Perspectivele de creștere ale Europei depind de cheltuielile excesive ale Germaniei. Pe ce se bazează România în 2026?
Perspectivele Europei de a se redresa economic în anul ce are să vină depind în cea mai mare măsură de deciziile fiscale ale Germaniei, cea mai puternică economie de pe continent. După mai bine de doi ani de stagnare economică, guvernul de la Berlin a lansat un program uriaș de cheltuieli publice finanțate prin datorii, estimat la 1 trilion de euro. Banii ar urma să fie investiți în infrastructură și apărare și ar urma să stimuleze cererea internă și să susțină investițiile. În contrast, România se luptă cu provocările fiscale, deficitul bugetar și datoria publică care crește alarmant. În cazul nostru, creșterea economică rămâne modestă, iar perspectivele de viitor depind de evoluția economiei europene. Măsurile Germaniei ar putea crește economia europeană Conform datelor unui sondaj realizat de Financial Times, economiștii cred că aceste cheltuieli excesive ale Germaniei ar putea să devină principalul motor al creșterii economiei europene, în contextul în care politica monetară a Băncii Centrale Europene și-a atins limitele și nu mai poate stimula suficient economia. Creștere modestă și presiuni externe asupra economiei europene Prognozele pentru zona euro indică o creștere economică de doar 1,2% în 2026, în timp ce noua creștere de 0,2% ar urma să se producă abia din 2027. Estimările analiștilor sunt asemănătoare cu cele ale Comisiei Europene și ale Băncii Centrale Europene. De asemenea, cheltuielile nemților ar putea stimula exporturile și investițiile altor state membre, dar specialiștii rămân încă rezervați. O parte dintre fonduri ar putea fi direcționată către cheltuielile curente, cu impact limitat asupra creșterii pe termen lung. FOTO – Caracter ilustrativ Economia europeană se confruntă și cu mai multe provocări externe precum tarifele comerciale impuse de Statele Unite, concurența intensă a Chinei dar și tensiunile geopolitice care afectează atât industria, cât și încrederea consumatorilor. Un alt risc venit tot din partea SUA se referă la corecția severă pe piețele financiare globale, inclusiv în sectorul tehnologic american care ar putea duce la creșterea costurilor de finanțare în Europa. România e prinsă între creșterea modestă și dezastrul bugetar Când vine vorba de țara noastră, România reușește să înregistreze o creștere economică peste media Uniunii Europene, dar într-un ritm greoi. De altfel, deficitul bugetar rămâne o problemă majoră. România continuă să fie campioana Europei la deficitul bugetar, iar datoria publică a țării a ajuns la 57,3% din PIB în trimestrul II din 2025 și tot mai aproape de 60% din PIB în 2026. Pe lângă ritmul moderat al creșterii, România se confruntă cu provocări semnificative la nivel fiscal pentru 2026. Comisia Europeană a avertizat în mai multe rânduri că deficitul bugetar al României va rămâne peste 6% din PIB, în ciuda măsurilor de austeritate care încearcă să reducă deficitul. Țara noastră ar putea să devină unul dintre statele membre UE în care o mare parte din venituri va fi alocată pentru plata dobânzilor și va limita spațiul fiscal pentru investițiile productive. Perspectivele economice ale României se află sub semnul incertitudinii După primele 11 luni din 2025, România a încheiat cu un deficit bugetar de 6,40% din PIB, mult peste pragul impus de UE. Dar, în cazul nostru, 2026 va începe cu perspective dificile din toate punctele de vedere, mai ales din perspectiva locurilor de muncă. Companiile importante din diverse sectoare au anunțat concedieri masive sau chiar închiderea unităților de producție. Această tendință de restructurare începută în 2025 ar putea să frâneze dinamica consumului intern și va afecta creșterea economică a României în 2026. O eventuală relansare a economiei germane din 2026 ar putea să stimuleze și România, dar diferența majoră dintre cele două state e aceea că Germania are capacitatea să transforme cheltuielile publice într-o creștere economică sustenabilă. România ar trebui să combine investițiile cu ajustările fiscale și pachetele de reforme dat fiind faptul că deciziile guvernului de la Berlin influențează dinamica Europei. Însă, până atunci, rămâne să ne luptăm în continuare cu deficitul ridicat, inflația uriașă și multă incertitudine. RECOMANDAREA AUTORULUI: Economia României încetinește și este marcată de inflație, Europa se blochează într-un sistem de reglementare greoi. De ce stagnarea a devenit amenințarea principală pentru stabilitatea financiară România trage frâna, Bulgaria și Ungaria accelerează. Vecinii fac bugete predictibile și vor performanță economică, România este fix la polul opus. Bolojan anunță că ne vom lungi cu bugetul actual până în ianuarie 2026
Bolojan: Companiile de stat, găuri negre susținute ani la rând din bani publici
„Am atacat și problema companiilor de stat, unele fiind adevărate găuri negre pe care le susțineam prin subvenții de mulți ani din banii românilor. Începem să facem ordine și în acest sector”, a spus Bolojan. Premierul a explicat că măsurile luate în ultimele șase luni au pus „în ordine finanțele publice” și au permis ținerea sub control a cheltuielilor. „Se cuvine să le mulțumesc tuturor românilor pentru sacrificiile făcute în acest an. Aceste sacrificii nu sunt făcute pentru un guvern, ci pentru ca România să redevină o țară care să știe să-și folosească banii cu responsabilitate și cu folos pentru cetățeni”. Bolojan a precizat că, dacă taxele și impozitele vor fi încasate conform planului și cheltuielile vor fi gestionate prudent, „nu va mai fi nevoie să creștem alte taxe sau impozite”. Totodată, Guvernul a achitat toate datoriile către constructori, astfel încât România va intra în 2026 fără datorii și cu fondurile europene asigurate pentru investiții.
Ministerul Finanțelor spune că deficitul bugetar al României a scăzut
România a închieat primele 11 luni ale anului 2025 cu un deficit bugetar ceva mai mic față de aceeași perioadă din anul precedent, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Deficitul bugetar s-a situat la 121,77 miliarde de lei, echivalentul a 6,40% din PIB, în scădere cu 0,74% față de nivelul înregistrat în 2024, echivalent a 7,15% din PIB. Ministerul Finanțelor spune că datele de la finalul lunii noiembire „confirmă eficiența măsurilor adoptate de Guvernul României”, iar evoluția este susținută de o „creștere consistentă a veniturilor și direcționarea resurselor către investiții și proiecte finanțate din fonduri europene”. Victoria e surprinzătoare mai ales pentru premierul Ilie Bolojan care spunea în luna septembrie că deficitul bugetar nu va putea fi coborât în acest an sub 8% din PIB și că abia în 2026 ar urma să ajungă în jurul valorii de 6%. „În toamna acestui an, practic, suntem cu evaluările că nu vom putea coborî sub 8% până la finalul anului. Acestea sunt datele în momentul de față. Depinde de măsurile care se mai iau, depinde de ceea ce se întâmplă cu eșalonarea unor investiții. Dar timpul, nemaifiind foarte lung la dispoziție, anul acesta impactul măsurilor care au fost adoptate nu este relevant. Anul viitor ar trebui să coborâm cât mai aproape de 6% deficit, în așa fel încât situația în care cheltuielile de funcționare încep să nu crească cu mult mai mult decât veniturile.” Când vine vorba despre venituri, în perioada ianuarie-noiembrie 2025, veniturile totale ale României au însumat 591,91 miliarde de lei, în creștere cu 13% față de aceeași perioadă din 2024. Ca pondere în PIB, veniturile au crescut cu 1,34%, evoluție susținută de veniturile curente și de fondurile europene. De asemenea, încasările din impozitul pe salarii și venit au ajuns la aproximativ 53 miliarde de lei, cu 19,4% mai mult decât anul trecut. Contribuțiile de asigurări sociale au însumat 189,71 miliarde de lei, în creștere cu 10,1% față de 2024 iar încasările din impozitul pe profit au ajuns la 39,30 miliarde de lei, cu 14,2% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. În ceea ce privește taxele pe consum, încasările nete din TVA au ajuns la 120,59 miliarde de lei, o creștere de 11,1%, în condițiile în care rambursările de TVA au fost mai mari cu 7,3% față de 2024. Totodată, veniturile din accize au crescut cu 3,7% și au ajuns la 43,69 miliarde de lei, iar sumele rambursate de Uniunea Europeană au marcat o creștere de 47,5%. RECOMANDAREA AUTORULUI: În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească Duș rece de la Comisia Europeană pentru Guvernul Bolojan: 2026 va fi un an complicat pentru România. Deficitul bugetar va rămâne peste 6% din PIB
Ministrul Finanțelor: Deficitul bugetar din noiembrie este mai mic decât anul trecut. Ținta pentru 2026 va fi între 6 și 6,5%
Întrebat când vor începe discuțiile privind bugetul pe anul viitor, Alexandru Nazare a precizat că primele consultări vor avea loc în luna ianuarie, moment în care va fi anunțat și calendarul de aprobare. „E foarte important modul în care vom pune bazele bugetului pentru 2026. Primele consultări pentru elaborarea bugetului vor începe în ianuarie. În acel moment vom și anunța un calendar de aprobare a bugetului”, a spus ministrul Finanțelor. Deficit mai mic în noiembrie față de aceeași perioadă din 2024 Ministrul a prezentat date preliminare privind execuția bugetară din luna noiembrie, arătând că deficitul este mai redus comparativ cu anul trecut. „Aș putea să vă spun în preambul, în privința lunii noiembrie, dacă tot mă întrebați de execuție, vă dau vești bune în privința execuției, încă nu s-a publicat execuția bugetară pentru luna noiembrie, dar pot să vă spun că deficitul înregistrat în luna noiembrie este un deficit de 6,4% față de deficitul înregistrat anul trecut de 7,15%”, a afirmat Nazare. Acesta a adăugat că deficitul nominal este mai mic față de anul precedent. „Vorbim de 121 miliarde aproximativ față de 125 câte erau anul trecut. Practic, deficitul nominal este mai mic în luna noiembrie cu aproximativ 4 miliarde”, a precizat ministrul Finanțelor. Ținta de deficit pentru 2026: între 6 și 6,5% În ceea ce privește anul 2026, Alexandru Nazare a subliniat că ținta exactă de deficit va fi stabilită odată cu proiectarea bugetului, însă a indicat intervalul avut în vedere. „Pentru 2026, bineînțeles că ținta de deficit o vom anunța în momentul când avem proiectat bugetul, dar se știe, și am vorbit public despre asta, că va fi în jurul cifrei de 6, între 6 și 6,5%”, a spus ministrul. Acesta a subliniat că nivelul va respecta angajamentele asumate la nivel european. „Cu cât vom înainta în elaborarea bugetului, vom ști exact care va fi și cifra finală de deficit pentru 2026, oricum în limitele pe care le-am agreat deja cu Comisia și sunt în traiectoria fiscal-bugetară agreată”, a adăugat Nazare.
Cristian Socol: Despre situația fiscal-bugetară și datoria guvernamentală a României în anul 2025 și estimări pentru 2026. Țara implementează cea mai dură austeritate din UE
România intră în 2025 cu un buget fragil și cu una dintre cele mai dificile situații fiscale din Uniunea Europeană. Deși guvernul a anunțat măsuri ferme pentru reducerea deficitului, presiunea pe economie și pe populație rămâne ridicată. Potrivit unei analize realizate de economistul Cristian Socol pentru Mediafax, țara noastră aplică una dintre cele mai dure politici de austeritate din UE, într-un moment în care spațiul de manevră bugetar este extrem de limitat. Despre dublul standard și deficitul bugetar din 2024. Nevoia de a da vina pe greaua moștenire și a justifica imaginea „eroului salvator” a generat dezbateri aprinse privind cauzele deficitului bugetar efectiv de 8,7% din PIB (metodologie cash) și 9,3% din PIB (metodologie ESA) din anul 2024, cel mai înalt dintre țările UE. Într-un mod ipocrit, aceste discuții erau în toi când mașina se deplasa pe autostrăzile și drumurile expres construite (număr record de kilometri de drumuri rapide date în folosință și aflate în lucru, mai mare decât tot ce s-a construit în ultimii 33 de ani), atunci când copiii mergeau să învețe în școli și universități renovate iar pacienții primeau un plus (chiar dacă nu suficient) de calitate în spitale prin investițiile masive în acestea și cabinetele de medicină de familie renovate/ modernizate. Sau la masă cu profesori cărora, pentru prima dată după Revoluție, li s-a redat demnitatea socială prin acordarea unor venituri mai aproape de complexitatea muncii lor. De altfel, am văzut și auzit mulți „părerologi” care vorbesc despre munca profesorilor, fără să fi intrat vreodată într-o sală de clasă/ amfiteatru sau să înțeleagă efortul depus de cadrele didactice în afara orelor de predare. Și mai ipocrit, discuțiile despre deficit se făceau de către „personaje” care în același timp vorbeau despre sprijinul ridicat pe care trebuie să îl acordăm Republicii Moldova și Ucrainei. Desecretizarea documentelor despre acest sprijin și înțelegerea costurilor contagiunii războiului asupra costurilor de finanțare ale țărilor aflate în proximitatea războiului (inclusiv asupra României) ar fi schimbat cu siguranță calitatea dezbaterilor despre deficit. Că mai există corupție și fraude în fondurile publice? Da. Că nu sunt prioritizate eficient unele investiții publice? Da. Că încă există evaziune de 8-10% din PIB în România și că pare a se manifesta o rezistență puternică la reducerea acesteia? Da. Că vrem o țară ca afară cu liberalism la venituri (România fiind o țară cu ponderea veniturilor fiscale în PIB specifică grupului de țări offshore) și paternalism la cheltuieli dar așa ceva nu se poate realiza economic decât pe deficite și datorie? Da. Că ne uităm cu invidie la infrastructura și calitatea serviciilor publice din Germania, Franța, Italia, Spania și Portugalia dar uităm că cel puțin ultimele 4 din listă au avut perioade de 5-7 ani cu deficite de peste 6% ajungând chiar la 10-11% din PIB ca să se dezvolte? Da. Dar nu mai contează trecutul. Ne-am dat seama cu toții că nevoia de reducere a deficitului bugetar în 2025 și următorii ani are o componentă macroeconomică la vedere – pentru a asigura o finanțare rezonabilă a datoriei, rațional de altfel și două componente relativ ascunse publicului – politic, pentru crearea unei imagini a eroului salvator iar economic, pentru respectarea angajamentelor privind înarmarea, ajutorul acordat Ucrainei și Moldovei precum și costurilor în creștere ale îmbătrânirii demografice. Am mai scris. Consolidarea fiscal-bugetară trebuie realizată. Problema se pune la modul în care se face această consolidare – prin austeritate cu barda exclusiv pe populația săracă și cea cu venituri medii – clasa de mijloc și prin impunerea de noi taxe și impozite / majorarea celor existente mai ales pe companiile corecte din punct de vedere fiscal și capitalul autohton. Modul greșit de fundamentare și implementare a măsurilor de consolidare fiscală a condus la explozia inflației, scăderea consumului și blocarea investițiilor, concedieri și cea mai mare scădere a puterii de cumpărare a veniturilor din ultimii 25 de ani pentru 91% din populație. O consolidare inechitabilă, cu puternic efect contracționist în economie, incorect fundamentată economic și care repetă greșelile trecutului, părând că nu vrea să învețe nimic din lecțiile de consolidare bugetară smart realizată de țările UE în ultimii 20 de ani (explicate aici acum 6 luni) Conștientizăm cu toții că din motive ideologice s-a respins planul alternativ propus privind introducerea impozitării progresive, creșterea progresivității în taxare și reducerea consistentă a evaziunii fiscale și arieratelor recuperabile la buget – plan de măsuri care asigura o consolidare echitabilă, o inflație în intervalul 5-6% (și nu 10%), un efect contracționist marginal și o reducerea sesizabilă a deficitului balanței comerciale. Plan de măsuri consensual recomandat de FMI, Banca Mondială, OCDE și Comisia Europeană. Dar, atâta s-a putut. Analiza situației fiscal-bugetare a României în anul 2025 și estimări pentru 2026. Deficitul bugetar efectiv anunțat de Ministerul Finanțelor pentru încheierea anului 2025 este de 8,4% din PIB (metodologie cash și ESA), egal cu cel estimat de Comisia Europeană în ultima prognoză (noiembrie 2025). Un deficit cu 7 miliarde lei mai mare și cu 0,3pp mai mic (metodologie cash) decât cel de anul trecut. Conform estimării Comisiei Europene, România va încheia anul curent cu un deficit bugetar structural de 7,9% din PIB potențial (în scădere de la 9% anul anterior). Îngrijorătoare este structura deficitului bugetar – din 8,4% din PIB, componenta deficit bugetar primar reprezintă 5,3% din PIB iar dobânzile 3,1% din PIB (în creștere de la 2,4% din PIB anul anterior) (am explicat aici incidența crescută a împrumuturilor masive din pandemie, a incertitudinii politice și a contagiunii războiului din Ucraina). România va trece de la regula 888 în anul 2025 (8,4% deficit bugetar efectiv, 7,9% deficit bugetar structural, 7,9% deficit de cont curent, toate exprimate ca pondere în PIB) la regula 666 în anul 2026 (6,2% deficit bugetar efectiv, 5,6% deficit bugetar structural, 6,4% deficit de cont curent, toate exprimate ca pondere în PIB). Fără implementarea Planului de Relansare Economică propus aici și fără o reformă fiscală structurală și echitabilă bazată pe progresivitate, România va simți ”oboseala fiscal-bugetară” și deficitele vor scădea cu greu la 4-5% în perioada 2027-2030. Analiza comparativă la nivelul țărilor UE 27, pe baza datelor prognozei Comisiei Europene, arată că dacă în 2025 România va avea cea mai mare pondere a deficitului bugetar efectiv în PIB (8,4% din PIB), peste Polonia (6,8% din PIB) și Franța (5,5% din PIB), anul viitor Polonia va fi țara UE cu cel mai
Bolojan deschide șampania. Românii au împrumutat guvernul cu 21 de miliarde de lei în 2025. Ce dobânzi oferă statul: sunt mai mari decât ce oferă băncile
Românii au împrumutat guvernul cu 21 mld. lei în 2025, conform datelor de la Ministerul de Finanțe. Practic, dintr-un deficit bugetar de circa 150 mld. lei, persoanele fizice din România au acoperit 13%. Restul finanțării a fost obținută de guvernul Bolojan fie de la băncile locale, fie de pe piețele financiare internaționale. „Programul FIDELIS a înregistrat în 2025 cea mai bună performanță din istoria sa. Cumulând rezultatele celor 11 ediții, inclusiv cea din decembrie, valoarea totală a subscrierilor din acest an se ridică la peste 21,1 miliarde lei, fiind cea mai mare sumă atrasă într-un singur an de la debutul programului”, transmite Ministerul de Finanțe. Numai la ultima emisiune de titluri de stat Fidelis, persoanele fizice din România au subscris o sumă totală de 1,5 mld. lei și au fost depuse, în total, 12.724 de oferte. „Încheiem anul 2025 cu un record absolut de la lansarea programului și a parteneriatului cu Rock FM. Suma totală investită de români în cele 11 ediții din acest an depășește 21,1 miliarde lei, un rezultat care dovedește maturitatea pieței locale. Ceea ce ne bucură în mod special la această ediție este apetitul record pentru scadența de 10 ani în euro. Faptul că românii aleg să își plaseze economiile pe un orizont de timp atât de îndelungat este cel mai puternic vot de încredere acordat instrumentelor de economisire ale Ministerului Finanțelor”, a transmis ministrul de Finanțe Alexandru Nazare. Împrumuturile de la populație au devenit o practică recurentă în ultimii ani, pe măsură ce guvernele au avut nevoie de bani din ce în ce mai mulți pentru a acoperi deficitul bugetar. Dobânzi mai bune decât la depozitele bancare Tranșa specială dedicată donatorilor de sânge, cu scadența de 2 ani, a avut o dobândă de 7,55%. Spre comparație, un depozit la termen la o bancă din România are o dobândă care variază între 2% și 5%, în funcție de perioada pe care se face plasamentul. Concurența pe care o face guvernul Bolojan este copleșitoare: „În ceea ce privește emisiunile standard în lei, investitorii au avut la dispoziție trei scadențe. Pentru scadența de 2 ani (dobândă 6,55%) s-au înregistrat subscrieri în valoare de 167,66 milioane lei, realizate prin 2.040 de ordine. Scadența de 4 ani (dobândă 7,10%) a totalizat 37,99 milioane lei, fiind accesată prin 588 de ordine, în timp ce titlurile cu scadența de 6 ani (dobândă 7,50%) au atras 188,91 milioane lei prin intermediul a 1.279 de ordine”, a mai transmis ministerul de Finanțe. AUTORUL RECOMANDĂ:
Comisia Europeană dă peste cap planurile Guvernului Bolojan
Comisia Europeană spulberă optimismul Guvernului Bolojan de a reduce datoriile statului și estimează că deficitul bugetar al României va rămâne peste 6% din PIB în 2026, dublu față de plafonul de 3% al Uniunii Europene. Finanțele publice ale țărilor din Europa de Est vor continua să se deterioreze anul viitor, în ciuda unei accelerări moderate a creșterii economice, conform Reuters. Deși deficitul bugetar al României a scăzut de la 6,2% din PIB în primele 10 luni din 2024 la 5,7% din PIB în aceeași perioadă din 2025, Comisia Europeană nu vede o evoluție prea optimistă în 2026 pentru țara noastră. Guvernul a promis anual reducerea deficitului bugetar de când a scăpat de sub control, dar Comisia Europeană estimează că Polonia și România, cele mai mari economii din Europa Centrală, vor înregistra deficite bugetare de peste 6% din PIB în anul următor, ca urmare a cheltuielilor mai mari pentru apărare în contextul războiului din Ucraina, dar și a unor politici sociale. Deficitele celor două țări sunt așteptate să scadă ușor în 2027, dar până atunci, finanțele publice vor avea de suferit. „Statele din Europa Centrală și de Est (CEE) se confruntă cu compromisuri politice tot mai mari pentru a controla deficitele fiscale mari, creșterea datoriei publice și costurile cu serviciul datoriei, în timp ce evoluțiile din politica internă cresc, de asemenea, provocările la adresa consolidării fiscale”, conform Fitch Ratings. Scumpirile vor continua să îi preseze pe românii și în 2026 Acum, premierul „austerității” încearcă să mai facă rost de bani ca să acopere cheltuielile României care strânge foarte puține venituri și are cheltuieli apropiate de cele ale mediei europene. Cea mai importantă lege dintr-un an, bugetul, nu a fost încă publicat, iar ministrul Finanțelor vorbește despre planuri de redresare care să nu compromită câștigurile aproape inexistente ale României. Deci, după un an marcat de scumpiri și taxe care i-au lovit direct pe oameni, pare că urmează un 2026 care va aduce o presiune și mai mare pentru bugetele românilor, poate poate reușește Guvernul să mai reducă din deficit. RECOMANDAREA AUTORULUI: Optimism fără margini de la Guvernul Bolojan. Inflația va scădea de la 10% la 3% în 2026 Mirajul cifrelor. Cum de a scăzut deficitul bugetar, așa cum se laudă ministrul Alexandru Nazare, dar economia abia se târăște și încasările de la buget gâfâie? Cheia e la creșterea PIB și la inflație. Ar fi de bine, dacă nu ar fi de rău
Guvernul Bolojan joacă Alba-Neagra cu cea mai importantă lege dintr-un an
Cea mai importantă lege dintr-un an este bugetul, dar în cazul României, rămâne doar la nivel de discuții. Premierul „austerității” spune că va închide bugetul pe 2026 abia în luna ianuarie, în timp ce ministrul Finanțelor vorbește despre un plan de redresare care trebuie gândit în așa fel încât să nu compromită câștigurile obținute de România până în prezent, câștiguri care sunt mai degrabă inexistente. Miza o reprezintă cele peste 700 mld. lei (140 mld. euro), care vor fi veniturile la buget și cheltuieli de peste 800 mld. lei (160 mld. euro). Cifrele sunt estimate pe baza experienței din anii anteriori. Bugetul public este construit atât pe coordonatele macroeconomice – inflație, creșterea economică, salariul mediu net – cât și pe eventualele manevre ale guvernului pentru a aduce mai mulți bani la buget sau pentru a reduce cheltuielile: creșteri de taxe, înghețarea salariilor publice, a pensiilor sau creșterea salariului minim. Or, dacă bugetul nu este încă publicat, nici coordonatele prezentate nu pot fi sigure. Mai cresc sau nu pensiile? Va crește salariul minim? Vor mai fi creșteri salariale în sectorul bugetar? Taxele vor crește sau rămân la fel? Ce inflație estimează guvernul în 2026? Sunt întrebările care vor primi un răspuns abia după ce proiectul de buget al României va fi publicat. Toate bugetele țării așteaptă ca Ministerul Finanțelor să vină cu direcțiile „de la centru” pentru a putea debloca plățile penturu investiții și funcționare. În mod normal, programarea bugetară ar trebui să fie clară încă din noiembrie 2025 pentru 2026, însă guvernele ultimilor ani și-au făcut un obicei din a întârzia cu bugetul. Spre comparație, o companie privată începe bugetarea pentru anul viitor încă din vară, iar, în octombrie, bugetul este deja aprobat de acționari. Doar că bugetul României pe 2026 este construit momentan doar din declarațiile oficialilor. Premierul Ilie Bolojan a spus la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România, că este foarte probabil ca bugetul pe 2026 să nu poată fi închis în decembrie, ci în ianuarie, deoarece este nevoie de legislație „pentru un buget predictibil”. „Este foarte probabil ca bugetul de anul viitor să nu-l putem închide în luna decembrie şi să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislaţia care să ne permită să avem un buget predictibil. Noi suntem în situaţia în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% de deficit şi ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aş putea să spun 6-6,5%”, a spus premierul României. Conferinta de presa comuna sustinuta de prim-ministrul Ilie Bolojan (in imagine) si Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie și productivitate, implementare si simplificare, la Palatul Victoria din Bucuresti, marti, 28 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că bugetul pe anul viitor trebuie „să acopere nevoile principale de finanțare ale României și să acopere zone foarte importante în privința PNRR-ului și a fondurilor de coeziune”. Nazare spune că pachetele de măsuri fiscale care apasă pe umerii românilor au fost gândite ca un orizont de aplicare care se va resimți abia din 2026. De asemenea, președintele Senatului, Mircea Abrudean, spune că proiectul bugetului de stat pentu 2026 va fi decis în cadrul coaliției și, deși există dorință politică de aprobare a bugetului până la finalul acestui an, acesta crede că acest lucru nu este probabil să se întâmple. Ministrul Finantelor, Alexandru Nazare, sustine o conferinta de presa, la sediul Guvernului din Bucuresti, joi, 3 iulie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO „Ne-am fi dorit cu toţii ca să avem bugetul aprobat anul acesta, aşa cum ne-am obişnuit în ultimii doi sau trei ani, nu cred că se va întâmpla asta. Dar, e important să avem discuţii aşezate, pe cifre reale”, a spus Abrudean. Care sunt țintele bugetare ale Guvernului Bolojan pentru anul următor Ministrul Finanțelor a finalizat liniile principale ale bugetului pentru 2026 pe un deficit estimat de aproximativ 6,4%, dar documentul nu a ajuns pe masa Guvenului din cazua tensiunilor din Coaliție. Acesta proiectează granturi de 10 miliarde de euro în bugetul anului viitor, disponibile prin PNRR și prin fondurile de coeziune. Nazare susține că acestea vor fi foarte importante pentru modul în care va performa creșterea economică în 2026, „Prioritatea absolută pentru anul viitor o reprezintă PNRR, este o șansă unică să atragem acești bani și trebuie să o facem” De celalaltă parte a baricadei, premierul Bolojan spune că România rămâne angajată în continuarea implementării măsurilor care asigură un proces de redresare economică sustenabilă. Acesta a menționat și faptul că Guvernul își propune o ajustare a deficitului de la 8,4-9% la 6% și, mai mult de atât, pregătește și o ordonanța trenuleț care vine cu vești proaste pentru români. Ordonanța prevede înghețarea pensiilor și salariilor pentru anul următor, asta după ce a fost anunțată intrarea în vigoare a noilor majorări de taxe și impozite locale. Ce știm până acum despre bugetul pe 2026 Bugetul României pe 2026, cel puțin pe datele actuale, ar urma să aibă un PIB, la care se raportează deficitul bugetar al țării, de 2.000 de miliarde de lei (400 de miliarde de euro). Creșterea economică de 1,2% ar urma să aducă un surplus bugetar care ar fi potențat de inflația de doar 3%. În consecință, cel puțin pe datele actuale, veniturile la bugetul de stat ar trebui să crească cu 4-5%. Euro ar urma să crească de la 5,04 lei la 5,10 lei, iar rata șomajului ar urma să crească până la 3,5%. De asemenea, Guvernul Bolojan se bazeză pe un salariu mediu net de 5.600 de lei (1.100 de euro), atât în sectorul privat cât și cel public, care să angreneze consumul și care ar urma să aducă mai mulți bani la bugetul de stat prin impozitul pe venit și contribuții sociale. RECOMANDAREA AUTORULUI: România trage frâna, Bulgaria și Ungaria accelerează. Vecinii fac bugete predictibile și vor performanță economică, România este fix la polul opus. Bolojan anunță că ne
Industria, altădată mândrie națională, a ajuns piatra de moară a economiei
Economia românească se clatină. PIB-ul a crescut cu doar 0,9% în 2024, față de 16,6% în 2023 și 8,5% în 2022, iar industria, altădată mândrie națională, rămâne cel mai slab sector dintre ramurile economice majore și singurul care a scăzut în 2024, un minus de 1,5%. Creșterea de doar 0,9% a PIB-ului arată că economia României este într-un impas, cu industria în declin și cu un deficit extrem de ridicat. Producția industrială a scăzut deși productivitatea muncii în industrie a fost mai mare cu 14,5% în 2024, dar mult mai lentă decât în 2023. Sectorul industrial continuă să afecteze exporturile României, investițiile și contribuția totală la PIB. Potrivit datelor publicate de Banca Națională a României, valoarea nominală a economiei a ajuns la 1.759 de miliarde de lei în 2024, o pierdere masivă de ritm economic. Exporturile țării au înghețat în jurul a 86 de miliarde de euro, în timp ce importurile au depășit 119 miliarde de euro. Astfel, rezultă un deficit comercial de aproape 33 de miliarde de euro care crește presiunile pe finanțarea externă și pe cursul valutar. Consumul populației, sectorul care susține economia românească Consumul românilor rămâne principalul susținător al economiei. Anul trecut, comerțul cu amănuntul a crescut cu 8,6%, dar alte componente ale cererii interne precum comerțul cu mașini și serviciile au scăzut cu 1,5%, respectiv 2,2%. Investițiile au ajuns la aproximativ 671 de miliarde de lei, o creștere modestă față de anul 2023 și insuficientă pentru a stimula revenirea producției și a exporturilor. Creșterea economică din 2024 a fost susținută aproape exclusiv de consum, în timp ce industria scade, exporturile îngheață, iar investițiile nu au impuls. În 2025, economia României ar putea intra în recesiune tehnică în condițiile în care PIB-ul a scăzut pentru două trimestre consecutive. RECOMANDAREA AUTORULUI: Economia gâfâie. Creșterile de altădată sunt istorie și PIB-ul scade cu 0,2% în iulie-septembrie 2025 Economia românească se clatină. Numărul firmelor care au depus cereri pentru intrarea în insolvență a crescut cu 46,5% în luna noiembrie
România riscă o criză a datoriei publice. Consiliul Fiscal spune că efectele economice și sociale vor fi grave
Consiliul Fiscal avertizează că România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave, în lipsa corecției bugetare, conform economedia.ro. Datoria statului a urcat la aproape 60% din PIB în iulie 2025, față de 35% în aceeași lună din 2019. Afirmațiile instituției vin într-un context în care corecția bugetară a României are loc într-un mediu nefavorabil și tot mai incert. Consiliul Fiscal susține că o corecție bugetară de amploare nu poate fi realizată fără să fie afectate negativ veniturile oamenilor și încasările firmelor. Potrivit instituției, corecția macroeconomică este absolut necesară, date fiind dimensiunea deficitului bugetar, costul finanțării deficitului bugetar și al refinanțării datoriei publice. De asemenea, Consiliul arată că economia țării, deși a avut progrese în numeroase domenii, a avut o evoluție nesustenabilă, mai ales în ultimii ani și spune că în lipsa măsurilor de corecție din acest an, deficitul bugetar ar fi depășit 9% din PIB. „În lipsa corecției bugetare, România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave. Afirmația că ajustarea deficitului bugetar duce la o criză economică omite că România nu poate perpetua deficite de cca. 9% din PIB, că se poate ajunge la o criză a datoriei publice”, arată instituția. Ce înseamnă criza datoriei suverane O criză a datoriei suverane apare atunci când o țară nu mai este capabilă să-și plătească datoriile pe care le-a acumulat sau atunci când investitorii internaționali cred că există un risc ridicat ca respectiva țară să nu-și poată îndeplini obligațiile financiare viitoare. Guvernul Bolojan a revizuit ținta de deficit cash și European System of Accounts (ESA) pentru acest an la 8,4% din PIB, un nivel considerat ambițios și realizabil în evaluările Consiliului Fiscal. Instituția atrage atenția că începerea corecției bugetare și reformele din PNRR sunt esențiale pentru ca România să aibă acces la fonduri europene. Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României o reprezintă nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale, care în 2024 au însumat doar 28,7% din PIB, mult sub media Uniunii Europene de 40,1% și sub nivelul vecinilor din Ungaria. Consiliul Fiscal spune că o colectare mai bună este o chestiune de siguranță națională și că reducerea evaziunii fiscale este obligatorie, dar precizează că ajustarea deficitului nu poate avea loc doar prin tăieri de cheltuieli. Instituția subliniază faptul că această corecţie va fi de durată şi va avea nevoie de mai mulţi ani pentru a fi finalizată. RECOMANDAREA AUTORULUI: