Etichetă: deficit bugetar

Ilie Bolojan, despre discuțiile de la Bruxelles: Am convenit ca România să închidă anul acesta cu un deficit de 8,4% din PIB / Guvernul prezintă vineri rectificarea de buget

Premierul este dispus să analizeze varianta reformei administrației fără concedieri Întrebat, miercuri, despre părerea sa privind varianta PSD de reformă a administrației locale fără concedieri, ci doar prin reducerea salariilor și a cheltuielilor curente, prim-ministrul Ilie Bolojan a explicat principiile care stau la baza oricărei reforme structurale. „Indiferent ce variantă de reduceri am luat în calcul, reducerile care sunt, într-adevăr, făcute pe termen lung, reducerile care sunt luate în orice fel de calcul, sunt reducerile structurale. Asta înseamnă că trebuie reduse componente care, într-adevăr, sunt constante, sunt greu de redus. Și, într-adevăr, există două posibilități aici. S-au redus salarii, sau s-au redus personal”, a declarat Bolojan. Premierul a precizat că celelalte tipuri de reduceri nu sunt sustenabile „Celelalte cheltuieli care pot fi reduse, v-am spus, sunt aspecte temporare, care pot să revină imediat și nici într-o reformă, nici într-un calcul pe termen lung, n-au fost luate ca elemente de bază, doar ca elemente secundare”. Întrebat dacă ar fi de acord să nu fie concediați oamenii, Bolojan a spus că este de acord să găsească orice formulă și să se facă economii. „Nu mai există bani, dar există solicitări pentru investiții, pentru alte proiecte. Și trebuie înțeles că, dacă vrem să existe posibilitatea să alocăm acești bani, trebuie să reducem de undeva, pentru că nu mai putem continua cu acest împrumut”, a mai precizat prim-ministrul. „Va fi doar o problemă de timp până am intra în colaps, pentru că dobânzile, gândiți-vă că dobânzile, anul acesta, depășesc 10 miliarde de euro, aproape 11 miliarde de euro. Am mai explicat, este valoarea autostrăzii dinspre Moldova. Vă rog să înțelegeți că doar, în fiecare an, numai din dobânzi, nu vedem autostrată”, avertizează Bolojan. Bolojan a ilustrat costul de oportunitate al dobânzilor „Gândiți-vă ce ar însemna că, în 3-4 ani de zile, acești bani din dobânzi să se vadă în infrastructura României. Nu ne-a mai recunoaștet țara. Și atunci, înțelegem ce pierderi enorme sunt, când această datorie a României crește accelerat, te duce, practic, la o sufocare”. Bolojan, despre banii pentru partide: Toată lumea trebuie să fie parte la acest efort național Premierul Ilie Bolojan a declarat că susține reducerea subvențiilor pentru partidele politice, odată cu rectificarea bugetară ce urmează să fie adoptată în aceste zile. „Din punctul meu de vedere, toată lumea trebuie să fie parte la acest efort național, inclusiv partidele politice. Și dacă se propune, de exemplu, o reducere de 10% a posturilor în administrație, cel puțin în cea locală, nu văd de ce acest procent nu s-ar aplica și partidelor politice. Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”, a spus premierul. Întrebat dacă tăierea subvențiilor va fi inclusă în rectificarea bugetară, Bolojan a precizat că decizia va fi clarificată odată cu publicarea proiectului oficial: „Veți vedea datele în propunerea care va fi publicată cel mai târziu vineri”. Bolojan, despre pensionarea timpurie: Nu mai este sănătos și suportabil Întrebat despre sustenabilitatea sistemului de pensii din România și necesitatea unei eventuale majorări a vârstei de pensionare în contextul deficitului mare cu care se confruntă acest sistem, prim-ministrul Ilie Bolojan a spus că „este nevoie să avem mai mulți oameni în economia reală. Una din problemele mari pe care le are România este că veniturile pe care le colectăm la bugetul de stat nu sunt colectate decât de la oamenii care lucrează în România. Aceasta este realitatea”. declarat Bolojan. Premierul a subliniat situația precară a forței de muncă active din România „Suntem pe penultimul loc în Europa la număr de cetățeni din populația activă a României implicați în economie. Gândiți-vă că între 55 și 64 de ani doar 53% din români lucrează. Ceilalți sau prin diferite excepții au ieșit în pensie sau nu lucrează, sau unii sunt plecați în străinătate, dar nu sunt implicați în economia directă a României”. „Nu vârsta standard trebuie astăzi crescută în România, pentru că noi avem foarte multe excepții și sute de mii de români ies la pensie la o vârstă reală care este mult sub 60 de ani”, a precizat Bolojan. În schimb, premierul propune eliminarea excepțiilor. „Trebuie să reducem excepțiile legate de pensionările anticipate și să creștem vârsta de pensionare pentru aceste categorii cât mai aproape de vârsta standard. Nu mai putem să ne pensionăm oamenii la 48, 49, 50 de ani în niciun domeniu, pentru că nu este sănătos și nu mai este suportabil și este și nedrept pentru toți cetățenii care lucrează până la 65 de ani”. Bolojan: Așteptăm deciziile CCR la noul termen, am încredere că proiectele respectă prevederile Premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul așteaptă deciziile CCR cu privire la proiectele pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea și că are încredere că acestea vor fi declarate constituționale. „În mod evident, și aceasta este așteptarea mea pentru că guvernul a întocmit aceste proiecte căutând să respecte toate rigorile constituționale, așteptăm decizia Curții Constituționale la noul termen pentru proiectele amânate, având însă încredere că datorită acestei respectări proiectele respectă prevederele constituționale, dar Curtea sigur se va pronunța așa cum consideră de cuviință”, a declarat Ilie Bolojan. Întrebat dacă își dă demisia în cazul în care proiectele vor fi declarate neconstituționale, premierul a spus că nu la asta se gândește, ci la măsurile care trebuie luate în perioada următoare, „cum să ieșim cu țara noastră la liman, cum să ne dezvoltăm, iar stabilitatea politică joacă un rol important în acest lucru”. „Eu am spus și continuu să spun că voi rămâne în această funcție atât cât voi putea face ceva relevant. Dacă voi lua vreodată decizia să demisionez, vă voi anunța eu, nu e nevoie ca la fiecare întâlnire să îmi adresați aceeași întrebare”, a adăugat premierul. Bolojan, despre reforma administrativă: o reducere în procente a cheltuielilor ar nedreptăți pe unii Despre reforma administrativă, Bolojan spune că este „un pachet foarte important care face administrația mai eficientă, crește capacitatea ei de a-și face datoria de a deveni mult mai responsabilă și pentru a fi un factor de dezvoltare în cât mai multe autorități, sprijină decentralizarea și autonomia locală”. „Fără a face o administrație mai

Petrișor Peiu (AUR): Oricât de mult ar crește veniturile, statul își crește cheltuielile și mai mult

Petrișor Peiu susține că măsurile ordonanței-trenuleț nu au fost respectate, iar actualele măsuri de reducere a cheltuielilor și creșterea taxelor nu își dovedesc eficiența, lovind sectoarele vitale ale economiei. Peiu: Anul acesta ar fi trebuit să avem o reducere a deficitului bugetar cu 2% din PIB „Oricât de mult ar crește veniturile, statul reușește să-și crească cheltuielile și mai mult. Inflația anul acesta, după luna august, este mai mult decât dublă față de cea care a fost prognozată. Statul a avut și are, acum, venituri suplimentare de 2% din PIB ca urmare a eliminării facilităților pentru salariații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară, ca urmare a reducerii plafonului pentru încadrarea la plata impozitului pe cifra de afaceri, la microîntreprinderi și ca urmare a creșterii impozitului pe dividende și a aplicării altor cote TVA decât cele care erau aplicate. (…) Anul acesta ar fi trebuit să avem o reducere a deficitului bugetar cu 2% din PIB. Cu toate acestea avem fix aceeași pondere a deficitului bugetar după șapte luni, ca și anul trecut, și avem în termeni nominali 5 miliarde de lei în plus la deficitul bugetar”, afirmă Petrișor Peiu. Înghețarea anvelopei salariale, soluție ratată Senatorul AUR susține că această situație este cauzată de neaplicarea înghețării anvelopei salariale din sectorul public care ar fi redus deficitul bugetar: „Guvernul nu a înghețat anvelopa salarială din sectorul public. Această măsură simplă ar fi putut să rezolve o mare parte din deficitul bugetar, înghețarea anvelopei salariale conform legii.” Peiu spune că Guvernul Bolojan tergiversează rectificarea bugetară întrucât ar expune public situația actuală. „Guvernul evită rectificarea bugetară, pentru că rectificarea bugetară ar însemna să vină cu poza actuală. Și în consecință, nivelurile de dobândă la care se împrumută România sunt cu 0,75 de puncte mai mari decât erau anul trecut”, a mai spus liderul senatorilor AUR. Senatorul AUR a subliniat că promisiunile asumate de coaliția de guvernare în momentul aprobării legii bugetului pe anul 2025 nu au fost respectate. „PIB-ul pe primul trimestru este 48% din ce a fost programat, atenție, în condițiile unei rate a inflației duble. Creșterea economică nici gând să ajungă la 2,5%. Deocamdată, după primul trimestru, este 1,4% pe date oficiale și prognoza de creștere economică scade. Rata inflației de la începutul anului a fost de 8,1%. De la începutul anului, atenție, nu anualizată, rata anuală anualizată a inflației 9,9%”, a afirmat senatorul AUR. Cheltuieli în creștere Peiu a explicat că în ciuda faptului că veniturile la bugetul general consolidat au crescut cu 39 de miliarde de lei, cea mai mare contribuție de aproximativ 12 miliarde de lei provenind de la încasările CAS și CASA, cheltuielile statului au crescut cu 44,6 miliarde de lei. „De unde vin aceste cheltuieli suplimentare? 10 miliarde de lei în plus cheltuială cu dobânda. 18,8 miliarde de lei în plus asistență socială, 7,3 miliarde de lei în plus cheltuieli cu personalul. Asta este la șapte luni. Dacă ne ducem pe tot anul, vom avea cheltuieli cu personalul 12-13 miliarde de lei în plus față de anul trecut, la care se adaugă cei 32 de miliarde de lei cu care au crescut anul trecut cheltuielile cu personalul, deși aceste cheltuieli trebuiau înghețate. Și avem 2,4% din PIB numai din creșterea ilegală a cheltuielilor cu personalul”, a adăugat Petrișor Peiu. Liderul grupului de la Senat a atras atenția că ministrul de finanțe nu a specificat cu exactitate care va fi noua țintă a deficitului: „Ministrul de Finanțe a anunțat o nouă țintă de deficit, peste 8% din PIB, dar asta poate să însemne și 8,99%, nu a specificat.” Datoria publică crește mai rapid decât deficitul Petrișor Peiu a explicat că prognoza FMI de creștere economică cu 1% este foarte puțin probabilă, iar datoria publică crește într-un ritm mai alert decât deficitul bugetar din cauză că România plătește dobânzi foarte ridicate. „Refinanțarea ne costă foarte scump, pentru că datoria publică crește mai rapid decât crește deficitul bugetar. Datoria publică crește mai rapid decât crește deficitul bugetar. De ce se întâmplă asta? Pentru că în fiecare săptămână România plătește rate scadente, luate pe o dobândă de 2-3% și le plătește împrumutându-se cu o dobândă de peste 7%, 7,4-7,5%. Deficitul bugetar, 76 de miliarde de lei la 7 luni, dar doar pe primele 5 luni am deficitul bugetar 70 de miliarde de lei. Și cu 10-15 miliarde de lei crește deficitul bugetar în fiecare lună. Deci, deficitul bugetar crește mult mai încet decât crește datoria publică”, a spus senatorul. Liderul grupului AUR de la Senat a adăugat că Guvernul trebuia să respecte legea 69 din 16 aprilie 2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetare, invocând articolul 13, pentru ca deficitul bugetar să fi fost astăzi redus. „Dacă anul trecut Guvernul aplica legea responsabilității fiscal-bugetare, practic am fi avut anul trecut un deficit cu 32 de miliarde de lei mai puțin, anul acest am fi avut un deficit cu 44-45 de miliarde de lei mai puțin din însumarea cheltuielilor cu personalul crescut de anul trecut și anul acela. Dacă aplicam legea și înghețam cheltuielile bugetare, nu dădeam pe nimeni afară, nu închideam niciun șantier, nu creșteam normele profesorilor, nu făceam nimic, aveam un deficit bugetar cu 2% din PIB mai mic, asta dacă nu punem și veniturile suplimentare ca urmare a creșterilor de impozite”, încheie Peiu.

Nazare ne explică, DIN NOU, de ce trebuie redus deficitul: Este singura cale responsabilă pentru a pune finanțele României pe un drum solid

Reducerea deficitului bugetar este cartoful fierbinte care impune o serie de măsuri pe care Guvernul vrea să le ia prin pachetele pe care le are în vedere. Ministrul Finanțelor a revenit marți seara cu o nouă explicație pe pagina sa de Facebook explicând motivele pentru care avem de redus deficitul.  Alexandru Nazare își începe postarea cu titlul: „Despre deficit: De ce este atât de important să reducem deficitul bugetar? Urmăresc cu interes dezbaterea publică din această perioadă şi îmi atrag atenția în mod deosebit unele alunecări de discurs şi direcțiile de distragere a atenției de la adevărurile economice de bază”.  De ce suntem nevoiți să luăm acum măsuri de redresare şi de ce deficitul ne priveşte pe toți? Nazare arată că: „În ultimii ani, România a avut cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. În pandemie, toate statele și-au crescut cheltuielile pentru a sprijini populația și economia. Diferența este că, în timp ce alte țări au retras treptat aceste măsuri, reducându-şi totodată şi deficitele, România a rămas cu un deficit ridicat – dar nu din cauza pandemiei, ci din cauza unor probleme mai vechi. Cheltuim permanent mai mult decât încasăm și colectăm mai puține venituri decât ar trebui”. „De ce contează acest lucru pentru fiecare dintre noi? Pentru că un deficit mare înseamnă: mai multă datorie publică; costuri mai mari cu dobânzile – care sunt plǎtite din taxele noastre; şi mai puțini bani disponibili pentru drumuri, spitale, școli sau investiții care să creeze locuri de muncă şi alte oportunitǎți”, anunță Nazare. Cu o medie de peste 7%, România se află departe de respectarea pragului european de 3% din PIB pentru deficitul bugetar. „Reducerea deficitului nu este doar o chestiune tehnică sau un obiectiv al Guvernului. Este despre cum asigurăm stabilitate, credibilitate și șansa unei economii sănătoase pe termen lung, care să ofere oportunități pentru toți românii”, mai arată Nazare. „De aceea, pachetele fiscal-bugetare promovate acum sunt esențiale: corectează dezechilibrele, restabilesc încrederea investitorilor și reduc costurile de finanțare ale statului. Cu alte cuvinte, fiecare leu cheltuit va merge mai mult către dezvoltare şi un nivel de trai mai bun pentru toți și mai puțin către plata dobânzilor. Este singura cale responsabilă pentru a pune finanțele României pe un drum solid și pentru a asigura o creștere economică mai rapidă și mai sănătoasă”, a mai completat ministrul Finanțelor. f

DEFICITUL bugetar nu a fost construit pe ipoteze realiste! Nu vorbim de 7,1, susține ministrul Finanțelor

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că deficitul bugetar, așa cum a fost el trecut în buget, nu a fost construit pe ipoteze realiste. „Pot să vă spun că nu începe cu 7”, dar va fi prognozat la rectificarea bugetară, precizează el. „Cred că este clar pentru toată lumea și a fost clar pentru toți cei care au analizat bugetul României încă din luna iunie că nivelul deficitului așa cum este el trecut în buget, de 7.1, nu va fi în niciun fel atins. Ipotezele pe care a fost construit acest buget nu sunt ipoteze realiste. Ele în niciun caz nu conduceau la un deficit de 7.1”, a explicat Nazare într-o conferință de presă. Ministrul a criticat programarea bugetară. „Păi cum? Cum în trimestru 4 programezi un deficit de 1.2 când în trimestru 4, în ultimele două luni sunt în general 20% din cheltuieli total an? Deci aceste lucruri sunt destul de clare. Acum, după finalizarea analizei pe toți ordonatorii în privința rectificării și după discuțiile cu Comisia Europeană o să vă pot spune, înainte de adoptarea rectificării, care este ținta la care ne vom raporta. Pot să vă spun că nu începe cu 7. Deci nu vorbim de 7.1. O să vă spun exact cât va fi în momentul când avem finalizate discuțiile pe rectificare”, a mai spus Nazare. Foto: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX AUTORUL RECOMANDĂ: Întrebat de Gândul, Alexandru Nazare deplânge excluderea metroului de la Cluj din PNNR: „O nenorocire că am pierdut 7 miliarde de euro” Alexandru Nazare anunță o taxă nouă pentru coletele care vin din spațiile extracomunitare

Adrian Câciu îl acuză pe Bolojan de manipulare și arată că deficitul e mai mic

Fostul ministru Adrian Câciu prezintă imagini din raportul Ministerului Finanțelor cu privire la execuția bugetară, arătând manipularea actualului premier Ilie Bolojan. „Apropos de «greaua moștenire». Deficitul la iunie este deficitul guvernului Ciolacu II. Deficitul la luna iunie este cu 0,5 puncte procentuale mai MIC decât cel programat, respectiv 3,7% din PIB (3,68%, ca să fiu exact), față de 4,2% din PIB cât era programat la semestrul I. Guvernul Bolojan a știut acest lucru încă din prima săptămână de la instalare, dar a preferat, prin unele voci guvernamentale, dar si prin toată propaganda aferentă, să înfiereze greaua moștenire!”, notează Câciu. Fost ministru al Finanțelor, Câciu se întreabă de ce a recurs Ilie Bolojan la un asemenea gest și dă și câteva variante de răspuns: „Pentru că trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului! Să fie păcatul lui! Nu așa se face treabă când ești om de stat!” Mai mult, fostul ministru explică, cu argumente, că deficitul în prima parte a anunlui a fost chiar mai mic decât cel programat. „În termeni nominali, deficitul la șase luni este de 69,8 miliarde lei, cu 10,6 miliarde lei mai mic decât cel programat, care era de 80,4 miliarde lei. Raportat la anul trecut, se poate spune că avem o cvasi-stagnare ca procent în PIB, cu o ușoară depreciere când ne referim la nominal. Dar, analiza se face față de program, pentru că fiecare lege a bugetului are un program și o strategie de implementare. De exemplu, legile bugetare ale anului 2025 prevăd o implementare mai agresiva în semestrul I (posibil și din cauza amânărilor la plată de la finalul anului trecut), cu un deficit programat de 4,2% din PIB versus un deficit de 2,8% în semestrul 2 (detalii în poza cu repartizarea pe trimestre, date disponibile pe site MFP)”, mai menționează Câciu. Unde sunt problemele, se întreabă Câciu și dă exemple: ”a. Pe venituri avem o NEREALIZARE de 26 miliarde față de program. Asta este o problemă MARE!!! Trebuia 17,6% din PIB dar s-au realizat doar 16,4% din PIB! Aici, sunt convins că ministrul Nazare va analiza atent, cât este nerealizare din încetinirea economiei, cât este din necolectare, cât este din veniturile nefiscale sau din fondurile europene. Ca simplă observație, văd o nerealizare pe granturile din PNRR. Din necolectare este cel puțin un minus de 7 miliarde lei b. Pe cheltuieli avem o NEREALIZARE de 36,6 miliarde lei!!! MARE, echivalent a 1,7% din PIB. Analiza preliminară ne arată că aceasta nerealizare provine din investiții, facturi amânate la plată(pe programele de investiții naționale) și neplata sumelor din împrumutul PNRR. Ei bine, aici trebuie făcută o analiza atentă, pentru că rectificarea bugetară ar trebui să vină și cu plata la zi a facturilor de investiții dar și cu decontarea tuturor sumelor care nu au fost încă facturate dar reprezintă lucrări efectuate și recepționate parțial. Trebuie avut în vedere că nerealizările la cheltuieli nu provin din cheltuieli rigide. Un semnal de alarmă este dat de cheltuielile cu dobânzile care au creștere ampla, dar aici, am să repet, cauza principala este data de dobânzile mari acordate la titlurile de stat pentru populație, fapt care pune o presiune pe toate dobânzile din piața titlurilor de stat, dincolo de riscurile conjuncturale. Un alt aspect este dat de diferențialul de dobândă YoY care este de 9% sau 0,4 pp(7,25% in prezent fata de 6,85% in urma cu un an). Aici este o problema. Stocul de datorie este mare, costul de finanțare mediu ajunge la 7,2%, iar în buget sunt prinse doar 41,9 mld lei (2,1% din PIB). Cu siguranța aici vor trebui puse sume suplimentare la rectificare (un estimat ar fi de 0,4% din PIB). Rectificarea va fi negativă! Nu e apocalipsă, derapajul a fost stopat în primele 6 luni(asta apropos de „greaua moștenire”). Din păcate, partea de venituri continuă să fie deficitară! Iar restanțele la plată fața de economia privată cresc și trebuie achitate”. „În schimb, veți vedea multe „alarme” legate de deficitul la șase luni. La unii, care au ajuns să vorbească despre bugetul general consolidat după ureche, m-aș fi așteptat să mai învețe să citească un buget, un deficit, corelațiile cu programarea bugetară, cu strategia fiscal-bugetară și, eventual, să critice sau să arate unde sunt vulnerabilitățile, nerealizările, riscurile care pot apărea din cauza execuției slabe pe unele capitole sau ale execuției mult ridicate față de program și unde vor trebui făcute corecții! N-ai să vezi! Dorința de vedetism face praf orice urmă de profesionalism în materie!”, mai spune Câciu.

DEFICITUL bugetar al României după primele șase luni a ajuns la 69,8 miliarde de lei, în creștere față de prima jumătate de an din 2024

Diferența dintre veniturile și cheltuielile României a crescut ușor în prima jumătate a anului, față de același interval de anul trecut. Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 69,80 de miliarde de lei, respectiv 3,68% din Produsul Intern Brut (PIB), conform execuției bugetului general consolidat publicat, luni, de Ministerul Finanțelor. Este vorba de o creștere de 6,13 miliarde de lei față de deficitul de 63,67 de miliarde de lei, respectiv 3,62% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2024. Spre comparație, la același moment de anul trecut, execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2024 se încheiase cu deficitul menționat, de 63,67 de miliarde de lei, care reprezenta 3,60% din PIB, în creștere cu 26,46 de miliarde de lei față de deficitul de 37,21 miliarde de lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2023. România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de peste 152 miliarde de lei, adică de 8,65% din PIB, a anunțat Ministerul Finanțelor, miercuri seara. Cheltuielile bugetare au fost mai mari decât veniturile în 2024, diferența fiind mai mare față de 2023. „Execuția bugetului general consolidat pe anul 2024, conform datelor operative s-a încheiat cu un deficit de 152,72 miliarde lei, respectiv 8,65% din PIB față de deficitul de 90,06 miliarde lei, respectiv 5,61% din PIB aferent anului 2023”, arată execuția bugetului consolidat. Cât au fost veniturile și cheltuielile Potrivit Ministerului Finanțelor, veniturile totale atrase în această perioadă au însumat 310,52 miliarde de înregistrând o creștere de 12,7%, de a an la an. Aceasta a fost susținută atât de avansul veniturilor curente – în principal impozitul pe salarii și venit și contribuții de asigurări -, cât și de evoluția veniturilor din fonduri europene. Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au crescut cu 0,74 puncte procentuale (+0,5 puncte procentuale în cazul veniturilor curente – cu precădere impozit pe salarii și venit și contribuții de asigurări și +0,24 puncte procentuale la fonduri europene). În ceea ce privește cheltuielile bugetului general consolidat, acestea au ajuns la 380,32 miliarde de lei, crescând în termeni nominali cu 12,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creștere cu 0,8 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 19,3% din PIB la 20,1% din PIB. Principalele surse ale veniturilor Potrivit Ministerului Finanțelor, încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 30,34 de miliarde de lei, înregistrând o creștere de 21,8% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+84,8%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (22,0%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (11,8%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator. Contribuțiile de asigurări au înregistrat 103,46 de miliarde de lei, consemnând o creștere de 11,6% (an/an), ușor sub cea a fondului de salarii din economie. Evoluția a acestor încasări a fost influențată și de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel realizat în primele șase luni ale anului trecut (10,9 de miliarde de lei în ian-iun 2025, față de 8,4 de miliarde de lei în ianuarie – iunie 2024). Încasările din impozitul pe profit au însumat 17,23 de miliarde de lei, consemnând o creștere de 10,9% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici. Încasările nete din TVA au însumat 59,27 de miliarde de lei, marcând o creștere de 3,8% (an/an). Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+9,7%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (16,41 de miliarde de lei în ian-iun 2025, comparativ cu 14,96 de miliarde de lei în ian-iun 2024), cât și de un efect de bază ridicat și o dinamică mai temperată a cifrei de afaceri. Totodată, încasările mai accelerate din iunie pot fi atribuite unui efect de bază favorabil, generat de nivelul scăzut al bazei de impozitare din iunie 2024 Veniturile din accize au însumat 21,96 de miliarde de lei, consemnând o creștere de 11,9% (an/an), în condițiile unor evoluții pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+13,6%) și accizele pentru produsele din tutun (11,6%). Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile. Veniturile nefiscale au însumat 28,68 de miliarde de lei, în creștere cu 7,7%, în condițiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 de miliarde de lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România – S.A. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 25,07 de miliarde de lei, în creștere cu 30,9% (an/an). Unde s-au dus cei mai mulți bani din PIB Cheltuielile cu asistența socială și cu salariile bugetarilor sunt destinațiile predilecte ale banilor din buget. Cheltuielile de personal au însumat 85,46 de miliarde de lei, în creștere cu 10,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,5% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 45,51 de miliarde de lei, în creștere cu 1,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 2,6% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 25,23 de miliarde de lei, cu 7,62 de miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 126,57 de miliarde

Anunțul ministrul Finanțelor în ziua în care Ilie Bolojan își angajează răspunderea pe măsurile fiscale: „Perioada următoare, critică” / Semnale de pe piețele internaționale

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, susține că vin vești bune dinspre piețele internaționale care confirmă că România este pe drumul cel bun. Oficialul de la Finanțe explică faptul că investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, acesta fiind un semnal clar de încredere pentru țara noastră. Ministrul Finanțelor mărturisește că reformele reale nu mai pot aștepta în 2025, însă recunoaște că perioada următoare este una critică. „Va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase” „La finalul unei săptămâni pline atât în activitatea de la Guvern cât şi în dezbaterile din spațiul public, este necesar să subliniem: veştile bune de pe piețele internaționale confirmă că suntem pe drumul cel bun. Investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, iar acesta este un semnal clar de încredere, care va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase”,a precizat Alexandru Nazare în mesajul postat pe facebook. Alexandru Nazare a explicat ce înseamnă, concret, aceste semnale externe cu privire la deciziile austerității, propuse pentru reducerea deficitului bugetar. „➡️ Dobânzile la care România se împrumută au scăzut vizibil, semn că investitorii recâștigă încrederea în capacitatea statului de a-și gestiona datoria. ➡️ Riscul de retrogradare a ratingului de țară se diminuează, ceea ce înseamnă protejarea tuturor împrumuturilor publice și private – de la banii necesari pentru salarii și pensii, până la creditele românilor. ➡️ Piețele internaționale validează direcția de responsabilitate bugetară pe care România a demarat-o odată cu primul pachet de ajustare fiscală. Știm că nu este o perioadă uşoară şi că efortul principal trebuie canalizat, în continuare, spre identificarea justei măsuri între cheltuieli, eficiența statului, atragerea de investiții şi de venituri la buget. De aceea, perioada următoare este critică. Înaintăm mâine cu procedura parlamentă pentru asumarea răspunderii primului pachet de măsuri şi continuăm în linie dreaptă, marți, cu reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN). Însă reformele reale, în 2025, nu mai pot aştepta. Am toată încrederea că, prin seriozitate şi responsabilitate, vom reuşi să redăm încrederea nu doar a piețelor externe, ci şi a românilor în România”, a conchis ministrul Finanțelor. Bolojan explică principalele modificările aduse proiectului Ilie Bolojan prezintă principalele modificări aduse proiectului: cote TVA de 21 și 11%, introducerea CASS pentru pensii peste 3.000 lei și înghețarea pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026. Premierul Bolojan își angajează răspunderea pe măsurile fiscale. „Fără un sistem fiscal corect și predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ține pasul de dezvoltare și ordine cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene. Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja. Pentru a evita acest scenariu venim astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea”, spune Ilie Bolojan. Sursă foto: Mediafax Foto Alexandru Dobre CITIȚI ȘI: Alexandru Nazare: „ANAF nu se poate să nu răspundă la absolut nimic” Ministrul de Finanțe scrie că se văd deja efectele noului pachetul fiscal/Alexandru Nazare: „ROBOR sub 7%. Pentru prima dată, după prezidențiale” Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele

Interviu | Cristian Socol: România nu a fost și nu va fi în incapacitate de plată/ Cum manipulează prin omisiune fostul ministru Marcel Boloș

Guvernul Bolojan a adoptat – vineri, 4 iulie 2025 – primul pachet cu măsurile fiscale destinate a rezolva ecuația complicată a deficitului bugetar al României, iar Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au convocat plenul comun al Parlamentului luni, la ora 15.00, pentru asumarea răspunderii Executivului pe primul pachet de măsuri fiscale.  „Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, și, pe de altă parte, prin creșterea veniturilor, astfel încât să se poată susține, din fonduri publice, finanțarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor”, s-a precizat într-un comunicat de presă al Guvernului. (alte informații AICI) Specialiștii avertizează că pachetul de măsuri fiscale – care include creșterea TVA la alimente și medicamente de la 9 la 11%, creșterea TVA generală de la 19% la 21%, CASS pe diferența de pensii ce depășește 3.000 de lei și creșterea accizelor la combustibil – este diferit față de ceea ce s-a discutat în grupurile tehnice de lucru la nivel de partide. Pachetul de măsuri fiscale menit să redreseze deficitul bugetar al României ar fi unul pur „ideologic”, care ar duce la scăderea veniturilor și puterii de cumpărare a românilor. (mai multe detalii AICI) Suplimentar, noul pachet fiscal nu ar respecta principiul echității sociale și ar „lovi” direct în românii vulnerabili – cei cu venituri mici și medii. Intempestiv, Marcel Boloș – fost ministru de Finanțe – a declarat că a informat lunar, din luna septembrie a anului 2024, asupra riscurilor de dezechilibru bugetar și că a fost singurul care a atras atenția. La solicitarea MEDIAFAX, economistul Cristian Socol a răspuns întrebărilor referitoare la subiectul „fierbinte” al momentului – deficitul bugetar și reducerea cheltuielilor – și a explicat, în exclusivitate, detaliat și punctual, cum este construit bugetul public, de ce nu se află România în incapacitate de plată și cum au procedat alte țări în astfel de situații. Totuși, Cristian Socol a atras, la rândul său, atenția, că pachetul de măsuri fiscale prezentat de Guvernul Bolojan este un plan inechitabil, cu povară aproape exclusivă pe cei cu venituri mici și medii, iar fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș – care a declarat că s-au cheltuit 8 miliarde lei în ultima săptămână din 2024 – a „manipulat prin omisiune”. „Treaba cu incapacitate de plată este o exagerare” Domnule Cristian Socol, Europa Liberă a publicat documente confidențiale care semnalează riscurile bugetare în contextul noului pachet de măsuri fiscale luate de Guvernul Bolojan. Cum interpretați acest demers jurnalistic?  „Demersul jurnalistic este legitim, să oferi informație publică este scopul principal al profesiei respective. Dar, pentru orice român care este minim alfabetizat economic, documentele invocate nu reprezintă o știre. Bugetul este public în detaliu (deși încă este stufos și greu de analizat), execuțiile bugetare sunt publice pe 26 ale lunii pentru luna anterioară, rapoartele ANAF (inclusiv buletinele statistice lunare) sunt publice, execuția bugetelor componente ale bugetului general consolidat este publică. Bugetul public este fundamentat de Guvern, este propus Parlamentului pentru analiză, dezbatere și vot, dar și promulgat de Președintele României. Bugetul este însoțit de Legea privind aprobarea Plafoanelor unor indicatori specificați precum și, pe partea de macro, de Raportul macro de fundamentare a bugetului pentru anul curent și încă 3 ani, corespunzător programării bugetare multianuale, dar și de Strategia Fiscal Bugetară cu proiecție multianuală. Totul este transparent, nu există aici secrete sau ceva de ascuns, nici măcar «bugete paralele» – asta poate crede doar cineva care nu are habar de finanțe. Și mai important în acest proces, toate aceste documente sunt trimise spre analiză și opinie Consiliului Fiscal – «câinele de pază» al responsabilității fiscal-bugetare, conform Legii 69/2010. Opinia Consiliului Fiscal este și ea publică, sunt acolo experți de mare calitate profesională. Totul este public, cuantificabil, verificabil, transparent. Informările pe care le vedeți în acele documente sunt fundamentate de directorii din Ministerul Finanțelor, ele nu sunt făcute de ministru. Sunt informări care se fac uzual pentru orice țară europeană care se află în Procedura de Deficit bugetar excesiv, adică se află în apropierea a 3% deficit bugetar în PIB și peste. Acestea sunt regulile fiscal – bugetare europene. Treaba cu incapacitate de plată este o exagerare, România nu a fost și nu va fi în incapacitate de plată, în insolvență fiscal-bugetară, precum Grecia, Argentina sau alte țări la nivel global. Chiar și în perioada 2009-2020 România a avut criză de lichiditate, nu criză de solvență fiscal-bugetară. Deci nicio știre. În plus dacă vă uitați cu atenție, multe dintre informări sunt trimise după alegerile prezidențiale din decembrie, când România a avut un salt în costurile de împrumut, din cauza instabilității politice”, a explicat economistul Cristian Socol. „Cine trebuie să pună frână la cheltuieli și să crească veniturile bugetare, nu ministrul de Finanțe?” Totuși, fostul ministru al Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat că a informat lunar, din luna septembrie a anului 2024, asupra riscurilor de dezechilibru bugetar și că a fost singurul care a atras atenția. Și a mai spus Marcel Boloș că deficitul bugetar a fost în exclusivitate generat de deciziile de creștere a cheltuielilor atât din recalcularea pensiilor, creșterea salariilor dar și a cheltuielilor cu investițiile, decizii care au fost luate de Coaliția de Guvernare de la acea vreme. Cum comentați aceste declarații? „Pentru a vă răspunde, vreau să convenim un lucru. Ce spun nu este contra unei persoane sau spuselor sale. În toate analizele mele nu veți găsi atacuri la adresa cuiva, injurii sau etichete. Deci vorbim de principiu. Și atunci, analog dialogurilor Socratice, nu ministrul de finanțe, oricine ar fi el, trebuia să informeze? Ba da, deci nicio știre! Cine trebuie să pună frână la cheltuieli și să crească veniturile bugetare, nu ministrul de Finanțe? Cine trebuia să nu semneze bugetul dacă are informații că nu este realist? Cine trebuia să ajusteze bugetul conform cu opiniile specializate ale Consiliului Fiscal? Ministrul de Finanțe, deci, din nou, nicio știre! Sincer vorbind, oricine a avut vreo funcție în apropierea unui prim-ministru cunoaște și … nu poate fi ipocrit … primul om din Guvern se ocupă

Interviu exclusiv | Cristian Socol: România nu a fost și nu va fi în incapacitate de plată/ Cum manipulează prin omisiune fostul ministru Marcel Boloș

Guvernul Bolojan a adoptat – vineri, 4 iulie 2025 – primul pachet cu măsurile fiscale destinate a rezolva ecuația complicată a deficitului bugetar al României, iar Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au convocat plenul comun al Parlamentului luni, la ora 15.00, pentru asumarea răspunderii Executivului pe primul pachet de măsuri fiscale.  „Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, și, pe de altă parte, prin creșterea veniturilor, astfel încât să se poată susține, din fonduri publice, finanțarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor”, s-a precizat într-un comunicat de presă al Guvernului. (alte informații AICI) Specialiștii avertizează că pachetul de măsuri fiscale – care include creșterea TVA la alimente și medicamente de la 9 la 11%, creșterea TVA generală de la 19% la 21%, CASS pe diferența de pensii ce depășește 3.000 de lei și creșterea accizelor la combustibil – este diferit față de ceea ce s-a discutat în grupurile tehnice de lucru la nivel de partide. Pachetul de măsuri fiscale menit să redreseze deficitul bugetar al României ar fi unul pur „ideologic”, care ar duce la scăderea veniturilor și puterii de cumpărare a românilor. (mai multe detalii AICI) Suplimentar, noul pachet fiscal nu ar respecta principiul echității sociale și ar „lovi” direct în românii vulnerabili – cei cu venituri mici și medii. Intempestiv, Marcel Boloș – fost ministru de Finanțe – a declarat că a informat lunar, din luna septembrie a anului 2024, asupra riscurilor de dezechilibru bugetar și că a fost singurul care a atras atenția. La solicitarea Gândul, economistul Cristian Socol a răspuns întrebărilor referitoare la subiectul „fierbinte” al momentului – deficitul bugetar și reducerea cheltuielilor – și a explicat, în exclusivitate, detaliat și punctual, cum este construit bugetul public, de ce nu se află România în incapacitate de plată și cum au procedat alte țări în astfel de situații. Totuși, Cristian Socol a atras, la rândul său, atenția, că pachetul de măsuri fiscale prezentat de Guvernul Bolojan este un plan inechitabil, cu povară aproape exclusivă pe cei cu venituri mici și medii, iar fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș – care a declarat că s-au cheltuit 8 miliarde lei în ultima săptămână din 2024 – a „manipulat prin omisiune”. „Treaba cu incapacitate de plată este o exagerare” Domnule Cristian Socol, Europa Liberă a publicat documente confidențiale care semnalează riscurile bugetare în contextul noului pachet de măsuri fiscale luate de Guvernul Bolojan. Cum interpretați acest demers jurnalistic?  „Demersul jurnalistic este legitim, să oferi informație publică este scopul principal al profesiei respective. Dar, pentru orice român care este minim alfabetizat economic, documentele invocate nu reprezintă o știre. Bugetul este public în detaliu (deși încă este stufos și greu de analizat), execuțiile bugetare sunt publice pe 26 ale lunii pentru luna anterioară, rapoartele ANAF (inclusiv buletinele statistice lunare) sunt publice, execuția bugetelor componente ale bugetului general consolidat este publică. Bugetul public este fundamentat de Guvern, este propus Parlamentului pentru analiză, dezbatere și vot, dar și promulgat de Președintele României. Bugetul este însoțit de Legea privind aprobarea Plafoanelor unor indicatori specificați precum și, pe partea de macro, de Raportul macro de fundamentare a bugetului pentru anul curent și încă 3 ani, corespunzător programării bugetare multianuale, dar și de Strategia Fiscal Bugetară cu proiecție multianuală. Totul este transparent, nu există aici secrete sau ceva de ascuns, nici măcar «bugete paralele» – asta poate crede doar cineva care nu are habar de finanțe. Și mai important în acest proces, toate aceste documente sunt trimise spre analiză și opinie Consiliului Fiscal – «câinele de pază» al responsabilității fiscal-bugetare, conform Legii 69/2010. Opinia Consiliului Fiscal este și ea publică, sunt acolo experți de mare calitate profesională. Totul este public, cuantificabil, verificabil, transparent. Informările pe care le vedeți în acele documente sunt fundamentate de directorii din Ministerul Finanțelor, ele nu sunt făcute de ministru. Sunt informări care se fac uzual pentru orice țară europeană care se află în Procedura de Deficit bugetar excesiv, adică se află în apropierea a 3% deficit bugetar în PIB și peste. Acestea sunt regulile fiscal – bugetare europene. Treaba cu incapacitate de plată este o exagerare, România nu a fost și nu va fi în incapacitate de plată, în insolvență fiscal-bugetară, precum Grecia, Argentina sau alte țări la nivel global. Chiar și în perioada 2009-2020 România a avut criză de lichiditate, nu criză de solvență fiscal-bugetară. Deci nicio știre. În plus dacă vă uitați cu atenție, multe dintre informări sunt trimise după alegerile prezidențiale din decembrie, când România a avut un salt în costurile de împrumut, din cauza instabilității politice”, a explicat economistul Cristian Socol, în exclusivitate pentru Gândul. „Cine trebuie să pună frână la cheltuieli și să crească veniturile bugetare, nu ministrul de Finanțe?” Totuși, fostul ministru al Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat că a informat lunar, din luna septembrie a anului 2024, asupra riscurilor de dezechilibru bugetar și că a fost singurul care a atras atenția. Și a mai spus Marcel Boloș că deficitul bugetar a fost în exclusivitate generat de deciziile de creștere a cheltuielilor atât din recalcularea pensiilor, creșterea salariilor dar și a cheltuielilor cu investițiile, decizii care au fost luate de Coaliția de Guvernare de la acea vreme. Cum comentați aceste declarații? „Pentru a vă răspunde, vreau să convenim un lucru. Ce spun nu este contra unei persoane sau spuselor sale. În toate analizele mele nu veți găsi atacuri la adresa cuiva, injurii sau etichete. Deci vorbim de principiu. Și atunci, analog dialogurilor Socratice, nu ministrul de finanțe, oricine ar fi el, trebuia să informeze? Ba da, deci nicio știre! Cine trebuie să pună frână la cheltuieli și să crească veniturile bugetare, nu ministrul de Finanțe? Cine trebuia să nu semneze bugetul dacă are informații că nu este realist? Cine trebuia să ajusteze bugetul conform cu opiniile specializate ale Consiliului Fiscal? Ministrul de Finanțe, deci, din nou, nicio știre! Sincer vorbind, oricine a avut vreo funcție în apropierea unui prim-ministru cunoaște și … nu poate fi ipocrit … primul om

Ministrul Fondurilor Europene: Țara risca să intre în COLAPS, fără măsuri dure

Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că România este într-un moment crucial, cu cel mai mare deficit bugetar din UE și riscul de a intra în colaps. Ministrul a precizat că măsurile anunțate de Ilie Bolojan sunt dureroae, dar necesare pentru că altfel ricurile pentru România erau foarte mari. „Suntem într-un moment crucial în istoria țării noastre. Cu siguranță n-am fi vrut vreodată să fim aduși aici, însă aceasta este realitatea în care ne aflăm și cu toții trebuie să fim conștienți de acest lucru. Țara noastră a avut cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană anul trecut și al doilea cel mai mare deficit din istoria României din ultimii 30 de ani”, a trasmis Dragoș Pîslaru pe Facebook. El a spus că pachetul de măsuri fiscale anunțat de prim-ministrul Ilie Bolojan „este un pas necesar în direcția consolidării bugetare și a modernizării statului”. În același timp, ministrul a afirmat că pachetul de măsuri fiscale „este o oportunitate de a pune fundația unui model economic sănătos, sustenabil și capabil să livreze servicii publice de calitate”. „Pentru a nu lăsa țara să intre în colaps, pentru ca piețele financiare să nu ne penalizeze și România să nu ajungă în incapacitate de plată, Guvernul trebuia să acționeze ACUM. Aveam opțiunea să ne lamentăm ori să criticăm, însă, la finalul zilei, cineva trebuia să își asume aceste măsuri. Cineva trebuia să aibă curajul de a lua decizii dificile. Aceste măsuri sunt, cu siguranță, dureroase, însă sunt măsurile corecte în contextul dificil pe care îl traversăm. Este momentul pentru responsabilitate, pentru reconstrucție și este șansa reală de a reporni România pe baze solide. Prin reforme coerente, investiții inteligente și valorificarea banilor europeni, împreună vom transforma această criză într-un nou început. Din acest moment crucial, România va ieși mai puternică, mai stabilă și mai echitabilă. Iar istoria va consemna acest moment și peste ani se va vedea punctul de cotitură”, a mai afirmat ministrul Fondurilor Europene. Foto: Facebook / MIPE CITEȘTE ȘI: Ilie Bolojan anunță creșterea ACCIZELOR cu 10% pentru alcool, combustibil și țigări Ilie Bolojan, la prezentarea măsurilor fiscale: „Dacă nu am face nimic sau am lungi, am putea intra într-o RECESIUNE brutală” Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele