Guvernul a aprobat conturile bugetare pe 2024: Deficit de 157 de miliarde de lei la bugetul de stat
Bugetul de stat s-a încheiat în 2024 cu un deficit de 157 miliarde lei, rezultat din venituri de 278,14 miliarde lei și cheltuieli de 435,19 miliarde lei. În comparație cu prevederile bugetare, veniturile au fost cu 4,5 miliarde lei sub așteptări, iar cheltuielile cu 16,65 miliarde lei mai mici decât creditele aprobate. Fondul național de asigurări sociale de sănătate a înregistrat și el un deficit, de 1,13 miliarde lei, după ce a încasat venituri de 72,36 miliarde lei și a avut cheltuieli de 73,49 miliarde lei. Datoria publică a României a depășit 1.000 de miliarde de lei Datoria publică totală a României la sfârșitul anului 2024 a ajuns la aproape 1.130 miliarde lei, din care datoria guvernamentală reprezintă 1.103,9 miliarde lei, iar cea locală 26,04 miliarde lei. Sistemul public de pensii a înregistrat un deficit de 2,91 miliarde lei, cu venituri de 134,61 miliarde lei și cheltuieli de 137,52 miliarde lei. În ansamblu, bugetul asigurărilor sociale de stat a avut un deficit de 2,83 miliarde lei. Bugetul asigurărilor pentru șomaj s-a încheiat cu un excedent de 497,5 milioane lei, având venituri de 2,49 miliarde lei și cheltuieli de doar 1,99 miliarde lei. De asemenea, asigurările pentru accidente de muncă și boli profesionale au generat un excedent modest de 83,7 milioane lei, iar Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale a înregistrat un surplus de 74,6 milioane lei.
Cum explică Tanczos Barna noile TAXE: Suntem în fața unei provocări majore/ Guvernul a decis să-și asume răspunderea în Parlament
Vicepremierul Tanczos Barna spune, joi, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, că „suntem în fața unei provocări majore”. Acesta adaugă că „această provocare poate fi transformată într-o oportunitate”. Tanczos Barna arată că executivul urmeasă să-și asume răspunderea în fața Parlamentului, cel mai probabil într-o sesiune extraordinară. „Este primul pachet care vizează corectarea deficitului bugetar, pentru care, așa cum am spus, Guvernul a decis să-și asume răspunderea. Suntem în fața unei provocări majore în ceea ce privește viitorul fiscal-bugetar al țării, dar această provocare poate fi transformată într-o oportunitate, dacă sunt luate deciziile ferme și se implementează reformele necesare pentru a crea un stat mai suplu, un stat care respectă mai mult cetățeanul, un stat care oferă servicii mai bune”, spune viceprmierul. Oficialul adaugă că executivul este „presat de timp”, cu referire la evaluarea Uniunii Europene și a agențiilor de rating asupra economiei României. „Suntem presați de timp, pentru că am avut o perioadă cu foarte multe alegeri, am avut o perioadă în care România și-a asumat, prin mai multe documente, și nu într-un detaliu o să vină domnul Niști și o să explice, aceste corecții fiscal-bugetare. Atât Uniunea Europeană cât și agenția de rating cu care am vorbit în zilele trecute au spus că primele variante prezentate de România nu sunt suficiente. Motiv pentru care am elaborat acest pachet”. Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au fost avertizați din august 2024 că România se îndreaptă spre dezastru bugetar (Europa Liberă)
Potrivit documentelor „strict confidențiale” obținute de Europa Liberă, primii oameni din stat, președintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu și președintele Senatului Nicolae Ciucă, au fost avertizați încă din august 2024 cu privire la riscul unei crize bugetare dacă nu se introduc măsuri urgente de austeritate. În total, șase informări clasificate au fost trimise între august și decembrie 2024, prin poșta militară a SRI, la Cotroceni, Guvern și Parlament, informează Europa Liberă România. Unul dintre cele mai dure avertismente, datat 31 octombrie 2024, clasificat „Strict Confidențial” și marcat „Urgent”, arată că România risca să depășească semnificativ ținta de deficit bugetar de 5%. Avertismentele, semnate de ministrul Finanțelor Marcel Boloș, secretarii de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, și șefa ANAF, Nicoleta Cârciumaru, subliniau că, fără ajustări, România s-ar putea confrunta cu creșterea costurilor de finanțare și chiar incapacitate de plată. Boloș și-a apărat demersul, spunând că a fost singurul oficial care a atras atenția asupra situației și că informările au rămas confidențiale pentru a nu alarma piețele financiare . La finalul anului 2024, deficitul a ajuns la 9,3% din PIB.
DEZASTRUL măsurilor impuse de Guvernul Bolojan, explicat pe puncte
Pachetul de măsuri fiscale ce include creșterea TVA la alimente și medicamente de la 9 la 11%, creșterea TVA general de la 19% la 21%, CASS pe diferența de pensii ce depășește 3000 lei și creșterea accizelor la combustibil este diferit față de ceea ce s-a discutat în grupurile tehnice de lucru la nivel de partide, spun mai mulți analiști economici consultați de Gândul. Sursele citate spun că pachetul de măsuri fiscale menit să redreseze deficitul bugetar al României este unul pur ideologic, care duce la scăderea veniturilor și puterii de cumpărare a românilor. „Pachetul propus acum este un pachet ideologic, care pune povara fiscală pe umerii românilor cu venituri mici și medii. Aplicarea acestui pachet ar însemna o inflație de minimum 10% în anul 2025, dublă față de cea prognozată (și o estimare de 12-15% în anul 2026), o cădere a veniturilor reale/puterii de cumpărare de 20% a bugetarilor și cu 25% a pensionarilor cu pensii peste 3000 lei (o cădere de 10% a lucrătorilor din sectorul privat și cu 20% a pensionarilor cu venituri mai mici de 3000 lei). Pachetul de măsuri propus are un puternic efect contracționist – economia României va intra în recesiune (o cădere de 0,9% din PIB în anul 2025 față de prognoză, adică minus 17 miliarde lei, și o cădere de 1,9% din PIB în anul 2026 față de prognoză, adică minus 39 miliarde lei)”. Echitatea socială, necunoscută pentru Ilie Bolojan Economiștii consultați de Gândul arată că noul pachet fiscal nu respectă principiul echității sociale. Adică lovește exact în românii vulnerabili – cei cu venituri mici și medii. „Pachetul fiscal propus nu respectă una dintre lecțiile de consolidare fiscală ce reiese din experiența țărilor UE din ultimii 30 de ani – nu respectă principiul de echitate socială – ajustarea bugetară lovește disproporționat în cetățenii cu venituri mici și medii. Nu există o distribuție corectă a poverii și de aceea nu putem vorbi despre o consolidare fiscală durabilă și acceptată public”. Analiștii mai atrag atenția că astfel de taxe și impozite pe spatele celor vulnerabili ar împinge și mai mulți români în pragul sărăciei. „Analizele FMI confirmă că, fără grijă la design, consolidările tind să crească inegalitatea și să reducă ponderea veniturilor din muncă în economie. Experiența globală a consolidărilor fiscale reușite arată că grupurile vulnerabile și plasa de siguranță socială trebuie protejate, impactul negativ al crizei trebuie amortizat social. Economiile bugetare trebuie realizate fără a demantela “plasa de siguranță”. Un program de consolidare perceput ca incorect social sau care împinge largi pături ale populației în sărăcie extremă are șanse mici de reușită – va întâmpina rezistență publică și poate fi abandonat prematur”, spun finanțiștii citați. Foto colaj: Shutterstock + Mediafax CITEȘTE ȘI:
Bolojan și Nazare se întâlnesc cu o delegație a agenției de rating Fitch. România riscă să fie retrogradată la nivelul JUNK/ Anunțul Guvernului
Premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, se vor întâlni de la ora 15:00, la Palatul Victoria, cu o delegație a agenției de rating Fitch, potrivit unor surse politice guvernamentale. UPDATE 17:17 Guvernul României confirmă întâlnirea dintre Ilie Bolojan și reprezentanții agenției Fitch. Potrivit unui comunicat de presă, „discuțiile s-au concentrat pe măsurile care pot îmbunătăți indicatorii financiari”. „Premierul României, Ilie Bolojan, a avut astăzi o întrevedere cu reprezentanții agenției internaționale de rating Fitch, în contextul evaluărilor periodice din perioada următoare privind situația economică și fiscală a României. La întâlnire au participat și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vicepremierul Tánczos Barna, fost ministru al Finanțelor, precum și Mihai Jurca, viitorul șef al Cancelariei Prim-Ministrului. Ca la fiecare evaluare, discuțiile s-au concentrat pe măsurile care pot îmbunătăți indicatorii financiari și întărirea încrederii investitorilor în economia românească. Guvernul României își reafirmă angajamentul ferm față de echilibrarea finanțelor publice și implementarea unor politici economice responsabile”, transmite Palatul Victoria. Știrea inițială Întâlnirea are loc în contextul în care Fitch urmează ca, în luna august, să evalueze economia țării noastre, care riscă să fie retrogradată la nivelul junk dacă nu se implementează măsurile de reducere a deficitului bugetar. Evaluarea este importantă deoarece este luată în calcul de investitori atunci când preconizează plasări de capitaluri în România, dar și în ceea ce privește împrumuturile Guvernului pe piața economică internațională. Marți, Ilie Bolojan a avut o întâlnire cu ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, pentru a găsi cele mai bune soluții în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar și pentru o mai bună colectare a TVA-ului. „Am avut o întâlnire cu ministrul de Finanțe, cu echipa de conducere a Ministerului, abordând subiectele care sunt importante, și anume o analiză a încasărilor la bugetul de stat, un pachet de măsuri pentru a ne îmbunătăți aceste încasări, inclusiv modificări de legislație, cum este, de exemplu, legea insolvenței pentru a încasa mult mai bine cotele din TVA”, declara Bolojan. Potrivit surselor Gândul, în luna octombrie se va face o analiză pe impactul noilor măsuri fiscal-bugetare și se decide dacă va crește cota generală TVA de la 19% la 21%. Creșterea ar putea intra în vigoare de la 1 noiembrie sau 1 ianuarie, spun sursele citate. Foto: Mediafax/ Alexandru Dobre CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Creșterea TVA, după o nouă evaluare în octombrie. Ce TAXE intră în vigoare de la 1 august și cum va arăta acordul politic pe măsurile fiscale?
După ce creșterea taxei pe valoare adăugată (TVA) de la 19 la 21 la sută a reprezentat mărul discordiei dintre președintele Nicușor Dan și premierul desemnat Ilie Bolojan, Gândul a aflat cum s-au înțeles partidele politice pe noile taxe și impozite. Astfel, în luna octombrie se va face analiza pe impactul măsurilor și se decide dacă va crește cota generală TVA de la 19% la 21%. Creșterea ar putea intra în vigoare de la 1 noiembrie sau 1 ianuarie, spun sursele Gândul. Cota redusă de TVA crește de la 1 august În schimb, cota redusă de TVA va crește de la 1 august, spun sursele citate. De exemplu, ar putea crește de la 5% la 11% pentru lemne de foc, manuale, cărți. Nu este exclus ca acestea să crească doar până la 9%, în loc de 11%. De asemenea, TVA-ul redus va crește de la 9% la 19% pentru HoReCa, mâncarea pentru animale, accesul la muzee, concerte și evenimente sportive, dar și pentru apartamentele sub 120 mp. Cota de TVA rămâne 9% pentru alimente și medicamente, măsură cerută insistent de PSD la negocieri. Totodată, cota de TVA de 19% rămâne neschimbată, au agreat liderii politic implicați în negocierile pentru noul guvern. Sursa colaj: Shutterstock CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
România participă la ECOFIN. Țara noastră, așteptată să ia măsuri de reducere a deficitului
Miniștrii din cadrul Consiliul Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN) vor aviza vineri recomandarea din 4 iunie a Comisiei Europene care constată că România, stat aflat în procedură de deficit excesiv, nu şi-a respectat angajamentul din planul fiscal şi nu a luat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului bugetar România rămâne cu timp tot mai puţin pentru a adopta prin lege sau ordonanţă măsurile de ajustare bugetară astfel încât să fie trimise către Comisia Europeană săptămâna următoare, înainte de termenul limită de 30 iunie. Măsurile trebuie să fie trimise în timp util la Bruxelles pentru a trece de comisiile tehnice astfel încât să ajungă pe masa EcoFin pe 8 iulie. „Miniştrii vor fi invitaţi să aprobe acţiuni suplimentare în cadrul procedurilor de deficit excesiv pentru două state membre – România şi Belgia. În special, se aşteaptă ca Consiliul EcoFin să adopte o decizie care să stabilească faptul că România nu a luat măsuri eficiente pentru a-şi reduce deficitul excesiv, deschizând calea pentru posibile măsuri suplimentare dacă această ţară nu ia măsuri rapide pentru a-şi reduce dezechilibrele fiscale. Aceasta vine în urma unei recomandări anterioare a Consiliului care recomanda ca România să pună capăt situaţiei sale de deficit excesiv până în 2030. Pentru Belgia, Comisia a propus o recomandare revizuită pentru a-şi pune capăt deficitului excesiv până în 2029. Se aşteaptă ca EcoFin să decidă cu privire la acţiunile suplimentare din cadrul procedurii de deficit excesiv, care decurg din recomandările Comisiei din Pachetul de primăvară 2025, în cadrul următoarei sale reuniuni din 8 iulie 2025”, arată acum Comisia Europeană, înainte de şedinţa EcoFin, notează Profit.ro. Şedinţa EcoFin de pe 8 iulie, pentru care România trebuie să trimită măsurile luate până la final de iunie (30 iunie), este foarte importantă pentru că este ultima înainte ca instituţiile UE să intre în pauza de vară. Ulterior, următoarea şedinţă EcoFin este programată abia pe 10 octombrie. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
10 Semnale ale Deficitului de Colagen (P)
Colagenul este proteina structurală cea mai abundentă din corpul nostru, reprezentând aproximativ 30 % din totalul proteinelor. El formează „cadrul” care susține pielea, oasele, cartilajele, vasele de sânge și chiar țesutul muscular. Prin firele sale rezistente, colagenul conferă elasticitate, fermitate și capacitate de regenerare a țesuturilor. Însă, după vârsta de 25 de ani, producția naturală de colagen începe să scadă cu aproximativ 1–2 % pe an, iar factorii de stres oxidativ, poluarea, expunerea la soare și alimentația dezechilibrată accelerează acest proces. Menținerea unor niveluri optime de colagen este esențială pentru sănătatea întregului organism și pentru aspectul tânăr și luminos al pielii. Ce este colagenul Colagen este o proteină a fibrelor, cea mai abundentă în corpul uman, reprezentând aproximativ 30 % din totalul proteinelor organismului. Structura sa specifică – un triplu helix format din trei lanțuri polipeptidice – îi conferă rezistență și flexibilitate, fiind componentă esențială a țesutului conjunctiv care susține pielea, oasele, cartilajele, tendoanele și vasele de sânge. În organism există cel puțin 28 de tipuri de colagen, dintre care tipurile I, II și III sunt cele mai răspândite. Colagenul de tip I se găsește în piele, oase și tendoane, tip II în cartilaje și articulații, iar tip III în țesutul muscular și peretele vaselor sanguine. Surse alimentare de colagen includ bulionul de oase și produsele marine, iar suplimentele moderne, precum colagenul hidrolizat marin, oferă peptide de colagen ușor de absorbit. Funcția principală a colagenului este de a oferi suport și rezistență mecanică țesuturilor, menținându-le elastice și capabile să se regenereze. Pe măsură ce înaintăm în vârstă sau din cauza factorilor de mediu (radiații UV, fumat, stres oxidativ), producția endogenă de colagen scade, ceea ce poate duce la apariția ridurilor, deshidratare, dureri articulare și fragilitate osoasă. De aceea, menținerea unor niveluri optime de colagen – prin dietă, suplimente și protecție solară – este esențială pentru sănătate și aspectul tânăr al pielii. Riduri și linii fine accentuate Pe măsură ce colagenul se degradează, stratul dermic — responsabil de susținerea structurii pielii — se subțiază, iar fibrele elastice își pierd din densitate. Fără suficient “sâmbure” colagenic, pielea nu mai reușește să se întindă și să revină la forma inițială după mișcările faciale; astfel, în loc ca liniile de expresie să fie temporare, ele devin permanente. Zonele care sunt cel mai dese vizitate de mușchii feței — fruntea, colțurile ochilor (laba gâștii) și conturul gurii — se adâncesc vizibil, iar ridurile capătă un aspect “crăpat”, adâncindu-se pe măsură ce pierderea de colagen avansează. Piele uscată și deshidratată Colagenul funcționează ca un magnet molecular pentru apă, ajutând la reținerea umidității în interiorul țesuturilor cutanate și menținând bariera hidrolipidică intactă. Deficitul de colagen compromite această barieră, iar apa se evaporă mai ușor prin epidermă. Drept consecință, pielea se simte aspră, cu senzație de “strângere” chiar după aplicarea produselor hidratante, iar uscăciunea persistentă poate genera descuamări fine, senzație de mâncărime și o anchiloză vizibilă a naturalelor linii de expresie. Pierderea fermității și tonusului O rețea sănătoasă de colagen are o structură tridimensională care susține formă și contururile tenului. Când sinteza colagenului scade, pierdem acel cadru intern care ține “în sus” obrajii, linia mandibulei și zona brațelor. Rezultatul este pielea lăsată, cu contururi mai relaxate, care conferă un aspect de “față obosită” și “brațe molcome”. În plus, în zonele cu gravitație mai accentuată, precum decolteul, pielea poate căpăta cute fine și un aspect mai creț. Vergeturi și cicatrici inestetice Vergeturile apar atunci când fibrele de colagen se rup rapid — de obicei în perioade de creștere abruptă a volumul corporal (sarcină, adolescență, câștig rapid în greutate) — iar organismul nu reușește să regenereze matricea colagenică la timp. În același mod, cicatricile profunde care rămân vizibile mult timp după vindecare sunt semnul că sinteza colagenului în faza de remodelare a rănilor a fost insuficientă. Rezultatul: pielea capătă liniile acelea adânci, ușor lucioase, de culoare roz sau alb-gălbui, greu de estompat fără tratamente dedicate. Dureri articulare și rigiditate Cartilajul articular este alcătuit în proporție mare din colagen de tip II, substanța care asigură amortizarea și alunecarea fără frecare între capetele osoase. Când nivelul colagenului scade, cartilajul devine mai puțin elastic și uzura își face loc mai rapid. În consecință, articulațiile devin sensibile la impact și fricțiune: apare senzația de “cracănit” la îndoirea genunchilor sau cotului, iar durerile matinale și rigiditatea după perioadele de repaus se intensifică. Fără un aport corespunzător de colagen, cartilajul nu se regenerează suficient, crescând riscul de artrită. Păr fragil, subțiat și cu aspect tern Fibrele de colagen sunt prezente în scalp și în jurul foliculilor de păr, contribuind la rezistența și susținerea firelor. Lipsa colagenului afectează structura rădăcinii, iar părul crește mai subțire, mai fragil și predispus la rupere. În plus, bariera naturală care menține hidratarea scalpului slăbește, rezultând mătreață, senzație de uscăciune și senzație de “strângere” a pielii capului. Pe termen lung, scade densitatea părului și apar zone cu aparență mai rare. Unghii casante și exfoliate Matricea unghială conține colagen de tip I, care conferă rezistență și uniformitate. Un deficit de colagen destabilizează structura stratului de cheratină, ceea ce se traduce prin unghii fragile, care se exfoliază în straturi subțiri și se pot aplica rareori. În plus, creșterea lor încetinește, astfel că orice defect — o fisură sau un colt ascuțit — persistă mult timp până la remediere, iar riscul de infecții la nivelul șanțurilor unghiale crește. Întârzierea vindecării rănilor Colagenul este farfuria de bază pe care celulele reparatoare (fibroblastele) construiesc noul țesut în fazele inițiale ale vindecării. Dacă sinteza colagenului este insuficientă, formarea barierei de protecție și a noii matrice cicatriceale întârzie, iar rana rămâne deschisă mai multe zile sau săptămâni. Riscul de infecții și de formare a cicatricelor inestetice crește, iar refacerea completă a elasticității și a texturii pielii vechi durează mult mai mult. Pierdere de masă musculară Țesutul muscular nu este format doar din fibre contractile, ci și dintr-o rețea de colagen (endomisium, perimisium și epimisium) care leagă fibrele între ele și le oferă un cadru de rezistență. Când colagenul este insuficient, pierderea masei musculare (sarcopenia) se accelerează, forța scade
Sorin Grindeanu: „Ajutorul de înmormântare e o chestiune care nu rezolvă deficitul”
Liderul interimar al PSD este stupefiat de propuneri halucinante de tăieri ale cheltuielilor, cum ar fi desființarea burselor școlare și a ajutoarelor de înmormântare. Premierul de serviciu recunoaște la România TV că scenariile sunt vehiculate mai degrabă în presă, decât în comisii. Ieri pe mine m-a luat cu furnicături pe șirea spinării când am auzit două propuneri savante una de desființare a burselor școlare și a doua-a de desființare a ajutoarelor de înmormântare. În halul ăsta suntem, în faliment, remarcă Grindeanu N-am ajuns încă acolo. Le-am văzut nenumerate, recunosc, nu atât în interiorul acestei comisii, cât în presă. Nu se va ajunge la așa ceva. Sper, fiindcă, cel puțin în ceea ce înseamnă ajutorul de înmormântare, e o chestiune care nu rezolvă deficitul, domnule Ciutacu, în niciun caz. Astea sunt propuneri care vin din partea, probabil, din partea unor oameni care nu s-au lovit foarte mult de o realitate și privesc toate lucrurile dintr-un birou și se pare că România e așa cum e biroul lor, este siderat liderul interimar al PSD. Citiți și: Sorin Grindeanu: „Este exclusă taxarea tranzacțiilor bancare, o TÂMPENIE”
TVA 21%, impozit pe profit 19% și ACCIZE mărite cu 20%. Ce măsuri propun PSD, PNL și USR pentru reducerea deficitului?
Liderii partidelor politice au purtat discuții intense în ultimele zile cu președintele României, Nicușor Dan, despre noile măsuri fiscal-bugetare pe care România trebuie să le adopte în vederea reducerii deficitului bugetar. Gândul prezintă principalele propuneri ale partidelor politice de la Cotroceni. În contextul criticilor venite din partea Comisiei Europene, noul guvern de la Palatul Victoria trebuie să adopte niște măsuri impopulare pentru a aduce mai mulți bani la bugetul de stat. În acest sens, liderii PSD-PNL-USR au venit cu propuneri de măsuri fiscale, în grupul de lucru tehnic format la Cotroceni. PSD vrea impozit progresiv din 2026 PSD a propus în discuțiile de la Cotroceni introducerea taxei de solidaritate pentru veniturile mai mari de 10.000 de lei net, adică 16% pe diferența de valoare ce depășește această sumă, până la 31 decembrie 2025, potrivit surselor Gândul. Social-democrații au pus pe masă și analize de impact. 4,7 miliarde de lei ar urma să aducă taxa de solidaritate la bugetul de stat. Social-democrații vor ca de la 1 ianuarie 2026 să se introducă impozitul progresiv, care ar aduce un impact anual de 0,8% din PIB, potrivit surselor citate. O altă măsură propusă de PSD este impozitarea prețurilor de transfer / tranzacțiilor de externalizare a veniturilor cu 2% din valoare. Măsura ar avea un impact de 3,5 miliarde de lei. PSD propune și creșterea nivelului accizelor cu 20%, dar mai puțin la benzină și motorină. Respectiv, PSD vrea să crească accizele la jocurile de noroc și păcănele și supraacciza la produse și mașini de lux sau bijuterii scumpe. Măsura ar avea un impact de 2,8 miliarde de lei, spun economiștii social-democrați. PSD vrea să se elimine facilitățile fiscale pentru barurile și cluburile de noapte care plătesc impozit pe profit de 5%. Impactul calculat pentru o astfel de măsură este de 0,9 miliarde lei. Nu în ultimul rând, social-democrații cer și impozitarea câștigurilor provenite din tranzacții cu criptomonede. Potrivit surselor Gândul, PNL și USR s-au „opus în mare parte” măsurilor propuse de PSD și nu există un consens în acest moment. Din grupul de lucru pe probleme de fiscalitate și economie fac parte, de la PSD, Adrian Câciu, Bogdan Ivan, Cristian Socol, Radu Oprea și Florin Jianu. PNL vrea să mărească impozitul pe profit la 19% Măsurile propuse de PNL vizează introducerea de noi taxe. Una din propunerile liberalilor de la discuțiile de la Cotroceni este creșterea impozitului pe profit de la 16%, cât este în prezent, la 19%, potrivit surselor Gândul. O altă măsură pe care PNL o cere este dublarea impozitului pe dividende la 16%. În prezent, acesta este de 8%. De asemenea, PNL a pus gând rău și seniorilor. Propun CASS de 10% pentru pensiile peste 2.500 de lei. PSD se opune măsurilor venite din partea liberalilor, iar USR a avut în negocieri unele observații. De la PNL, în grupul de lucru fac parte Bogdan Huțucă, Tănase Stamule, Gabriela Horga și Florin Zaharia. USR cere creșterea TVA la 21% USR propune creșterea cotei de TVA la 19% pentru sectorul HoReCa. De asemenea, USR cere creșterea cotei generale de TVA la 21% și creșterea cotei reduse de la 9% la 12%. Potrivit informațiilor obținute de Gândul, PSD se opune creșterii generale de TVA, considerând că „este o măsură care frânează economia și o îndreaptă spre recesiune”. Dacă se va insista cu creșterea TVA la 21%, PSD a cerut, în compensație, scăderea TVA la medicamente și alimente la 5%. USR își dorește și listarea companiilor de stat și privatizarea Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Portul Constanța, Salrom, CEC sau Eximbank, unde statul român are acțiuni. USR cere și eliminarea facilității din Codul Fiscal potrivit căreia cei care sunt pe drepturi de autor, dar au și contract de muncă, să nu plătească CAS și CASS pentru contractele pe drepturi de autor, ci să plătească la nivelul de 6, 12 și 24 de salarii minime. Măsura este susținută și de PNL, arată sursele noastre. Din partea USR, în grupurile tehnice de lucru fac parte Claudiu Năsui, Diana Buzoianu, Adrian Echert, Narcis Mircescu și Sebastian Cernic. Sursa colaj: Mediafax + Facebook + Shutterstock CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele