România tot mai dependentă de importuri
Economia continuă să depindă semnificativ de importuri, în ciuda unei ușoare creșteri a vomului de exporturi. Astfel, dacă exporturile României au crescut cu 4% în primele 8 luni din 2026, ajungând la 65,82 miliarde de euro, importurile au crescut cu 3,4%, totalizând 88,26 miliarde de euro. Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) a atins 22,44 miliarde de euro, cu 1,4% mai mult față de aceeași perioadă din 2025, informează luni Institutul Național de Statistică (INS). Exporturile României au crescut cu 4% Astfel, exporturile României au crescut cu 4% în primele 8 luni din 2026, ajungând la 65,82 miliarde de euro. „În perioada 1.I-31.VIII 2026, exporturile FOB (Free on Board) au însumat 65.824,9 milioane euro, iar importurile CIF (Cost, Insurance and Freight) au însumat 88.269,7 milioane euro. În perioada 1.I-31.VIII 2026, exporturile au crescut cu 4,0%, iar importurile au crescut cu 3,4%, comparativ cu perioada 1.I-31.VIII 2025. Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.VIII 2026 a fost de 22.444,8 milioane euro, mai mare cu 307,2 milioane euro (+1,4%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.VIII 2025”, se precizează în comunicatul INS. În luna august 2026, exporturile au totalizat 7,55 miliarde de euro, marcând o creștere de 11,6% față de august 2025. În aceeași perioadă, importurile au crescut cu 13,7%, până la 10,69 miliarde de euro, ceea ce a dus la un deficit comercial de 3,13 miliarde de euro. Potrivit INS, mașinile și echipamentele de transport au continuat să marcheze comerțul internațional al țării în perioada analizată, cu o pondere de 45,5% din totalul exporturilor și 36,6% din importuri. Alte produse manufacturate au reprezentat 26,6% din exporturi și 27,1% din importuri. Comerțul internațional al României este pe creștere Schimburile comerciale cu țările din Uniunea Europeană (UE27) au reprezentat 71,6% din exporturile totale (47,15 miliarde de euro) și 72,5% din importuri (64,01 miliarde de euro). În ceea ce privește schimburile extra-UE27, exporturile au însumat 18,67 miliarde de euro, iar importurile 24,25 miliarde de euro. Ceea ce corespunde unor procente de 28,4%, respectiv 27,5% din total. Datele INS subliniază o dinamică pozitivă a comerțului internațional al României, însă creșterea mai accelerată a importurilor față de exporturi a contribuit la adâncirea deficitului comercial în 2026, comparativ cu anul anterior. Alte cifre interesante se referă la deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF), care în primele 8 luni din 2026 a fost de 22,44 miliarde euro, mai mare cu 307,2 milioane euro (1,4%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.VIII 2025.
Cum a ajuns o rușine agricultura românească din vedeta economiei
Deși resursele primare sunt considerabile, agricultura românească continuă să aibă performanțe dezamăgitoare, mult sub potențial. Studiul „Analiza cu privire la valoarea adăugată și contribuția a trei sectoare strategice la economia națională: producția agricolă primară, procesarea alimentară, distribuția și comercializarea agroalimentară” arată că agricultura este în prezent mai degrabă un blocaj decât un motor pentru economia României. România folosește mai mult de jumătate din suprafața țării pentru agricultură, una dintre cele mai mari ponderi din Uniunea Europeană. Chiar și așa, deficitul comercial din sectorul agroalimentar a atins anul trecut un deficit record de 3,36 de miliarde de euro. Acest deficit uriaș pentru ultimul deceniu reprezintă peste 10% din deficitul comercial total înregistrat la nivelul întregii economii. De asemenea, ultimele cifre publicate de Eurostat arată clar că România are pământ, dar nu știe să-l valorifice. Regiunea spaniolă, Andalucía, produce cât zece regiuni românești și nu din cauza unui climat spectaculos, ci din cauza că a știut cum să valorifice terenurile. România e în top 3 suprafețe arabile din UE Țara noastră se află în categoria țărilor care exportă la prețuri mici și importă produse procesate la prețuri uriașe. Deși România are a treia suprafață arabilă din Uniunea Europeană, după Franța și Spania, țara cultivă grâu, porumb și floarea-soarelui pe suprafețe uriașe, importă cantități importante de cereale la prețuri mici, apoi importă produse la prețuri mai mari. Regiunile care apar în topul Eurostat au ales să investească masiv în infrastructură, sere, sisteme de irigație computerizate, depozite frigorifice și logistică rapidă. Comparativ, Andalucía a generat 16 miliarde de euro din agricultură în 2023, în timp ce întreaga Românie, cu peste 13 milioane de hectare arabile nu apare în topul regiunilor cu cea mai mare producție agricolă. „La fructe comestibile, deficitul a crescut de aproape 8 ori în 17 ani, de la -90 mil euro la -707 mil euro. Pentru singura categorie cu sold pozitiv, cerealele, în 2007 aveam un excedent de 67 milioane euro, iar în 2024 excedentul este de 530 milioane de euro, însă în scădere în ultimii trei ani, pe fondul presiunilor de piață și al variațiilor de producție.”, spune Liviu Neagu, specialist în afaceri publice. Cum poate agricultura românească să contribuie real la economie România nu are nevoie de o revoluție, ci de un plan care să pornească de la cererea reală și să lucreze înapoi spre producție. Pe termen mediu, deficitul comercial ar putea fi redus printr-o schimbare structurală a modului în care funcționează sectorul agroalimentar. România are nevoie de o modernizare tehnologică a agriculturii primare și a procesării, o digitalizare a fluxurilor de producție și investițiilor în eficiență energetică. De asemenea, țara are nevoie de o strategie clară de poziționare pe piețele externe pentru anumite produse agroalimentare în așa fel încât să transforme nișele cu potențial mare în exporturi sustenabile. RECOMANDAREA AUTORULUI: Un tânăr inginer agronom din Iași a transformat visul copilăriei sale într-o afacere de SUCCES: „Iubeam utilajele, câmpul și munca agricolă” Producţii record de grâu şi rapiţă, în 2025, în România. Producţia totală de cereale şi oleaginoase ar putea să atingă 28 de milioane de tone
România, prinsă în capcana importurilor, în timp ce polonezii și ungurii exportă și produc.
După primele trei trimestre ale anului, deficitul comercial al României a fost de aproape 25 de miliarde de euro, în creștere cu 4,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. Importurile masive și exporturile slabe au făcut ca țara să se confrunte cu un dezechilibru economic semnificativ. Pe lângă inflație, măsuri de austeritate și deficit bugetar uriaș, România se confruntă și cu dezechilibrul economic mare, cauzat de deficitul comercial ridicat și capacitatea de producție internă neexploatată. În tot acest timp, vecinii noștri exportă masiv iar țara noastră are nevoie de o colaborare mai strânsă între stat și mediul privat pentru stimularea sectoarelor strategice de producție. Lucian Anghel, director general adjunct în cadrul Libra Internet Bank, spune într-o emisiune realizată de Ziarului Financiar, că România are o problemă majoră când vine vorba de producție. În contrast, țări precum Polonia, Cehia sau Ungaria au capacitate de producție și exportă masiv, în timp ce țara noastră rămâne dependentă de exporturi. „România are o problemă majoră de producţie. Deci, dacă ne uităm la celelalte economii din zonă, din regiune, fie că ne uităm la Polonia, fie că ne uităm Cehia, chiar şi Ungaria, ele nu sunt nişte economii care au o capacitate de producţie fantastică şi exportă masiv, în timp ce noi importăm foarte mult” spune Lucian Anghel. Exporturile României au însumat aproximativ 72 mld. euro, în timp ce importurile au ajuns la aproape 100 mld. euro. Anghel crede că pentru a corecta dezechilibrul comercial este nevoie ca România să producă mai mult. Deși vecinii noștri importă și ei, au reușit să-și dezvolte capacitățile de producție care au un impact pozitiv privind reducerea volumelor de mărfuri importate din afară. „Trebuie să producem, iar aici într‑adevăr trebuie un parteneriat între stat şi privat, adică statul cu instrumentele de care dispune, inclusiv garanţii de stat pentru sectoare de activitate prioritară, gen sectoare care produc, sectoare care reduc deficitul comercial prin producţie internă, înlocuirea importurilor sau prin exporturi.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Deficit comercial de miliarde la produse alimentare. România exportă cereale și importă pâine România, „invadată” de importuri. 800 de camioane de fructe și legume din Asia intră în țară într-o lună. Avertismentul Vămii