Etichetă: deficit bugetar

Ministrul Finanțelor dă asigurări: Nu se pune problema amânării sau blocării plății pensiilor și a salariilor

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avut marți o întâlnire cu reprezentanții angajaților din cadrul ministerului, în contextul protestelor generate pe fondul planului de reducere a deficitului bugetar. „Traversăm o perioadă care impune măsuri de reducere a cheltuielilor aparatului bugetar” Dialogul s-a concentrat pe identificarea soluțiilor de optimizare a grilelor salariale, dar și de reducere a cheltuielilor nejustificate din aparatul bugetar. Totodată, ministrul Finanțelor le-a explicat reprezentanților angajaților contextul economic și constrângerile bugetare. „Am purtat azi o discuție fermă și onestă cu colegii din Ministerul Finanțelor. Traversăm o perioadã care impune mãsuri de reducere a cheltuielilor aparatului bugetar, iar acest lucru creeazã în mod firesc neliniște, alimentând însã în același timp zvonuri și semnale false de alarmã. Înțeleg presiunea pe care o resimt angajații Ministerului și ai instituțiilor din subordine și le respect pe deplin dreptul la protest. Însă, este esențial să înțelegem cu toții că panica generată de zvonistică și informații eronate nu reflectă realitatea și nu ajută în mod real pe nimeni”, spune Alexandru Nazare. Cheltuielile cu sporurile și indemnizațiile plătite angajaților din aparatul propriu s-au ridicat la 370 milioane de lei El afirmă că „nu se pune problema amânării sau blocării plății pensiilor și a salariilor, așa cum s-a vehiculat, pe surse, în mass-media”. „Pornim de la o realitate care impune economii acolo unde se constată disfuncționalități. România înregistreazã un deficit bugetar semnificativ, ceea ce poate genera o serie de consecințe severe, în lanț, dacã nu adoptãm mãsurile necesare la timp”, a adăugat Alexandru Nazare. MF arată că, în 2024, cheltuielile cu sporurile și indemnizațiile plãtite angajaților din aparatul propriu și din instituțiilor subordonate Ministerului Finanțelor s-au ridicat la 370 milioane de lei. Din aceastã sumã, 360.5 milioane de lei au fost reprezentate de sporul pentru condiții vãtãmãtoare. Pe lângă acestea, angajații Ministerului Finanțelor și ai instituțiilor din subordine au mai încasat doar sporuri pentru handicap și indemnizații pentru titlul științific de doctor. „Mesajul este unul clar: prioritizăm performanța în aparatul bugetar” „Mesajul este unul clar: prioritizãm performanța în aparatul bugetar și avem toleranțã zero pentru cheltuirea iresponsabilã a banului public. Ne îndreptăm spre un sistem de salarizare echitabil, care să asigure toți angajații din sistemul public cã performanța este remuneratã corect. Îi asigur pe toți colegii din minister și din instituțiile din subordine că măsurile de reducere a cheltuielilor nu sunt îndreptate spre o categorie specifică de angajați și cu atât mai puțin cãtre angajații Ministerului Finanțelor, ai ANAF și ai celorlalte instituții, oameni care constituie coloana vertebralã a administrației publice din România. Continuãm sã analizăm, împreună cu sindicatele, soluțiile, măsurile care pot aduce echitate si predictibilitate financiară”, încheie Nazare.

Adrian Vasilescu: Creșterea TVA este inflaționistă. România are nevoie de un Guvern care să reziste. Reducerea deficitului bugetar este obligatorie

Contextul internațional extrem de tensionat din ultima perioadă, peste care se suprapune și situația actuală incertă, cu un nou Guvern a cărui naștere  s-a dovedit a fi complicată și dureroasă, are nevoie mai mult ca oricând de specialiști care să ia decizii sănătoase pentru economie și finanțele țării, pentru cetățenii care așteaptă îngrijorați planul de măsuri care să scoată țara din actualul complex al dezechilibrelor. Inflație, dezinflație și din nou inflație, chiar dacă fără amenințarea cu deflația prin care au trecut 15 țări din UE în septembrie 2024, și ce ar mai putea să urmeze dacă prețurile vor crește și mai mult la bunuri – îndeosebi la alimente, la medicamente – și la servicii, dobânzile la credite, plus ce ar putea să aducă eliminarea plafonării prețurilor energiei sunt subiecte disecate la Gândul Exclusiv, într-un amplu interviu realizat cu Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naționale a României (BNR). Sunt teme nu doar de extremă importanță, ci și de extremă dificultate. Iar analiza lui Adrian Vasilescu, de două decenii în serviciul Băncii Naționale, poate fi un bun reper pentru opinia publică, pentru toți cei dornici să înțeleagă fenomenele economice și financiare cu care se confruntă țara în acest timp dominat de riscuri, de incertitudini și de vulnerabilități. Banca centrală a României – având între principalele obiective și atribuții asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, stabilitatea financiară, stabilirea și aplicarea politicii monetare și a politicii valutare, administrarea rezervelor internaționale – este deosebit de activă în acest context intern și internațional, mai ales că legea o plasează în linia întâi a confruntării cu inflația, care se manifestă la nivel global. Adrian Vasilescu a declarat, în interviul la Gândul Exclusiv, că în actualele împrejurări, riscul geopolitic este cel mai periculos, inclusiv ca fenomen inflaționist. Și s-a manifestat periculos pentru că, în iarna lui 2022, riscului energetic, care a aprins focul inflației globale în 2021, i s-a adăugat riscul geopolitic. Fără aceste înlănțuiri, dezordinea prețurilor n-ar fi avut resurse să toace nervii și banii lumii întregi atâția ani. Criza prețurilor a ajuns la jumătatea celui de-al cincilea an și abia în 2026 va fi posibil să i se pună punct. “Banca Națională a României «desenează» o hartă a riscurilor. O hartă pe care o schimbă în fiecare an pentru că, în timpuri grele, ordinea riscurilor, în raport cu gradul lor de pericol, se schimbă anual. Riscul geopolitic este acum pe primul loc. Banca Națională e atentă clipă de clipă la efectele nocive pe care acest risc le produce în sfera ei de atribuții. Și cum lovite sunt întâi și întâi stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară, BNR întărește apărarea în aceste sectoare”, a spus Adrian Vasilescu. “Ar trebui să ajungem în șapte ani cu deficitul bugetar la 3% din PIB” În cazul în care măsurile luate de noul Guvern vor afecta stabilitatea prețurilor, am vrut să aflăm de la Adrian Vasilescu ce s-ar putea face pentru a nu ajunge în impas major, mai ales că în această perioadă politicienii consultați au avansat soluții inflaționiste. Iar cea mai vehiculată, cea mai disputată măsură între reprezentanții partidelor și președintele Nicușor Dan a fost aceea a creșterii TVA-ului cu cel puțin două procente. “Complicată problemă! Dacă, de pildă, iei o decizie, la ora asta, să nu crească TVA-ul, ar însemna că pe partea stabilității prețurilor ai făcut un lucru bun. Ai îndepărtat un pericol inflaționist! Dar numai să nu fie reversul mai rău! Partidele de guvernământ, dacă vor scăpa de un pericol inflaționist pentru că nu vor urca TVA-ul, vor fi obligate să găsească noii soluții de echilibrare a veniturilor și cheltuielilor bugetare. Pentru că la reducerea deficitului bugetar nu există alternativă. La acest capitol nu vom avea nicio păsuire din partea agențiilor de rating suveran. În câțiva ani trebuie să ajungem la un deficit bugetar de 3% din PIB. Și nu va fi posibil s-o facem numai tăind cheltuieli”, afirmă Adrian Vasilescu. Ce ar însemna șapte ani pentru România? Pentru că în șapte ani va trebui să reducem deficitul la 3% din PIB. Răspunsul lui Adrian Vasilescu este categoric: “Politică fiscală strânsă”. “Aici sunt în joc doi termeni. Unul care este fluturat în dezbateri publice de mai mulți  formatori de opinie, care spun că  austeritatea ne așteaptă! Pentru că austeritatea este și un cuvânt care face rating. Atrage mai mulți cititori, mai mulți telespectatori. Și mai este termenul preferat de  Guvernatorul BNR. Dieta! De dietă e nevoie și în viața de zi cu zi. Va fi nevoie de dietă și în ajustarea deficitului bugetar. Adică de un regim de viață sănătoasă! “Cu austeritatea, strângi cureaua mult și te sufoci, cu dieta, strângi cureaua atât cât trebuie să îți asigure o viață sănătoasă” Adrian Vasilescu a subliniat faptul că noul Guvern va trebui să fie un “foarte bun nutriționist”, ceea ce ar însemna – în opinia sa – o abordare sănătoasă și totodată mai puțin periculoasă decât austeritatea. “Există o sintagmă pe care n-o agreez, dar recurg la ea pentru că e folosită frecvent și e ușor de înțeles: Strângem cureaua! În condiții de  austeritate, strângi cureaua mult și te sufoci; cu dieta, strângi cureaua atât cât trebuie să îți asigure o viață sănătoasă. Adică  o economie sănătoasă, finanțe sănătoase, un deficit bugetar care să nu sară calul, dar să rămână un deficit bugetar activ. Deficitul bugetar activ, în traducere, înseamnă o marjă de 3% din PIB, un prag pe care îl acceptă și Comisia Europeană, și FMI-ul și ești împăcat cu toată lumea. Iar «3%» înseamnă că peste ce s-a stabilit prin legea bugetului – adică peste veniturile obținute  din impozitele pe pensii, din impozitele  pe salarii, din impozitele pe profitul întreprinderilor, taxe și altele, inclusiv din colectarea TVA-ului, taxă pe care o plătește absolut toată suflarea dintr-o țară, de la copii la veterani – mai poți activa din împrumuturi, la nivel de 3% din PIB-ul țării, o sumă pentru investiții și alte cheltuieli. Vrei ca suma asta să fie mai mare? Nu îngroși deficitul, ci faci un PIB mai mare”. Radiografia intervenției BNR din luna

Mediul de afaceri solicită reducerea cheltuielilor publice neesenţiale și MENȚINEREA cotei unice

Organizaţiile  din mediul de afaceri au transmis un apel comun liderilor partidelor parlamentare, în contextul dezbaterilor privind măsurile de redresare economică şi corectare a deficitului bugetar. Menţinerea cotei unice, reducerea cheltuielilor publice neesenţiale, accelerarea digitalizării şi maximizarea absorbţiei fondurilor europene sunt câteva din recomandările formulate de aceste organizații. „Cerem partidelor politice să asculte şi vocea mediului de afaceri, cel care a susţinut şi susţine economia. Suntem îngrijoraţi văzând că dezbaterea actuală pare să se concentreze în mod covârşitor pe creşterea taxelor, în lipsa oricărei viziuni publice asumate pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale excesive sau modernizarea aparatului de stat. Fără un angajament real pentru reformă internă, orice măsuri fiscale riscă doar să împovăreze motorul economic necesar pentru redresare”, se precizează într-un comunicat semnat de 11 asociaţii şi organizaţii de afaceri. Cele 11 organizaţii semnatare ale apelului sunt Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK), Camera de Comerţ Americană în România (AmCham), Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerţ Belgia Luxemburg – Romania Moldova (BEROCC), Camera de Comerţ Britanico-Română (BRCC), Camera Franceză de Comerţ, Industrie şi Agricultură în România (CCIFER), Camera de Comerţ Italiană în România (CCIPR), Camera de Comerţ Olandeză în România (NRCC), Confederaţia Patronală CONCORDIA, Consiliului Investitorilor Străini (FIC) şi Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL). „Menţinerea cotei unice de impozitare, aplicată unitar şi echitabil” În același comunicat s-a mai precizat că este imperios necesar ca orice pachet de măsuri să fie fundamentat pe mai multe repere esențiale. menţinerea cotei unice de impozitare, aplicată unitar şi echitabil, cu eliminarea tuturor excepţiilor; reducerea cheltuielilor publice neesenţiale, inclusiv costurile administrative excesive, agenţiile redundante şi cheltuielile politice discreţionare; reforme semnificative în managementul sectorului public, prioritizând performanţa, eficienţa, reducerea reală a poverii birocratice şi transparenţa; eliminarea alocărilor bugetare risipitoare, cum ar fi indemnizaţiile nejustificate şi finanţarea excesivă a campaniilor electorale din fonduri publice; protejarea şi prioritizarea investiţiilor publice esenţiale în infrastructură, educaţie şi inovaţie; asigurarea echităţii fiscale prin eliminarea scutirilor, eliminarea impozitelor pe cifra de afaceri şi a taxei pe construcţii speciale; colectarea eficientă a taxelor prin reducerea decalajului de TVA şi prioritizarea eforturilor de combatere a evaziunii fiscale la scară largă; accelerarea digitalizării, simplificarea administrativă şi reducerea birocraţiei; maximizarea absorbţiei fondurilor europene prin simplificarea procedurilor şi eliminarea blocajelor birocratice. „Solidaritatea nu poate funcţiona în lipsa unui minim de reciprocitate, şi nici într-un context fiscal care creează permanent inechităţi şi categorii privilegiate. Companiile oneste nu ar trebui să plătească pentru a acoperi deficitul indus de administrarea iresponsabilă a finanţelor publice. Activitatea economică eficientă şi responsabilă, precum şi munca performantă şi retribuită pe măsură nu ar trebui descurajate prin mecanisme de taxare care descurajează creşterea”, au mai transmis, în acest apel comun, organizaţiile din mediul de afaceri. Citește și: Gică Popescu spune adevărul ocolit de mulți oficiali FRF: „Am rezistat până în minutul 41! Toate problemele au venit pe partea dreaptă” Caz ȘOCANT în Constanța. Un minor cu dizabilități a fost ținut într-un grajd de tatăl său. „Mănâncă pufuleți” După o serie de răpiri șocante, „Familia BITCOIN” își ascunde conturile de criptomonede pe patru continente Meteorologii EaseWeather au modificat radical prognoza. Temperaturi extreme în iunie, iulie și august 2025, în România Putin reia tactici REPRESIVE din epoca stalinistă pentru a-i viza pe „dușmanii poporului”. Numărul condamnărilor pentru „trădare” a crescut de 10 ori S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole … vezi toate articolele

Fost ministru de Finanțe:”Trebuie să trimitem la Comisia Europeană un document programatic pentru a recalibra Planul Fiscal Structural”

Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, spune că România va fi nevoită să trimită la Comisia Europeană un document programatic pentru a recalibra Planul Fiscal Structural, actualul document fiind depășit. Totodată, el arată că aceasta trebuie să fie o prioritate a noului Guvern și că trebuie să asumăm o nouă țintă de deficit bugetar. „Dincolo de negocierile privind noul Guvern cred că trebuie luate în considerare câteva măsuri care vor sta la baza oricărei construcții politico-executive pe termen scurt și mediu: 1. Transmiterea către CE a unui document programatic de natură să recalibreze Planul Fiscal Structural al României și intrarea acestuia pe noua cale de ajustare dată de situatia la zi a indicatorilor macroeconomici. Planul actual, care este în vigoare, este depășit! El are o cale de ajustare care pleacă de la un deficit pe 2024 de 7,9% iar rezultatele pe 2024 ne arata un deficit de 9,3%. În plus, prognozele de creștere economică 2025-2026 au fost înrăutățite, ceea ce face improbabilă menținerea căii de ajustare inițiale(CE prognozeaza deja un deficit de 8,6% pentru 2025, mult superior celui de 7% estimat prin legea bugetului). Astfel, noul Președinte și Guvernul vor trebui să solicite COM revizuirea Planului Fiscal Structural și a căii de ajustare a deficitului și, implicit, a datoriei publice. Regulamentul european permite ajustarea! 2. La pachet cu acest document, va trebui să prezinte o nouă strategie fiscal-bugetară care să demonstreze elementele de consolidare fiscală, atât pe venituri cât și pe cheltuieli(la cheltuieli, dincolo de eliminarea risipei, trebuie prioritizate investițiile care sunt finanțate din fonduri europene și pun presiune pe deficit prin intermediul costurilor de cofinanțare sau a împrumurilor(PNRR, BEI, BM). Există spatiu de 1 pp din PIB în această prioritizare. 3. Trebuie luată în calcul posibilitatea unei rectificări bugetare avand în vedere noua prognoză de crestere economică dar și indicatorii contului curent și a investițiilor straine pe primul trimestru. În context, trebuie stimulat consumul intern deoarece, stagnarea economică din primul trimestru ne arată o încetinire a cererii agregate. Legea 69/2010 permite acest lucru. 4. Am vazut rezultatele pe fonduri europene din primul trimestru. Sunt foarte slabe, poate cele mai slabe din ultimii 5 ani. În contextul în care, prin legea bugetului, s-a asumat o absorbtie de cca 80 de miliarde lei în acest an. La 4 luni, executia ne arata o absorbtie de doar 14 miliarde lei. 5. Trebuie asumat pachetul de reforme și deblocat PNRR. În iunie depusă cererea de revizuire a PNRR asa cum a cerut Comisia inca din noiembrie si cum era agreat cu aceasta. Nu ne permitem să avem filozofi care se duc la Bruxelles si se intorc asa cum au plecat, iar Romania sa piarda timp si bani. În august, cel târziu, depusă cererea de plata 4, în forma revizuită si agreată cu COM. Până în august încasati toti banii din Cererea de Plata 3. Nu numai cei 1,3 miliarde euro care intra in iunie ci si ceilalti, cei de pe jaloanele blocate. 6. Pe plan politic, vom avea stabilitate. Dar stabilitatea se construiește pe respect! Încetați cu greaua mostenire”, precizează Adrian Câciu. CITEȘTE ȘI: OSCE, raport devastator despre alegerile prezidențiale: „O campanie știrbită de o retorică ostilă și un comportament neautentic online” Realitatea paradoxală la alegerile prezidențiale. Comunele cu primari PSD, în topul scorurilor pentru George Simion Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele

Comisia Europeană a redus previziunile de CREȘTERE pentru România. Ce spune prognoza macroeconomică de primăvară despre consolidarea fiscală

Comisiei Europeană a redus, din nou, estimările de creștere economică ale României, conform celei mai recente prognoze macroeconomice, pentru primăvară, dată publicității luni, membru al Uniunii Europene și la nivelul blocului comunitar. Previziuni economice de primăvară pentru România indică o reducere a avansului economic pentru 2025, față de cel estimat în toamnă, dar și cel din primăvară, dar și din anul precedent. Acum Comisia estimează pentru 2025,o încetinire semnificativă a creșterii PIB-ului real, de la 2,5 la 1,4 %, urmat de 2,2% în 2026. Pentru anul trecut, noua estimare de creștere este de 0,8%, aproape de două mai puțin decât previzionat acum câteva luni. Inflația ar urma să ajungă la 5,1 în 2025 și 3,9 în 2026. Deficitul public s-a adâncit pentru 2024 la 9,3% din PIB, iar pentru 2026 e estimat pe 8,6%, și cu doar 2 procente mai puțin în 2026. Diferențele față de astă toamnă Anterior, în toamnă Comisia estima pentru 2024,o încetinire semnificativă a creșterii PIB-ului real, până la 1,4 %, urmat de 2,5% în 2025, de la 3,3% pentru 2024 și 3,1% pentru 2025, conform estimărilor din primăvară. Atunci Executivul UE preconiza că inflația totală va scădea ușor, dar va rămâne peste 5 % în 2024, 5,5%  întrucât presiunile asupra prețurilor sunt în continuare ridicate ca urmare a creșterii continue a venitului disponibil. Pentru 2025, inflația era estimată să scadă la 3,9%, iar în 2026, la 3,6%. Comisia atrăgea atenția că se preconizează că deficitul public al României va ajunge la 8 % din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023. „Se preconizează că aceasta va rămâne, în linii mari, la acest nivel în 2025 și 2026, presupunând că politicile actuale nu se vor schimba. Se preconizează că ponderea datoriei în PIB va crește la aproape 60 % în 2026”, potrivit Comisiei, în toamnă. Riscurile la adresa economiei Potrivit documentului Comisiei, după un an 2024 anevoios, economia României era pe cale să se accelereze la începutul anului 2025, în special datorită construcțiilor, agriculturii și serviciilor, precum și perspectivelor mai bune de export. Cu toate acestea, incertitudinile generate de impunerea tarifelor SUA, precum și de volatilitatea politică și fiscală internă sporită sunt de așteptat să afecteze exporturile, sentimentul economic și, în cele din urmă, investițiile și consumul. Se preconizează că acest lucru va avea ca rezultat doar o creștere moderată a PIB-ului real de 1,4 % în 2025, care se preconizează că se va consolida și mai mult, ajungând la 2,2 % în 2026. Inflația este proiectată să se reducă, dar să rămână ridicată, în timp ce șomajul este proiectat să scadă marginal. Deficitul public a fost de 9,3 % din PIB în 2024, alimentat de creșteri foarte mari ale salariilor și pensiilor din sectorul public. Se preconizează că acesta va scădea modest la 8,6 % din PIB în 2025 și la 8,4 % în 2026, reflectând un pachet de măsuri puse în aplicare la sfârșitul anului 2024. Accelerare modestă a creșterii economice pe fondul unui grad ridicat de incertitudine Comisia arată că sentimentul economic s-a menținut pozitiv la începutul anului 2025, în pofida turbulențelor economice și a incertitudinilor persistente. Serviciile de construcții, agricultură și transport prezintă perspective de performanță îmbunătățite, ajutate și de aderarea la spațiul Schengen și de modernizarea infrastructurii. Redresarea puternică a sectorului construcțiilor rezidențiale, alături de investițiile solide finanțate de UE în infrastructura publică, sunt de bun augur pentru redresarea formării brute de capital fix, în pofida faptului că investițiile private sunt afectate negativ de incertitudinea fiscală pronunțată și de volatilitatea geopolitică, În același timp, indicatorii cu frecvență ridicată indică o încetinire a vânzărilor cu amănuntul și a consumului privat, întrucât este probabil ca politicile restrictive privind veniturile și inflația încă ridicată să descurajeze creșterea venitului disponibil. „Deși România are doar schimburi comerciale limitate cu SUA, se preconizează că majorarea tarifelor de către SUA va limita redresarea exporturilor României, în special a bunurilor fabricate, din cauza impactului negativ asupra partenerilor comerciali ai României din UE. Se preconizează că contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB-ului va scădea în 2025, deoarece încetinirea cererii interne reduce creșterea importurilor, iar perspectivele exporturilor de servicii și produse agricole s-au îmbunătățit. Pe ansamblu, se anticipează că dinamica PIB real se va accelera doar modest, până la 1,4% în 2025, nivel inferior celui potențial”, potrivit Comisiei. „În 2026, se preconizează că scăderea inflației și relaxarea politicii monetare, care vor conduce la condiții de finanțare mai favorabile, vor sprijini creșterea consumului privat. Presupunând că incertitudinea politică și fiscală se diminuează, încrederea investitorilor se va consolida, accelerând redresarea formării brute de capital fix. Având în vedere perspectivele de creștere mai bune pentru partenerii comerciali ai UE, se preconizează că exporturile vor crește în continuare, dar se preconizează că contribuția exporturilor nete la creșterea PIB-ului va rămâne ușor negativă”, arată reprezentanții Executivului comunitar. Per ansamblu, se anticipează o consolidare moderată a dinamicii PIB real, până la 2,2%. După o creștere semnificativă în 2024, se preconizează că deficitul de cont curent se va reduce treptat, dar va rămâne la niveluri încă ridicate, de aproape 8 % din PIB în 2025 și de 7 % din PIB în 2026. „Riscurile la adresa previziunilor sunt înclinate în sensul scăderii, în special în cazul în care persistă incertitudinea politică și fiscală internă, iar cererea externă este afectată într-o măsură mai mare decât se estimase”, arată Comisia, care a publicat raportul la o zi după al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Creșteri salariale moderate pe parcursul orizontului de prognoză Tensiunile de pe piața forței de muncă s-au atenuat și se preconizează că creșterea ocupării forței de muncă va continua atât în 2025, cât și în 2026, fiind sprijinită în principal de creșterea numărului de angajări în sectorul privat. Se preconizează că rata șomajului va scădea în continuare, ajungând la aproape 5 % până la sfârșitul anului 2026. Creșterea cu două cifre a salariilor nominale a continuat în 2024, afectând competitivitatea costurilor, dar se preconizează că ritmul creșterilor salariale se va tempera semnificativ pe parcursul orizontului de prognoză. În decembrie 2024 a fost

Ilie Bolojan, despre deficitul bugetar: Sunt trepidaţii care pot duce spre recesiune. Vom ajunge să creştem taxe şi impozite

Preşedintele interimar Ilie Bolojan a fost întrebat, într-o emisiune la Prima TV difuzată sâmbătă, dacă îl îngrijorează deficitul de 9,3% generat de coaliţia de guvernare. „Eu cred că pe orice om raţional, care înţelege ce înseamnă bugete, trebuie să îl îngrijorezi acest lucru. Pentru că, de fapt, ce înseamnă? Noi luăm împrumuturi mari săptămânal. Aceste împrumuturi ne permit să funcţionăm, deci cheltuim mai mult decât ne-am putea permite, dar ele au ca efect dobânzi şi cheltuieli cu dobânzile tot mai mari. Şi gândiţi-vă că acest lucru s-a întâmplat într-o perioadă în care n-am avut recesiune economică, n-am avut probleme. Or, în condiţiile în care vedem că există nişte turbulenţe economice la nivel global şi pare că există o încetinire a investiţiilor, pentru că nu mai există o predictibilitate, există o încetinire a schimburilor comerciale. M-am uitat zilele astea şi am văzut, de exemplu, că în porturile din Statele Unite, de când a început acest război (comercial – n.r.) cu China, au scăzut schimburile comerciale, ca volum în porturi, cu 40%. Cu Europa, lucrurile încă mai sunt 90 de zile, dar cine ştie cum se va termina. Oricum, deci, sunt nişte trepidaţii care ne pot duce către recesiune. Când se cuplează întotdeauna un grad de îndatorare mare, cu dobânzi mari, cu o uşoară recesiune, înseamnă să ne întoarcem în perioada 2008-2010”, a avertizat Ilie Bolojan. Preşedintele interimar a cerut eliminarea cheltuielilor inutile şi reforma companiilor de stat. De asemenea, Ilie Bolojan a anunţat că PNRR nu va fi amânat la nivel european, aşadar fie reuşim să absorbim toţi banii până la finalul anului 20207, fie vom pierde fondurile europene. „Să eliminăm cheltuielile inutile, să aducem instituţiile care au fost scăpate de sub control, companiile de stat, sub un anumit control şi, într-adevăr, să lucrăm sistematic la reducerea cheltuielilor, la absorbţia de bani europeni. Una din discuţiile de zilele trecute cu Comisarul pentru Buget a fost clar: pentru că orice modificare la acest program PNRR înseamnă un vot în 27 de ţări, în Parlamente, probabilitatea să se amâne din luna august încolo este foarte scăzută. Deci, ori vă cheltuiţi banii pe care-i aveţi, ori, dacă nu, o să îi pierdeţi. Eu cred că n-ar fi bine să pierdem aceşti bani, pentru că înseamnă investiţii care nu se fac în România. Dacă nu vom face toate aceste lucruri, nu ne vom încasa banii de la buget acolo unde există evaziune, vom ajunge în situaţia în care sancţionăm haotic, să creştem taxe şi impozite şi, de fapt, victimele vor fi în primul rând oamenii simpli, pentru că cei care mai au ceva bani o să se mai descurce cumva”, a explicat Ilie Bolojan. România a primit o alocare de 28,5 miliarde de euro din PNRR, din care a reuşit să absoarbă doar 9,4 miliarde, în condiţiile în care au rămas mai puţin de doi ani pentru implementarea proiectelor cu fonduri europene. Aşadar, România riscă să piardă câteva miliarde de euro din PNRR, bani condiţionaţi de reforme structurale. Comisia Europeană (CE) a anunţat, marţi, un deficit bugetar în termeni ESA, standardul în cadrul UE, de 9,3% pentru România, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, informează news.ro. Cele mai ridicate deficite bugetare din UE au fost înregistrate în 2024 în România (‑9,3%), Polonia (-6,6%), Franţa (‑5,8%) şi Slovacia (-5,3%). 12 state membre au deficite de peste 3% din PIB, potrivit Eurostat, biroul de statistică al UE. Statele care nu au raportat deficit sunt Danemarca (+4,5%), Irlanda şi Cipru (ambele +4,3%), Grecia (+1,3%), Luxemburg (+1) şi Portugalia (+0,7%). Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele

Ministerul Finanțelor: România își reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025, după cum prevede Planul Bugetar

Ministerul Finanțelor a precizat, marți seară, că țara noastră își reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025 și că va continua pe această traiectorie și în anii următori, după cum prevede Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu. ”Deficitul bugetar al României calculat conform metodologiei naţionale «cash» a fost, în 2024, de 8,65% din PIB, respectiv 152,72 miliarde lei. Deficitul bugetar ESA, conform datelor oficiale ale Eurostat, publicate în data de 22 aprilie 2025, a fost de 9,3% din PIB la finalul anului trecut. Calculul deficitului s-a făcut în sistemul de raportare accrual, definit în Sistemul European de Conturi (ESA 2010), precum şi în regulamentele emise în aplicarea Tratatului de instituire a Uniunii Europene. Astfel, diferenţa dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare”, arată Ministerul Finanţelor, într-un comunicat de presă. Conform sursei citate, influențe negative în calculul deficitului ESA au avut în principal sumele datorate și neplătite până la finalul anului de către instituțiile bugetare, fapt care a presupus cheltuieli mai mari cu 9,1 miliarde lei, cât și transpunerea dobânzilor (-9,6 mld lei) din baza cash în baza accrual în funcţie de termenele de plată. ”Facem precizarea că nu este pentru prima dată când, în România, au putut fi observate diferenţe între deficitul ESA şi deficitul cash. Chiar şi în acest context, România îşi reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025 şi, totodată, va continua această traiectorie şi în următorii ani, aşa cum prevede Planul Bugetar – Structural Naţional pe Termen Mediu agreat împreună cu Comisia Europeană”, mai arată Ministerul Finanţelor. CITEȘTE ȘI: Mirabela Năstase a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității Hyperion. Vreme de 3 ani a fost redactor la revista VIP, unde a făcut reportaje și interviuri … vezi toate articolele

EUROSTAT: România a avut cel mai mare DEFICIT bugetar ESA din UE. Cât de mare este gradul de îndatorare

România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană la sfârșitul anului trecut, conform metodologiei ESA, aplicată unitar la nivelul blocului comunitar, a anunțat, marți, biroul de statistică al UE, Eurostat. Deficitul bugetar ESA al României este de aproape trei ori mai mare decât media europeană, conform datelor anunțate de Eurostat Indicatorul din zona euro a ajuns la 3,1% și la 3,2% din PIB în UE, în timp ce în România a avut un deficit de 9,3%, cel mai ridicat, urmat de Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). Douăsprezece state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB. În 2024, toate statele membre, cu excepția Danemarcei (+4,5%), Irlandei și Ciprului (ambele +4,3%), Greciei (+1,3%), Luxemburgului (+1,0) și Portugaliei (+0,7%), au raportat un deficit. Grecia, cel mai mare grad de îndatorare Gradul de îndatorare, adică ponderea datoriei publice în PIB, în zona euro a crescut ușor de la 87,3% la sfârșitul lui 2023 la 87,4% la sfârșitul lui 2024, iar în UE de la 80,8% la 81,0%. La sfârșitul anului 2024, cele mai scăzute rate ale datoriei publice față de PIB au fost înregistrate în Estonia (23,6%), Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%). Douăsprezece state membre au avut rate ale datoriei publice mai mari de 60% din PIB, cele mai mari fiind înregistrate în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113,0%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%). România se află în jumătatea de sus a clasamentului celor mai mici niveluri de îndatorare, cu 54,8%, Cele mai mari rate ale datoriei publice față de PIB la sfârșitul trimestrului IV 2024 s-au înregistrat în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113,0%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%), iar cele mai scăzute au fost înregistrate în Estonia (23,4%), Bulgaria (23,4,6%) și Bulgaria (23,4,6%). Comparativ cu trimestrul al treilea din 2024, opt state membre au înregistrat o creștere a raportului datorie/PIB la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru din 2024, optsprezece au înregistrat o scădere, iar raportul a rămas stabil în Finlanda. Cele mai mari creșteri ale raportului au fost observate în Polonia (+2,0 puncte procentuale – pp), România și Suedia (ambele +1,6 pp), Malta (+1,5 pp) și Țările de Jos (+1,2 pp). Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Grecia (-4,7 pp), Cipru (-4,1 pp), Spania (-2,5 pp), Danemarca (-2,3 pp), Portugalia (-2,2 pp), Ungaria (-2,1 pp) și Croația (-2,0 pp). Comparativ cu trimestrul al patrulea din 2023, șaisprezece state membre au înregistrat o creștere a raportului datorie/PIB la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru din 2024, unsprezece state membre au înregistrat o scădere. Cele mai mari creșteri ale raportului au fost înregistrate în România (+5,9 pp), Polonia (+5,7 pp), Finlanda (+4,5 pp), Slovacia (+3,6 pp), Estonia (+3,4 pp), Austria (+3,3 pp) și Franța (+3,2 pp). Cele mai mari scăderi au fost observate în Grecia (-10,3 pp), Cipru (-8,6 pp), Croația (-4,3 pp), Spania (-3,3 pp), Portugalia (-2,8 pp), Danemarca (-2,5 pp) și Irlanda (-2,4 pp). Angajamentele României De amintit că România și-a asumat pentru acest an un deficit bugetar de 7%, angajament care va fi respectat până la sfârșitul lui 2025, după cum a anunțat Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, la începutul anului. Totodată, planul fiscal bugetar prevede o reducere progresivă a deficitului până la 3% în următorii șapte ani. Diferența dintre cheltuielile și veniturile statului a scăzut ușor în primele două luni din 2025, comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut, arată execuția bugetului general consolidat la 28 februarie 2025, publicată pe 26 martie de Ministerul Finanțelor Publice. Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 30,24 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 1,58% din Produsul Intern Brut (PIB), ccash, fonform metodologiei naționale, față de deficitul de 28,99 miliarde lei, respectiv 1,64% din PIB aferent celor două luni ale anului 2024, arată datele publicate miercuri. Anul 2024 s-a încheiat cu un deficit de 152,72 miliarde de lei, respectiv 8,65% din PIB cash față de deficitul de 90,06 miliarde de lei, respectiv 5,61% din PIB aferent anului 2023. Sursa foto: Envato Elements – caracter ilustrativ CITEȘTE ȘI: Marcel Ciolacu, despre RESTRUCTURAREA aparatului bugetar: Nu trebuie să speriem oameni / Zona mediului de afaceri încă absoarbe toată această forţă Tánczos Barna anunță reduceri de personal la Ministerul Finanțelor: „Sute de persoane vor pleca în 2025” Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele

Analiză Cristian Socol: România se dezvoltă prin investiții publice masive

Statul trebuie să ajute economia prin cât mai multe investiții publice, care să stimuleze mai departe investițiile private, cu atât mai mult în actualul context, explică economistul Cristian Socol într-o analiză pentru Gândul. „Viziunea corectă pentru economia românească este cea bazată pe investiții masive. Investițiile în producție, infrastructură, educație și sănătate au efecte de antrenare în economie, creează locuri de muncă și contribuie la o creștere economică sănătoasă. Mai ales în condițiile economice dificile din prezent, statul trebuie să ajute economia prin cât mai multe investiții publice, care să stimuleze mai departe investițiile private. „Anul 2025 este al treilea an în care Guvernul Ciolacu alocă peste 100 miliarde lei din buget și fonduri europene pentru investiții. Execuția bugetară indică investiții publice în 2024 de 120 miliarde lei (dublu față de anii 2020-2021), iar proiecția bugetară pentru anul 2025 este de circa 150 miliarde lei, o sumă echivalentă cu investițiile publice cumulate din anii 2019, 2020 și 2021. În 2023 și 2024, Guvernul României a respectat cele două reguli privind finanțele publice sustenabile. De exemplu, anul trecut, investițiile publice (120 miliarde lei) au fost mai mari decât deficitul bugetar primar (calculat ca deficit bugetar total minus cheltuielile cu dobânzile) (116 miliarde lei). Mai mult, un procent semnificativ din deficit a fost direcționat către investiții. În 2024, în România 80% din deficitul bugetar al României a mers către investiții publice (față de 69% în anul 2021 și 54% în anul 2020). Anul 2025 va continua modernizarea prin investiții publice masive și respectarea regulilor fiscal-bugetare din această perspectivă. Efectele de multiplicare ale investițiilor publice vor contribui la îmbunătățirea ratei de creștere economică și la sustenabilitatea finanțelor publice. Acest proces va conduce la menținerea unei viteze crescute privind convergența reală a României cu țările dezvoltate din Uniunea Europeană”, arată prof. univ. dr. Cristian Socol. Citiți și: Despre consecințele economice ale tarifelor lui Trump. Cum ar trebui să reacționeze UE? Care sunt implicațiile pentru România și ce soluții avem? Profesorul universitar dr. Cristian Socol, ASE București: Trei considerații și trei concluzii despre PACHETUL de CONSOLIDARE BUGETARĂ Lucrează de 12 ani în presa centrală și este autorul unor investigații jurnalistice centrate pe domeniul Justiției, dar și pe conexiunile dintre mediul politic și cel de afaceri. S-a alăturat … vezi toate articolele