valută. Decizia a venit după ce inflația a scăzut semnificativ în trimestrul al treilea. Rata anuală a inflației a coborât de la 10,42% în iunie la 8,16% în iulie și la 6,17% în august. BNR spune că scăderea inflației a fost influențată în principal de dispariția efectelor provocate anul trecut de eliminarea plafonului pentru prețul energiei electrice, dar și de majorarea TVA și a accizelor. Și inflația de bază, CORE2 ajustat, a scăzut semnificativ, de la 8,3% în iunie la 6,2% în august. BNR explică această evoluție prin efectele majorării taxelor indirecte, dar și prin ieftinirea unor produse agroalimentare și reducerea consumului. Activitatea economică dă semne de revenire, dar rămâne fragilă Economia României nu a mai înregistrat o scădere în trimestrul al doilea din 2026, după reculul de 0,1% din primele trei luni ale anului. Comparativ cu trimestrul al doilea din 2025, însă, PIB-ul a fost cu 0,4% mai mic. Scăderea a fost mai redusă decât cea de 1,2% consemnată în primul trimestru. Consumul populației a continuat să se reducă, iar exporturile nete au început din nou să afecteze negativ evoluția economiei. În același timp, atât deficitul comercial, cât și cel de cont curent au crescut în perioada aprilie-iunie, după mai multe trimestre în care aceste dezechilibre se diminuaseră. Indicatorii disponibili pentru trimestrul al treilea arată că economia ar putea începe să se redreseze. Rezultatele din agricultură ar putea contribui la această evoluție. În raport cu aceeași perioadă din 2025, BNR avertizează însă că PIB-ul ar putea avea o evoluție mai slabă. Prețurile ar putea crește din nou până la sfârșitul anului Scăderea puternică a inflației din lunile de vară nu înseamnă că presiunile asupra prețurilor au dispărut. BNR estimează că rata inflației ar putea crește din nou până la finalul anului 2026. Printre factorii care pot împinge prețurile în sus se află evoluția costurilor pentru combustibili și energie, dar și eventualele scumpiri ale materiilor prime, inclusiv ale alimentelor. Banca centrală ia în calcul și efectele secetei severe din acest an și posibilele schimbări ale cursului leului. Instabilitatea din Orientul Mijlociu și problemele de pe piața energiei adaugă, la rândul lor, un grad ridicat de incertitudine. O astfel de evoluție poate influența puterea de cumpărare, încrederea consumatorilor și activitatea firmelor, dar și costurile la care România se împrumută. Pe de altă parte, BNR se așteaptă ca cererea mai slabă din economie să contribuie la temperarea inflației. Presiunile de acest tip sunt legate de măsurile de consolidare a bugetului, începute în 2025 și continuate în 2026. BNR avertizează asupra riscurilor economice și bugetare BNR avertizează există încă semne de întrebare privind măsurile care vor fi luate după 2026 pentru reducerea deficitului bugetar. Fondurile europene sunt considerate importante pentru economie, iar BNR recomandă folosirea lor cât mai eficientă. Aceste investiții pot limita o parte dintre efectele negative generate de reducerea cheltuielilor publice, războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu. Evoluția economiei României depinde și de deciziile luate de marile bănci centrale. BNR urmărește în acest context politica monetară a Băncii Centrale Europene și a Rezervei Federale din SUA, dar și măsurile adoptate de băncile centrale din regiune. Pentru menținerea stabilității economice, BNR consideră necesară o combinație echilibrată de politici economice și reforme structurale. Folosirea fondurilor europene este inclusă printre măsurile care pot contribui la creșterea potențialului economiei României. Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR cu privire la politica monetară va avea loc pe 12 noiembrie 2026.

Petrișor Peiu critică poziția lui Nicușor Dan privind AUR: Iată ce redute de stabilitate apără

Într-o postare publicată luni pe Facebook, Peiu enumeră mai multe probleme pe care le consideră rezultatul actualei guvernări. Printre acestea, senatorul AUR menționează deficitul bugetar, inflația, deficitul de cont curent, costurile de împrumut ale statului și evoluția cursului valutar. Peiu afirmă, de asemenea, că România se află pe penultimul loc în UE la testele PISA și susține că țara are probleme în domeniul educației și al cercetării. „Iată ce redute de stabilitate apără Nicușor Dan de AUR”, a scris Petrișor Peiu, prezentând o listă de indicatori economici și sociali pe care îi consideră relevante pentru situația României. Senatorul AUR critică și evoluția cursului de schimb, susținând că euro a ajuns de la un nivel de sub 5 lei la aproximativ 5,34 lei în ultimul an. El leagă această evoluție de promisiunile făcute în campania prezidențială privind menținerea stabilității monedei naționale. Președintele Nicușor Dan a afirmat că o eventuală participare a AUR la guvernare ar putea afecta relațiile României cu partenerii externi și stabilitatea financiară. La rândul său, Peiu susține că AUR nu intenționează să afecteze stabilitatea financiară a statului și afirmă că formațiunea urmărește reducerea cheltuielilor publice.

Bolojan spune că reducerea deficitului și investițiile au ajutat România să își păstreze ratingul. Ce recomandă premierul demis viitorului guvern

Agenția Standard & Poor’s a păstrat ratingul suveran al României la „BBB-”, astfel că țara rămâne în categoria statelor recomandate pentru investiții. Totuși, perspectiva acordată României este în continuare negativă, iar o eventuală retrogradare nu este exclusă. Premierul demis, Ilie Bolojan, a transmis că menținerea ratingului României reflectă eforturile făcute până acum pentru reducerea deficitului, păstrarea cheltuielilor publice și menținerea unui nivel solid al veniturilor bugetare. Premierul a avertizat că prelungirea blocajului politic ar putea afecta încrederea finanțatorilor și a susținut că este necesar formarea unui guvern cu drepturi depline cât mai repede. Bolojan spune că România a scăpat de „junk” datorită reducerii deficitului Ilie Bolojan a transmis, la o zi după anunțul agenției S&P, că România și-a păstrat ratingul de țară deoarece guvernul a continuat măsurile pentru reducerea deficitului și a menținut investițiile, în ciuda crizei politice. Premierul demis a afirmat că investițiile au reprezentat 8,5% din PIB, iar rata de absorbție a depășit 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi. Bolojan susține că nivelul investițiilor ar fi fost cu 770 de milioane de lei mai mare dacă PSD nu ar fi blocat legea salarizării. „Rezultatele consistente, respectarea angajamentelor și menținerea fermă a direcției au făcut posibilă menținerea ratingului de țară al României de către agenția Standard & Poor’s, în pofida crizei politice iresponsabil declanșate de PSD. S&P remarcă faptul că, în plin blocaj, un guvern cu puteri limitate a reușit să mențină traiectoria și să susțină «un buget de investiții publice excepțional de ridicat, de 8,5% din PIB, cu rate de absorbție PNRR de peste 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi». Dacă PSD nu bloca legea salarizării, procentul era chiar mai ridicat, cu 770 de milioane în plus”, a scris Ilie Bolojan pe pagina lui de Facebook. Bolojan: „Am redus deficitul cu 27 de miliarde de lei față de anul trecut” Bolojan a adăugat că deficitul bugetar a fost redus cu aproape 27 de miliarde de lei față de anul trecut, fără ca statul să renunțe la investiții. În primele opt luni, acestea au ajuns la 97 de miliarde de lei, cu 25 de miliarde mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Premierul a afirmat că și cheltuielile statului cu salariile au scăzut cu aproape 9 miliarde de lei în ultimele 14 luni. În același timp, România a plătit mai mult pentru dobânzile la împrumuturile contractate în anii anteriori. În primele opt luni, statul a achitat 42 de miliarde de lei, cu aproximativ 8,9 miliarde de lei peste suma plătită anul trecut. „Am redus deficitul cu aproape 27 de miliarde de lei față de anul trecut, fără să oprim investițiile, care au ajuns la 97 de miliarde de lei în primele opt luni, cu 25 de miliarde peste nivelul anului trecut. Cheltuielile de personal ale statului au scăzut cu aproape 9 miliarde de lei în ultimele 14 luni. Asta în timp ce factura dobânzilor pentru împrumuturile anilor trecuți a continuat să crească. În numai opt luni, statul a plătit 42 de miliarde de lei dobânzi, cu aproximativ 8,9 miliarde de lei mai mult decât anul trecut”, a spus premierul demis. Bolojan avertizează că blocajul politic poate afecta încrederea investitorilor Bolojan le-a mulțumit românilor  pentru eforturile pe care le-au resimțit în aceasta perioadă și a avertizat că prelungirea blocajului politic ar putea afecta încrederea finanțatorilor în România. Premierul demis a susținut că, în acest caz, măsurile luate până acum pentru redresarea finanțelor țării ar putea fi pierdute.  Loading … Ilie Bolojan a atras atenția și asupra riscului ca, pe fondul blocajului, să fie luate în ultimul moment decizii de politică publică pe care agenția S&P le consideră nepotrivite. „Cu toate aceste eforturi resimțite de societate, pentru care le mulțumesc românilor, cu toate că rezultatele sunt bune, dacă blocajul va continua, va fi imposibil să mai convingem finanțatorii că suntem frecventabili. Implicit, direcția cea bună va fi deviată, iar eforturile de până acum vor fi irosite. La fel de rău ar fi însă și ceea ce S&P numește «riscul unor compromisuri de politică publică suboptime, adoptate în ultimul moment»”, a menționat Ilie Bolojan. Ilie Bolojan îndeamnă viitorul guvern să păstreze măsurile adoptate până în acest moment și să gestioneze cu atenție banii publici Ilie Bolojan a spus în încheierea mesajului său că următorul guvern trebuie să păstreze măsurile adoptate până acum și să gestioneze cu atenție banii publici. Premierul demis a adăugat că România are nevoie cât mai repede de un guvern stabil, care să continue actuala direcție economică. „Viitorul guvern trebuie să continue linia, să mențină cumpătarea, să construiască exclusiv pe teren sănătos și să cheltuiască numai ce are. Pentru noi, obiectivul rămâne același: un guvern stabil cât mai curând, dar unul care să garanteze că România nu va devia de pe drumul bun”, și-a încheiat postarea premierul demis. România rămâne la „BBB-”, dar perspectiva negativă nu dispare Agenția de rating Standard & Poor’s a anunțat vineri, 2 octombrie, decizia privind ratingul României. S&P a menținut calificativul suveran al țării la „BBB-”. Ratingul „BBB-” situează România în categoria țărilor recomandate investițiilor însă este și ultimul nivel înainte de intrarea în categoria „junk”, astfel că orice nouă deteriorare semnificativă a finanțelor publice sau a condițiilor externe poate deveni relevantă pentru calificativ. S&P a decis să nu retrogradeze România, apreciind progresele făcute în consolidarea fiscală în 2025 și 2026. Agenția estimează că deficitul bugetar va coborî la 6,25% din PIB în 2026, cu aproape 1,5 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în anul precedent. Menținerea ratingului este legată și de faptul că ajustarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas, potrivit S&P, în grafic pentru 2026. Ce a convins S&P să mențină ratingul României Unul dintre principalele argumente care au cântărit în decizia S&P este ritmul consolidării fiscale. Agenția apreciază rezultatele obținute în 2025 și pe parcursul anului 2026 și estimează o reducere a deficitului bugetar la 6,25% din PIB în acest an. De asemenea, disciplina privind cheltuielile publice și menținerea unui nivel solid al veniturilor bugetare au contribuit la această evoluție. Un alt element important îl reprezintă fondurile

Standard & Poors explică de ce România a rămas la BBB-

România își păstrează, pentru moment, statutul de țară recomandată investițiilor, după ce agenția de rating Standard & Poor’s a decis să mențină calificativul suveran al țării la nivelul „BBB-”, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, însă păstrează perspectiva negativă, ceea ce înseamnă că riscul retrogradării nu a dispărut.  Loading … UPDATE  | Nazare: Cumpăna nu a trecut complet Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis vineri seară, într-un mesaj pe Facebook, după anunțul S&P, că esențiale sunt acum seriozitatea și angajamentul că România nu se abate de la traiectoria de redresare economică și financiară. „România a trecut și actualul test de rating al agenției S&P. Ce urmează şi cum construim pe această fundație? La acest moment, România se menține în categoria recomandată investițiilor, potrivit evaluărilor celor 3 mari agenții de rating – Fitch, Moody’s și, acum, S&P. Este un rezultat obținut printr-un efort amplu al economiei și al societății pentru corectarea dezechilibrelor și menținerea traiectoriei de reducere a deficitului. Evaluarea S&P confirmă că, în ciuda unui context politic dificil, procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026, iar investițiile publice au continuat să susțină activitatea economică. În același timp, agenția avertizează că riscurile rămân ridicate pentru 2027-2028 și corelează revenirea perspectivei la stabilă de continuarea reducerii dezechilibrelor, de un plan coerent pe termen mediu și de reluarea creșterii economice. Tocmai pentru a nu pierde ceea ce am reușit să protejăm, acest efort trebuie continuat. România are nevoie să revină la un consens în jurul unor obiective care trebuie să rămână valabile dincolo de obiectivele politice: reducerea sustenabilă a deficitului sub 3% din PIB, stabilizarea datoriei publice, respectarea angajamentelor europene și protejarea capacității statului de a finanța investițiile. Seriozitatea și angajamentul ferm că România nu se abate de la traiectoria de redresare economică și financiară sunt esențiale acum. Cumpăna nu a trecut complet și nu trebuie să tratăm menținerea ratingului ca pe un motiv de relaxare. România are în continuare un record negativ în Europa în ceea ce priveşte deficitul bugetar. Dar avem motive să privim înainte cu încredere. Faptul că am reușit să păstrăm un nivel ridicat al investițiilor în timp ce am gestionat riguros finanțele publice arată că ajustarea fiscală și dezvoltarea pot merge împreună. Dacă păstrăm această direcție, putem transforma stabilizarea de astăzi în relansare economică reală, pe baze sănătoase. Depinde doar de noi şi de ambițiile noastre”, a transmis Alexandru Nazare pe Facebook, după anunțul S&P. Știrea inițială Decizia vine într-un moment în care România încearcă să demonstreze că măsurile de consolidare fiscală adoptate în ultimii ani pot fi continuate și în 2027 și 2028. S&P consideră că ajustarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026, însă avertizează că perioada următoare va fi esențială pentru formarea unui guvern capabil să adopte un cadru bugetar credibil. Agenția americană de rating vede în continuare riscuri importante precum: nivelul ridicat al deficitului structural de cont curent, necesarul mare de finanțare externă, creșterea costurilor de împrumut și incertitudinea politică. În scenariul negativ, prelungirea crizei politice și lipsa unor măsuri fiscale credibile ar putea afecta încrederea investitorilor și ar putea pune presiune suplimentară asupra costurilor de finanțare ale țării noastre. România rămâne la „BBB-”, dar perspectiva negativă nu dispare Ratingul „BBB-” menține România în categoria țărilor recomandate investițiilor însă este și ultimul nivel înainte de intrarea în categoria „junk”, astfel că orice nouă deteriorare semnificativă a finanțelor publice sau a condițiilor externe poate deveni relevantă pentru calificativ. S&P a decis să nu retrogradeze România, apreciind progresele făcute în consolidarea fiscală în 2025 și 2026. Agenția estimează că deficitul bugetar va coborî la 6,25% din PIB în 2026, cu aproape 1,5 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în anul precedent. Menținerea ratingului este legată și de faptul că ajustarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas, potrivit S&P, în grafic pentru 2026. Ce a convins S&P să mențină ratingul României Unul dintre principalele argumente care au cântărit în decizia S&P este ritmul consolidării fiscale. Agenția apreciază rezultatele obținute în 2025 și pe parcursul anului 2026 și estimează o reducere a deficitului bugetar la 6,25% din PIB în acest an. De asemenea, disciplina privind cheltuielile publice și menținerea unui nivel solid al veniturilor bugetare au contribuit la această evoluție. Un alt element important îl reprezintă fondurile europene. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, rata de absorbție a fondurilor din PNRR a depășit 90% în cazul granturilor și 95% în cazul împrumuturilor. S&P consideră că fondurile europene au continuat să susțină investițiile publice, iar nivelul ridicat al investițiilor reprezintă unul dintre principalele elemente care sprijină activitatea economică în 2026. Cu alte cuvinte, România a reușit să evite o nouă deteriorare a ratingului printr-o combinație între reducerea deficitului, menținerea disciplinei bugetare și absorbția fondurilor europene. Problema este că aceste rezultate trebuie continuate. Ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare, a salutat decizia agenției, dar a subliniat că menținerea ratingului nu înseamnă că România și-a rezolvat problemele fiscale. Potrivit acestuia, respectarea angajamentelor fiscale și absorbția susținută a fondurilor europene au cântărit decisiv în evaluarea S&P, dar subliniază că următoarele obiective sunt încadrarea în țintele de deficit și construcția unui buget credibil pentru anul următor. „Odată cu decizia S&P, închidem un ciclu important de evaluări început în vară și reușim să păstrăm România în categoria investment grade, în ciuda unui context politic complicat și a unei perioade prelungite de interimat guvernamental. Este un rezultat important, dar nu este suficient. Următoarele obiective sunt încadrarea în țintele de deficit pentru 2026 și construcția unui buget credibil pentru 2027. De acestea vor depinde în mare măsură evaluările din primul trimestru al anului viitor. Dacă păstrăm disciplina în execuția bugetară din 2027 și rămânem prudenți în perspectiva lui 2028, putem crea condițiile pentru revenirea perspectivei de rating la stabilă”, a transmis Alexandru Nazare. S&P pune lupa pe anii 2027 și 2028 Marea provocare pentru România nu este, în opinia agenției de rating, doar închiderea anului 2026, ci capacitatea viitorului guvern de a continua consolidarea fiscală. S&P consideră că perioada imediat următoare va fi esențială pentru formarea

Dan Suciu, reacție după ce euro a sărit la un nivel record înaintea verdictului S&P: Este o încercare dificilă

Banca națională a României a avertizat astăzi, 01 octombrie, că rezervele valutare la finalul lunii septembrie au scăzut cu 4,8 miliarde de euro și euro a sărit de 5,34 de lei pe piața interbancară, fix cu o zi înainte ca agenția S&P să anunțe verdictul cu privire la ratingul de țară. Purtătorul de cuvând al Băncii Naționale a României, Dan Suciu, a spus la Digi24, că traversăm o perioadă complicată, iar BNR încearcă să găsească un echilibru între variația cursului de schimb și evoluția dobânzilor.  Dan Suciu: „Este o încercare, însă într-adevăr dificilă, pentru că ceea ce încearcă banca acum”  Euro a început să crească în jurul orei 14:45 și a ajuns la un maxim istoric de 5,3459 lei pe piața interbancară. Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, Dan Suciu, a spus că este o încercare dificilă, iar banca încearcă să găsească acum un echilibru între variația cursului și dobânzilor.  „Este o încercare, însă într-adevăr dificilă, pentru că ceea ce încearcă banca acum este să găsească un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor. În perioadele complicate, acest echilibru nu este ușor de găsit”, a spus Dan Suciu la Digi24.  „E important să găsim echilibrul” Purtătorul de cuvânt al BNR a explicat că este important ca acest echilibru să fie găsit, deoarece deciziile Băncii Naționale influențează lichiditatea din piață. Potrivit acestuia, variațiile de lichiditate pot crea dificultăți în finanțarea economiei și chiar în finanțarea bugetului. El a precizat că România se află într-o astfel de perioadă, pe care autoritățile încearcă să o gestioneze.  „Este important să-l găsim pentru că, în același timp, deciziile pe care le ia Banca Națională determină anumite evoluții, variații ale lichidității din piață și, atunci, se pot crea anumite dificultăți în ceea ce înseamnă finanțarea economiei, dar chiar și a bugetului. Suntem într-o asemenea perioadă pe care încercăm să o gestionăm”, a menționat purtătorul de cuvânt al BNR.  Întrebat dacă o parte din rezerve a fost utilizată pentru susținerea cursului de schimb, Dan Suciu a spus că cifrele sunt elocvente, inclusiv în ceea ce privește evoluția rezervelor valutare. El a precizat că o parte din rezervele valutare a fost utilizată pentru plata unor datorii semnificative și că luna respectivă nu a fost una liniștită din acest punct de vedere.  „Știți că nu comentăm, dar cifrele sunt destul de elocvente din toate punctele de vedere. Au fost și rezerve valutare utilizate pentru plata unor datorii semnificative de data aceasta. Deci nu a fost deloc o lună liniștită din toate punctele de vedere”, a spus Dan Suciu.  Suciu spune că termenul „explozie” nu e potrivit pentru perioada aceasta  Suciu a explicat că termenul „explozie” nu este potrivit pentru a descrie evoluțiile din această perioadă. Purtătorul de cuvânt al BNR a precizat că menținerea unor variații rezonabile ale cursului valutar și ale dobânzilor, într-un context marcat de tensiuni și neclarități, presupune, în bună parte, creșteri atât ale cursului, cât și ale dobânzilor.  „Cred că v-am și răspuns. De altfel, cuvântul «explozie» nu este potrivit, dar păstrarea variațiilor rezonabile în ceea ce privește cursul și dobânzile în această perioadă, în care sunt o serie întreagă de tensiuni și o mulțime de neclarități, înseamnă, în bună parte, creștere atât pentru ceea ce înseamnă cursul, cât și dobânda”, a spus Dan Suciu.  Suciu spune că termenul potrivit pentru această perioadă este „volatilitate mai mare”  Purtătorul de cuvânt al BNR a subliniat că este important ca aceste variații să fie gestionate într-un mod rezonabil, într-o perioadă în care situația socială și politică rămâne dificilă și are implicații asupra economiei.  În ceea ce privește evoluția cursului valutar, purtătorul de cuvânt al BNR a spus că este dificil de anticipat direcția acestuia. El a vorbit despre flexibilitate și variabilitate și a precizat că, în acest moment, nu se poate spune că există o tendință clar ascendentă. Dan Suciu a sugerat că termenul potrivit pentru perioada actuală este „volatilitate mai mare”.  „Important este ca aceste variații să fie gestionate relativ rezonabil în această perioadă în care nu vedem neapărat o rezolvare simplă a situației sociale, politice și cu implicații economice. Așa este perioada prin care trecem acum. (…) Greu de spus. Flexibilitate, variabilitate, cred că acestea sunt cuvintele. În acest moment încă nu putem spune că avem un curs neapărat ascendent și aceasta este tendința. Cred că cuvântul potrivit este volatilitate mai mare”, a menționat Dan Suciu.  Dan Suciu: Avem argumente pentru o evaluare pozitivă  Dan Suciu a declarat că nu are detalii despre decizia care urmează să fie luată, însă consideră că există argumente pentru o evaluare pozitivă. Purtătorul de cuvânt al BNR a menționat scăderea inflației și reducerea deficitului bugetar drept factori importanți care pot cântări în luarea deciziei. Suciu a precizat că speră să fie o decizie pozitivă, dar că nu poate oferi informații suplimentare în acest moment.  „N-am detalii, însă sigur avem argumente pentru o evaluare pozitivă. Avem o scădere a inflației, avem o scădere a deficitului bugetar. Acestea sunt argumente importante care cântăresc în luarea deciziei. Sperăm într-o decizie pozitivă, dar nu am detalii în acest sens pe care pot să vi le dau”, a spus Dan Suciu.  În conturile BNR au intrat 3,3 mld. de euro și au ieșit 8,1 mld. euro luna trecută  România avea, la 30 septembrie 2026, rezerve valutare de aproximativ 60 de miliarde de euro, potrivit Băncii Naționale a României. Suma este mai mică decât cea de la sfârșitul lunii august, când rezervele ajungeau la aproape 65 de miliarde de euro.  Scăderea vine după ce, în septembrie, în conturile BNR au intrat aproximativ 3,3 miliarde de euro, în timp ce au ieșit peste 8,1 miliarde de euro. O parte importantă din banii care au ieșit din rezerve a fost folosită pentru plata ratelor și dobânzilor aferente datoriei publice în valută. Pentru aceste plăți, statul a cheltuit aproximativ 2,68 miliarde de euro. 

Mureșan își contrazice propriul program: Nu curge lapte și miere

Premierul desemnat Siegfried Mureșan a recunoscut joi, 24 septembrie, că, în următorii doi ani, românii nu se vor bucura de „lapte și miere”, așa cum speră după criza politică și recesiunea economică. Declarațiile făcute de europarlamentarul PNL la Radio România Actualități au venit la mai puțin de 24 de ore de când acesta a publicat „liniile directoare” ale programului de guvernare pe care îl propune. Printre ideile promovate, se numără creșterea pensiilor și a salariilor, sprijinirea copiilor din medii defavorizate cu burse speciale, scăderea facturilor la energie sau scăderea TVA-ului. Totuși, din draftul prezentat, lipsea informația esențială: prin ce mecanisme va fi scăzut deficitul bugetar și de unde va face Guvernul rost de banii promiși românilor.  Loading … „În vremuri bune, economisești ca să fii cu cămara plină atunci când apare o criză, să poți sprijini oamenii” Întrebat dacă va putea face rost „de mai mulți bani”, în contextul în care economia României a ajuns în recesiune la finalul anului 2025, europarlamentarul PNL a explicat că, în perioada în care fotoliul de prim-ministru era ocupat de Marcel Ciolacu, Executivul a cheltuit mai mult decât își permitea, motiv pentru care „cămara” nu a fost aprovizionată suficient pentru „o eventuală criză”. „Trebuie să spunem oamenilor adevărul. În 2024, România a avut 9,3% deficit. Mai mare decât orice alt stat membru al Uniunii Europene. Fără să avem o criză externă, o pandemie sau o criză globală. România a fost într-o situație extrem de vulnerabilă. Știința economică spune foarte clar: în vremuri bune, economisești, pentru ca, atunci când apare o criză, să fii cu cămara plină și să poți ajuta. Să poți sprijini oamenii, economia, așa cum s-a întâmplat și în pandemie, într-o bună măsură”, a explicat Siegfried Mureșan la Radio România Actualități. Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax „Prin comportamentul responsabil al Guvernului condus de premierul Bolojan, am reușit stabilizarea situației” „Din păcate, noi, în anii buni, fără criză, 2023-2024, am cheltuit prea mult. Au fost greșeli făcute atunci, inclusiv de către partidul meu. Noi ne asumăm aceste greșeli, acum, sub conducerea lui Ilie Bolojan. România a fost într-o situație foarte fragilă, riscam blocarea fondurilor europene, fiindcă aveam un deficit prea mare. Prin comportamentul responsabil al Guvernului condus de premierul Bolojan, am reușit stabilizarea situației. Fondurile europene au continuat să vină, deficitul a scăzut de la 9% la 3%, într-un an și jumătate, inflația a scăzut, în ultimele două luni, de la 10% la 6%. În ciuda faptului că au fost crize externe, precum războiul din Iran, situația este mai stabilă, dar nu va curge lapte și miere în România, în următorii doi ani, indiferent cine va fi la guvernare. Trebuie să spunem oamenilor adevărul. Eu promit că nu vom avea creșteri de impozite și taxe și vom încerca să relaxăm măsurile, dar responsabil, de îndată ce ne permitem acest lucru”, a mai precizat Siegfried Mureșan. Ilie Bolojan și Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax „La începutul săptămânii viitoare, miniștrii vor fi audiați în Parlament. După, vom avea votul în plen” Totodată, europarlamentarul desemnat de Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru a declarat că își propune ca, la începutul săptămânii viitoare, miniștrii din Guvernul pe care îl va conduce să fie audiați în Parlament, iar, la scurt timp după, să aibă loc și votul de învestitură. „Vom merge la începutul săptămânii la audieri, după care vom avea în prima parte a săptămânii viitoare votul în plenul Parlamentului. Eu ştiu ce am de făcut din prima zi în care am fost desemnat. Am confirmat parteneriatul nostru, al Partidului Naţional Liberal, cu celelalte două partide partenere, cu USR-ul şi UDMR-ul, avem un plan comun, care cred că este un plan bun. Am început munca la programul de guvernare, el este aproape gata. Ieri deja am publicat primele linii directoare, pentru ca oamenii să ştie în ce direcţie vom merge şi care sunt priorităţile noastre pentru România. Vom lucra şi la echipa de miniştri în următoarele zile”, a explicat Siegfried Mureșan.

Cum s-au transformat urgențele României în urgențele lui Bolojan

Președintele PNL, Ilie Bolojan, împreună cu Dominic Fritz și Kelemen Hunor, liderii celorlalte două partide care l-au propus pe europarlamentarul Siegfried Mureșan să conducă următorul Guvern al României caută, prin orice mijloace, să obțină susținerea parlamentară care îi va asigura liberalului cele minimum 233 de voturi necesare pentru învestirea Executivului său. Astăzi, premierul demis la începutul lui mai vede formarea Guvernului Mureșan drept o „urgență națională”, ceea ce indică faptul că, în caz contrar, pe români îi așteaptă „un nou dezastru”, fie el politic, economic sau social. Este vorba de același Ilie Bolojan care, în urmă cu trei luni, își amenința colegii din Partidul Național Liberal că își vor pierde statutul de membri ai formațiunii politice dacă îl susțin pe Adrian Veștea și votează pentru Guvernul său.  Loading … Cum a ajuns Ilie Bolojan la concluzia că formarea cât mai rapidă a unui Guvern este, într-adevăr, o urgență națională În dimineața următoare zilei în care președintele Nicușor Dan a făcut anunțul prin care îl nominaliza pe Siegfried Mureșan să formeze următorul Executiv cu puteri depline, europarlamentarul s-a întâlnit, în ședință comună, cu liderul PNL, Ilie Bolojan, cu liderul USR, Dominic Fritz, și cu senatorul UDMR, Tanczos Barna, pentru a pune la punct planul pentru învestirea noului Guvern. Tanczos Barna (UDMR), Siegfried Mureșan (PNL), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) | Sursa foto: Facebook În conferința de presă organizată vineri, 18 septembrie, cu prilejul căreia Siegfried Mureșan s-a adresat pentru prima dată românilor din postura de premier desemnat, Ilie Bolojan declara că „România are nevoie urgentă de un Guvern” și recunoștea că misiunea de a strânge o majoritate parlamentară „nu este una ușoară”. „Am convingerea că premierul desemnat, Siegfried Mureșan, va propune Parlamentului o echipă puternică și un program de guvernare capabil să răspundă provocărilor perioadei următoare și așteptărilor privind reformarea și modernizarea României. Alături de partenerii noștri din USR și UDMR, vom începe imediat discuțiile politice pentru constituirea unei majorități și pentru formarea, cât mai rapidă, a noului guvern. Având în vedere configurația politică actuală, misiunea nu este una ușoară. Am încredere în echipa care se va forma și în capacitatea guvernului Mureșan de a răspunde așteptărilor românilor”, afirma Ilie Bolojan. Ilie Bolojan și Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax De ce nu a înțeles Ilie Bolojan că România avea nevoie urgentă de un nou Guvern și în urmă cu trei luni, când Nicușor Dan l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea În ciuda declarațiilor pe care le face astăzi cu privire la demersurile efectutate pentru ca Siegfried Mureșan să aibă asigurată majoritatea voturilor deputaților și senatorilor, atitudinea liderului PNL nu a fost mereu atât de optimistă și deschisă față de celelalte grupuri parlamentare. Cu trei săptămâni înainte ca Executivul pe care îl conducea să fie demis prin moțiune de cenzură, Ilie Bolojan făcea o „dezvăluire” surprinzătoare care îi viza direct pe membrii PSD, foștii săi parteneri de Coaliție. La acea vreme, premierul vorbea despre „niște șoricei” și „niște șobolani” care „rod alimentele din cămară”. „Gândiți-vă că, în cămara pe care o are gospodarul, atunci când deschizi ușa, vezi niște șoricei, niște șobolani, care-ți rod acele alimente. Am aprins becurile, este cât se poate de clar asta. Nu e rostul meu, dar asta am încercat, să fac lumină acolo și asta a deranjat. Am căutat să schimb legislații și să corectez lucrurile și aceste zone sunt conectate transpolitic și transinstituțional la oameni care au susținut aceste lucruri”, afirma Ilie Bolojan la data de 17 aprilie 2026. Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan „Cei care ar putea accepta funcții în cadrul unui asemenea Guvern își vor pierde calitatea de membri ai partidului” După tentativele eșuate ale europarlamentarului Eugen Tomac de a obține susținerea partidelor parlamentare, președintele Nicușor Dan a luat toată țara prin surprindere în momentul în care l-a desemnat pentru funcția de premier pe fostul prim-vicepreședinte liberal Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov. La scurt timă după marele anunț, a venit și reacția furibundă a lui Ilie Bolojan. Prim-ministrul demis le transmitea colegilor și subalternilor din PNL să nu voteze Guvernul Veștea și îi amenința că, în scenariul în care își declară susținerea sau se alătură demersului, aceștia vor fi dați afară din partid. „PNL nu va susține instalarea unui astfel de guvern, având în vedere atât modalitatea în care s-a făcut această desemnare, cu încălcarea spiritului democrației parlamentare, prin nominalizarea unui prim-vicepreședinte al PNL fără consultarea partidului. Parlamentarii PNL au fost mandatați să adopte formula „prezent, nu votez”. Totodată, cei care ar putea accepta funcții în cadrul unui asemenea Guvern, fără susținerea PNL, își vor pierde calitatea de membri ai partidului”, afirma Ilie Bolojan la data de 15 iunie 2026. Eugen Tomac, Nicușor Dan și Adrian Veștea | Sursa foto: Administrația Prezidențială Cum face rost Siegfried Mureșan de 233 de voturi pentru a-și putea forma Guvernul La momentul actual, structura Parlamentului din România se prezintă în felul următor: PSD: 126 de parlamentari – 91 deputați, 35 senatori AUR: 92 de parlamentari – 62 deputați, 30 senatori PNL: 80 de parlamentari – 54 deputați, 26 senatori USR: 58 de parlamentari – 40 deputați, 18 senatori UDMR: 31 de parlamentari – 21 deputați, 10 senatori UPR: 17 parlamentari – toți deputați Minorități: 17 parlamentari – toți deputați SOS: 13 parlamentari – toți deputați PACE: 7 parlamentari – toți senatori Neafiliați: 23 de parlamentari – 15 deputați, 8 senatori TOTAL: 464 de parlamentari – 330 deputați, 134 senatori Pe lângă USR și aripa din PNL condusă de Ilie Bolojan, Siegfried Mureșan a mai primit și confirmarea susținerii din partea UDMR la votul de învestitură. Kelemen Hunor a anunțat că partidul său va fi „partener în acest demers”. Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax De aceea, când va ajunge la votul Parlamentului, Siegfried Mureșan ar putea primi, în scenariul realist, următoarele voturi din partea grupurilor parlamentare, pentru a-și asigura minimul necesar: PSD: 0 voturi AUR: 0 voturi PNL: 80 de voturi – 100% din numărul grupului de parlamentari USR: 58 de voturi – 100% din numărul grupului de parlamentari UDMR: 31 de voturi – 100% din numărul grupului de parlamentari UPR: 0 voturi Minorități: 17 voturi – 100%

Bolojan se întâlneşte joi cu reprezentanţii Standard & Poors

Premierul demis Ilie Bolojan se întâlnește, joi, cu o delegație a agenției internaționale de rating financiar Standard & Poor’s, care va anunța pe 2 octombrie decizia privind ratingul suveran al țării. Potrivit Guvernului, la întâlnire participă ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, directorul general al Trezoreriei Statului, Ştefan Nanu, şi consilierul onorific al premierului, Ionuţ Dumitru. Delegația S&P este la București România începe joi, 24 septembrie, discuţiile cu agenția S&P Global Ratings, care pe 2 octombrie va publica raportul privind ratingul suveran al ţării. O eventuală retrogradare a României de către S&P ar putea duce țara în categoria „junk”.  Loading … Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, spunea că România are „argumente puternice” pentru a demonstra că țintele de deficit stabilite pentru acest an sunt „ținte realizabile pe care toate agențiile de rating le recunosc ca atare”. Oficialul susține că situația actuală a țării „nu este un lucru uzual”. „În anii trecuți diferențele între țintele noastre și țintele agențiilor erau semnificative, însă de această dată agențiile au încredere că putem încheia anul la un deficit de 6 și 6,2 cash și ESA, ceea ce e cel mai important lucru. Practic, avem, pe de o parte, niște lucruri de explicat, dar, pe de o parte, avem și argumente serioase pentru menținerea ratingului”, a mai spus Nazare. Alexandru Nazare S&P Global, după demiterea guvernului Bolojan S&P Global a avertizat România că poate reduce ratingul în viitor dacă impasul guvernamental se prelungeşte. A fost prima dintre cele trei mari agenţii de rating care a făcut un anunț oficial după căderea Executivului. A fost confirmat actualul rating, la „BBB-/A-3″ pe termen lung şi scurt, ultima treaptă înainte de junk, dar perspectiva rămâne negativă. “Dizolvarea coaliţiei formate din patru partide va complica eforturile de reducere a dublului deficit ridicat al României – deficitul de cont curent şi deficitul fiscal – pe măsură ce se apropie alegerile din 2028. Cu toate acestea, există un consens larg între partide pentru ajustări şi reforme fiscale suplimentare în 2027, iar un nou guvern este probabil să se formeze în următoarele săptămâni. Performanţele fiscale mai puternice de până acum, în acest an, determinate de măsurile dure de consolidare adoptate în 2025 şi de viitoarele plăţi considerabile ale fondurilor UE, ar trebui să ancoreze condiţiile de finanţare externă ale României, în condiţiile în care deficitul de cont curent se restrânge treptat de la un procent estimat de 7,9% din PIB anul trecut. Am confirmat ratingurile noastre de credit suveran pe termen lung şi scurt pe tema României. Perspectiva rămâne negativă”, a transmis compania americană, la începutul lui mai, conform Profit.ro. Agenția de rating: Vulnerabilitățile economiei românești continuă să alimenteze riscurile „Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că riscurile de implementare legate de consolidarea finanţelor publice ale României şi de restrângerea deficitelor sale externe vor rămâne ridicate în următoarele 6 până la 12 luni. Perspectivele reflectă, de asemenea, susceptibilitatea României de a schimba încrederea investitorilor, din cauza nevoilor considerabile de finanţare externă şi deţinerilor nerezidente ridicate ale datoriei guvernamentale”, a transmis agenţia S&P Global.

Mureșan, pregătit să ducă mai departe moștenirea lui Bolojan

Liberalul Siegfried Mureșan, europarlamentarul desemnat de președintele Nicușor Dan pentru a forma următorul Guvern cu puteri depline, laudă activitatea premierului demis Ilie Bolojan și confirmă că vrea să ducă mai departe „misiunea” pe care acesta și-a asumat-o atunci când a preluat mandatul. Mureșan a postat marți, 22 septembrie, un mesaj pe pagina personală de Facebook, în care explică de ce „austeritatea” despre care se vorbește în spațiul public nu trebuie confundată cu „oprirea risipei banului public”, în încercarea de a „pune ordine în finanțele țării”.  Loading … „Să nu confundăm oprirea risipei cu austeritatea” / „Vom continua să punem ordine în finanțele publice” În postarea publicată pe Facebook, liberalul desemnat de Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru face referire la unul dintre cei trei piloni pe care Ilie Bolojan și-a construit programul de guvernare în iunie 2025, atunci când a preluat mandatul de șef al Guvernului. „Să nu confundăm oprirea risipei cu austeritatea. În ultimii ani, termenul de „austeritate” a fost folosit prea des de politicienii care vor să continue risipa banului public. De fiecare dată când cineva încearcă să pună ordine în finanțele țării, să reducă cheltuielile inutile sau să facă statul mai eficient, este acuzat imediat de politicienii populiști de „austeritate”. Eu cred exact contrariul. Risipa banului public înseamnă mai puțini bani pentru oameni. Fiecare leu cheltuit inutil de stat este un leu care nu ajunge într-o școală, într-un spital, într-un drum sau într-o investiție de care România are nevoie. De aceea, vom continua să punem ordine în finanțele publice, să reducem risipa și să cerem performanță acolo unde statul cheltuiește banii oamenilor. Asta nu înseamnă austeritate. Înseamnă responsabilitate față de banii oamenilor. Vreau ca banii publici să ajungă la oameni, nu să fie risipiți”, a scris Siegfried Mureșan pe Facebook. Europarlamentarul Siegfried Mureșan | Sursa foto: Facebook Cum a ajuns România de la „ordine în finațele publice” la recesiune, sub comanda Guvernului demis al lui Bolojan Obiectivele „Ordinii în finanțele publice” despre care vorbea prim-ministrul demis la începutul lunii mai implicau, printre altele, evitarea unei crizei economice, reducerea deficitului bugetar, și creșterea încrederii investitorilor. „Programul de guvernare este construit pe trei piloni fundamentali: Ordine în finanțele publice, ca bază pentru evitarea unei crize economice și pentru recâștigarea încrederii investitorilor, a piețelor și a cetățenilor; Bună guvernare, ca motor al reformei statului: o administrație eficientă, responsabilă și adaptată nevoilor actuale; Respect pentru cetățeni, exprimat prin echitate, anularea beneficiilor exagerate, servicii publice de calitate și politici sociale oneste, care susțin munca, nu dependența. Acest program reprezintă viziunea, dar și baza unui plan concret de măsuri cu obiective prioritare, pentru fiecare domeniu în parte. El reflectă nevoia de rigoare, simplitate și eficiență”, era specificat în programul de guvernare prezentat de Ilie Bolojan. În realitate, în perioada în care Bolojan a condus Executivul, economia României a ajuns în recesiune, deficitul bugetar a înregistrat cea mai mare cotă dintre toate statele membre UE, inflația a ajuns până aproape de 11%, iar datoria publică a continuat să crească, până a depășit 60% din PIB. Ilie Bolojan | Sursa foto: Mediafax

România riscă să intre într-o policriză: Avertismentul AEI

România se apropie de o perioadă în care mai multe vulnerabilități se pot transforma într-o singură criză de amploare. Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, avertizează asupra unei „policrize” cu 12 manifestări, de la prețurile energiei și lipsa gazelor până la deficitul bugetar, agricultură, investiții și sărăcie energetică. Dumitru Chisăliță susține că noul Guvern va trebui să intervină asupra cauzelor comune: lipsa capacităților energetice disponibile, dependența de importuri, sărăcia energetică, instabilitatea fiscală, investițiile întârziate și lipsa de transparență. În viziunea președintelui AEI, din toamna acestui an România intră într-o perioadă în care vulnerabilitățile energetice, bugetare, economice, climatice și sociale riscă să se suprapună.  Loading … Unele dintre riscurile identificate sunt aproape certe, în timp ce altele depind de evoluția vremii, de eventuale incidente tehnice sau de apariția unor noi șocuri geopolitice, afirmă expertul. Energia electrică: problema nu este lipsa centralelor, ci a puterii disponibile Potrivit președintelui AEI, prima presiune va veni din piața energiei electrice, iar efectul principal se va vedea în prețuri. Acesta spune că România are capacități de producție instalate, însă acestea nu pot asigura în orice moment puterea necesară. Problema devine mai vizibilă în orele de vârf din sezonul rece, atunci când producția fotovoltaică scade puternic. În același timp, Chisăliță a identificat mai multe vulnerabilități se suprapun: centralele pe cărbune sunt îmbătrânite, centralele pe gaze sunt însuficiente au întârzieri, hidroenergia depinde de rezervele de apă, iar reactoarele nucleare pot intra în opriri planificate sau accidentale. Expertul nu anticipează un blackout național, dar spune că sunt posibile prețuri foarte mari în anumite intervale, importuri apropiate de limita tehnică, întreruperi locale provocate de vreme sau posibilitatea reducerii unor consumuri industriale dacă se suprapun gerul, lipsa vântului și indisponibilități tehnice. Gazele: România poate avea suficient gaz într-un an și prea puțin într-o zi de ger În cazul gazelor naturale, analiza AEI face diferența între cantitatea disponibilă pentru întregul an și debitul pe care sistemul îl poate furniza într-o zi cu un consum extrem de ridicat. La începutul lunii septembrie, depozitele de gaze ale României se aflau la aproximativ 62,8%, cu peste zece puncte procentuale sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Chisăliță spune că problema reală nu este cantitatea anuală de gaze, ci debitul zilnic disponibil în zilele foarte reci. Criza fizică, spune expertul, poate apărea dacă se suprapun o iarnă mai rece decât cea precedentă, depozite insuficient umplute, cerere regională mare, reducerea unor surse de import și producție electrică mare pe gaze. Motorina poate transmite scumpirile în întreaga economie În continuare, președintele AEI spune că benzina afectează direct populația, dar motorina afectează întreaga economie: agricultură, construcții, transport de marfă, distribuție alimentară, servicii publice și industrie. El notează că România depinde de țiței importat, de capacitatea de rafinare și de importurile directe de produse petroliere. „Dacă petrolul și marjele rafinăriilor rămân ridicate, Guvernul are numai trei variante: lasă prețul să crească; reduce taxele și pierde venituri bugetare; compensează anumite sectoare și majorează deficitul. Toate cele trei variante produc costuri în altă parte”, se arată în analiza președintelui AEI. Bugetul, prins între reducerea deficitului și noi cheltuieli Comisia Europeană estimează pentru România un deficit de aproximativ 6,2% din PIB în 2026 și o datorie publică ce ar putea ajunge la 63,3% din PIB în 2027. Dumitru Chisăliță spune că Statul va trebui simultan să protejeze consumatorii de scumpirea energiei, să reducă taxarea carburanților, să sprijine agricultura, să finanțeze apărarea, să achite dobânzi mai mari, să cofinanțeze investițiile europene și să reducă deficitul. „Această ecuație nu se închide fără taxe suplimentare, reducerea unor cheltuieli, amânarea investițiilor sau o combinație între acestea. Prin urmare, este foarte probabilă o criză a fiscalității imprevizibile: schimbări dese de taxe, excepții, supraimpozitări și măsuri temporare prelungite”, mai arată Chisăliță. România poate plăti mai mult pentru bani chiar și fără o retrogradare a agențiilor de rating O altă presiune vine din costul finanțării. România este la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor. S&P a menținut ratingul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. Șeful AEI susține că o retrogradare nu este inevitabilă, dar chiar și fără aceasta, percepția de risc poate duce la dobânzi mai mari pentru stat, credite mai scumpe pentru companii și populație, presiuni asupra cursului leului și costuri mai mari pentru investițiile din sectorul energetic. În acest scenariu, presiunea asupra bugetului crește și prin plata dobânzilor. Astfel, problema nu ar fi doar o eventuală trecere în categoria „junk”, ci costul mai mare al banilor înainte de o asemenea decizie, susține președintele AEI. Seceta și lipsa apei pot ajunge din agricultură în prețul alimentelor Seceta și căldura au lovit porumbul și culturile de primăvară din România. Efectele vor apărea cu întârziere în furaje, carne și lactate, uleiuri, produse procesate, costurile fermelor, despăgubirile solicitate bugetului. La aceasta se adaugă criza apei: nivelurile reduse ale Dunării afectează simultan agricultura, navigația, hidroenergia și răcirea unor capacități energetice, mai transmite Dumitru Chisăliță. Efectul de domino: de la insolvențe și investiții amânate la sărăcie energetică Președintele asociației nu exclude apariția mai multor crize suplimentare, printre care criza lichidității companiilor, care ar putea duce la creșterea insolvențelor, întârzieri la plată și arieratele dintre companii, și criza investițiilor publice, adică o posibilă reducere a investițiilor în lucrările care pot fi amânate. Criza fondurilor europene, tradusă prin pierderea unor fonduri sau înlocuirea lor cu împrumuturi mai scumpe, criza sărăciei energetice, adică imposibilitatea unor gospodării de a plăti simultan energia, alimentele și ratele, criza încrederii, care creează teren pentru proteste, populism, radicalizare și blocarea reformelor, sunt celelalte posibile manifestări din „policriză”. „Iarna 2026/2027 poate deveni momentul în care criza energetică se transformă într-o criză economică, iar criza economică într-o criză socială și politică”, adaugă Președintele AEI. Ce soluții propune Asociația Energia Inteligentă Pentru prevenirea „policrizei”, Asociația Energia Inteligentă propune un pachet de 12 măsuri: Program accelerat pentru putere controlabilă Plan național de securitate a gazelor Rezervă strategică și plan de continuitate pentru carburanți Protecție socială țintită, nu plafonare generală Sprijinirea contractării energiei pe termen lung și reducerea dependenței de piața spot Pact fiscal pentru energie și investiții  Protejarea investițiilor esențiale Plan pentru lichiditatea economiei Program