Consiliul Fiscal consideră că în contextul deficitului bugetar: „Nu putem evita creşterea taxelor şi impozitelor”
Reducerea deficitului bugetar nu se poate realiza doar prin tăierea cheltuielilor, a afirmat marți, în Parlament, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Fostul ministru a precizat că, inevitabil, va trebui să se pună problema majorării unor taxe și impozite, comparând gaura din bugetul României cu o cangrenă: „Acest deficit bugetar pe care îl avem acum este ca o cangrenă care afectează economia”, notează Mediafax. Fostul ministru de finanțe a explicat, în Parlament, că o colectare mai bună a încasărilor nu rezolvă problema reducerii deficitului bugetar și că, în opinia sa, nu se poate evita creșterea taxelor și impozitelor. ”Nu cred că putem evita creşterea taxelor şi impozitelor.”, a spus Dăianu. Situația pensiilor și salariilor Daniel Dăianu a subliniat, însă, ferm că „de pensii și salarii nu te poți atinge” și că „trebuie luate alte măsuri”. În primele trei luni ale anului 2025, execuţia bugetului general consolidat a înregistrat un deficit de 43,66 miliarde de lei, echivalent cu 2,28% din PIB, în creștere față de aceeași perioadă a anului 2024, însă nu reprezintă recordul istoric negativ al României. Ministrul Transporturilor, explicații despre deficit Sorin Grindeanu explică nivelul deficitului din România. Într-un interviu la Antena 1, președintele interimar al PSD afirmă că s-a ajuns la acest deficit „datorită faptului că s-au făcut cele mai mari investiții din istoria României”. „În acești ani, în România, am ajuns și la acest deficit datorită faptului că s-au făcut cele mai mari investiții din istoria României și dovadă stau investițiile de la Ministerul Transporturilor. Să faci deficit, care a mers nimeni nu știe unde în acei ani, e un lucru. Să ajungi într-o zonă de deficit, făcând aproape 8% din PIB, mergând în investiție, e cu totul altceva”, explică el. Citește mai multe aici. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
Nicușor Dan, avertisment privind fondurile europene: Pe PNRR, RISCUL mare este să nu atragem
Noul preşedinte al României, Nicuşor Dan, a fost întrebat, vineri, în cadrul unor declarații de presă, dacă există riscul pierderii de fonduri europene din cauza deficitului mare, el precizând că „riscul mare este să avem niște bani pe care să nu îi atragem până la termenul de august 2026”. Referitor la posibilitatea de a pierde fonduri europene din cauza deficitului mare, președintele ales a declarat: „Pe de o parte, România este în procedură de deficit excesiv. Procedura de deficit excesiv are niște etape în care, eventual, la un moment dat, un procent din fonduri să fie luate. Nu neapărat procentul important, ci semnalul pe care o astfel de decizie l-ar da către piață și, în special, pentru investitorii care împrumută România”. El a atenționat că „pe de altă parte, pe PNRR, riscul mare este să nu atragem”. „Adică avem un termen, august 2026, și riscul mare este să avem niște bani pe care să îi avem și pe care să nu îi tragem până atunci. Acolo este discuția cea mai mare”, a explicat Nicușor Dan. Foto: Alexandra Padrea CITEȘTE ȘI: Ultima ședință a lui Nicușor Dan la Primărie. De luni, Stelian Bujduveanu va fi primar interimar al Capitalei. A fost ales cu 38 de voturi „PENTRU” Nicușor Dan va depune JURĂMÂNTUL în Parlament pe 26 mai, la ora 12/ Lista completă a invitaților Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Un înalt oficial FMI cere SUA să își reducă deficitul fiscal și să abordeze povara datoriei „în continuă creștere
Un înalt oficial al Fondului Monetar Internațional a cerut Statelor Unite să își reducă deficitul fiscal și să abordeze povara datoriei „în continuă creștere”, într-un moment în care cresc îngrijorările cu privire la planurile președintelui Donald Trump privind reduceri fiscale radicale. „Deficitele fiscale ale SUA sunt prea mari și trebuie reduse”, a declarat Gita Gopinath, prim director general adjunct al FMI, pentru Financial Times. De asemenea, ea a avertizat că cea mai mare economie a lumii este încă afectată de incertitudinea „foarte ridicată” în materie de politică comercială, în ciuda „evoluțiilor pozitive”, cum ar fi reducerea taxelor vamale impuse Chinei de către Administrația Trump. Avertismentul Moody’s cu privire la deficitul SUA Comentariile lui Gopinath au venit după ce Moody’s a revizuit ratingul de credit AAA al SUA, din cauza îngrijorărilor legate de datoria în creștere a țării. Agenția de rating a declarat săptămâna trecută că legislația propusă, pe care Trump o numește „proiectul de lege cel mare și frumos”, ar crește deficitul SUA de la 6,4% anul trecut la puțin sub 9% până în 2035. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat duminică pentru NBC că retrogradarea ratingului Moody’s a fost „un indicator întârziat”, punând situația fiscală pe seama Administrației Biden. El a adăugat că Administrația este „hotărâtă să reducă cheltuielile și să crească economia”. El a declarat anterior că va reduce deficitul la 3% până la sfârșitul mandatului lui Trump. Dar Gopinath a remarcat că raportul datoriei SUA față de PIB „este în continuă creștere”, adăugând: „Ar trebui să avem o politică fiscală în SUA care să fie consecventă cu reducerea în timp a raportului datorie/PIB”. Potrivit Biroului de buget al Congresului, datoria Guvernului federal deținută de public se ridica la 98% din PIB în anul fiscal 2024, comparativ cu 73% acum un deceniu. FMI și-a redus prognoza de creștere a SUA cu aproape 1% FMI a anunțat luna trecută că se așteaptă ca deficitul fiscal al SUA să scadă în acest an atât timp cât veniturile din taxe cresc, dar aceste proiecții nu au luat în considerare legea fiscală a lui Trump, care își croiește drum prin Congres. Gopinath a adăugat că Bessent a avut dreptate să facă un „apel clar” pentru a reduce deficitele fiscale. Un deficit mai mare înseamnă că Guvernul va trebui să vândă mai multe obligațiuni într-un moment în care investitorii străini și interni au început să pună la îndoială stabilitatea pieței americane. În aprilie, FMI și-a redus prognoza de creștere a SUA cu aproape 1%, la 1,8 % în 2025, în timp ce și-a redus proiecția de creștere globală la 2,8%, după ce a luat în calcul impactul taxelor vamale ale lui Trump. „Pauza tarifară în relația cu China este o evoluție pozitivă”, a declarat Gopinath. Ea a salutat, de asemenea, acordul dintre SUA și Marea Britanie, dar a subliniat că rata tarifară efectivă a SUA rămâne mult mai mare decât anul trecut și că taxele ridicate impuse Chinei au fost doar suspendate. Cifrele privind PIB-ul din primul trimestru au fost aproximativ în conformitate cu așteptările FMI, a spus ea, adăugând că datele au rămas dificil de citit deoarece companiile s-au grăbit să cumpere bunuri înainte de implementarea taxelor vamale ale lui Trump. „Va dura ceva timp până când efectele tuturor acestor evoluții se vor regăsi în date”, a spus ea. „Este absolut pozitiv să avem rate tarifare medii mai mici decât cele pe care le-am presupus în aprilie, dar există un nivel foarte ridicat de incertitudine și trebuie să vedem care vor fi noile taxe vamale”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Administrația SUA amenință cu taxe vamale la cote MAXIME țările care nu poartă negocieri corecte Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Guvernul promite că se va încadra în ținta de DEFICIT de 7% din PIB: Aprilie va fi pe excedent
România s-a angajat în fața Comisiei Europene că va reuși să se încadreze în ținta de deficit bugetar de 7% din PIB până la finalul anului 2025. În acest moment, România are cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB, potrivit metodologiei ESA (European System of Accounts). Surse guvernamentale au declarat pentru Gândul că luna aprilie va aduce date importante privind colectările fiscale, iar autoritățile sunt încrezătoare că vor putea demonstra Bruxelles-ului progresele făcute. „Mai mult ca sigur aprilie va fi pe excedent și o să le demonstrăm (Comisiei Europene – n.red.) că ne încadrăm în deficit”, au declarat surse politice pentru Gândul. Executivul mizează, astfel, pe o creștere a veniturilor bugetare, odată cu actualizarea datelor privind încasările din impozite și taxe aferente anului 2024. Acestea urmează să fie prezentate în perioada imediat următoare și ar putea constitui un argument-cheie în negocierile cu oficialii europeni pentru menținerea ritmului de ajustare bugetară. Foto: gov.ro CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
EUROSTAT: România a avut cel mai mare DEFICIT bugetar ESA din UE. Cât de mare este gradul de îndatorare
România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană la sfârșitul anului trecut, conform metodologiei ESA, aplicată unitar la nivelul blocului comunitar, a anunțat, marți, biroul de statistică al UE, Eurostat. Deficitul bugetar ESA al României este de aproape trei ori mai mare decât media europeană, conform datelor anunțate de Eurostat Indicatorul din zona euro a ajuns la 3,1% și la 3,2% din PIB în UE, în timp ce în România a avut un deficit de 9,3%, cel mai ridicat, urmat de Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). Douăsprezece state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB. În 2024, toate statele membre, cu excepția Danemarcei (+4,5%), Irlandei și Ciprului (ambele +4,3%), Greciei (+1,3%), Luxemburgului (+1,0) și Portugaliei (+0,7%), au raportat un deficit. Grecia, cel mai mare grad de îndatorare Gradul de îndatorare, adică ponderea datoriei publice în PIB, în zona euro a crescut ușor de la 87,3% la sfârșitul lui 2023 la 87,4% la sfârșitul lui 2024, iar în UE de la 80,8% la 81,0%. La sfârșitul anului 2024, cele mai scăzute rate ale datoriei publice față de PIB au fost înregistrate în Estonia (23,6%), Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%). Douăsprezece state membre au avut rate ale datoriei publice mai mari de 60% din PIB, cele mai mari fiind înregistrate în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113,0%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%). România se află în jumătatea de sus a clasamentului celor mai mici niveluri de îndatorare, cu 54,8%, Cele mai mari rate ale datoriei publice față de PIB la sfârșitul trimestrului IV 2024 s-au înregistrat în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113,0%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%), iar cele mai scăzute au fost înregistrate în Estonia (23,4%), Bulgaria (23,4,6%) și Bulgaria (23,4,6%). Comparativ cu trimestrul al treilea din 2024, opt state membre au înregistrat o creștere a raportului datorie/PIB la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru din 2024, optsprezece au înregistrat o scădere, iar raportul a rămas stabil în Finlanda. Cele mai mari creșteri ale raportului au fost observate în Polonia (+2,0 puncte procentuale – pp), România și Suedia (ambele +1,6 pp), Malta (+1,5 pp) și Țările de Jos (+1,2 pp). Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Grecia (-4,7 pp), Cipru (-4,1 pp), Spania (-2,5 pp), Danemarca (-2,3 pp), Portugalia (-2,2 pp), Ungaria (-2,1 pp) și Croația (-2,0 pp). Comparativ cu trimestrul al patrulea din 2023, șaisprezece state membre au înregistrat o creștere a raportului datorie/PIB la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru din 2024, unsprezece state membre au înregistrat o scădere. Cele mai mari creșteri ale raportului au fost înregistrate în România (+5,9 pp), Polonia (+5,7 pp), Finlanda (+4,5 pp), Slovacia (+3,6 pp), Estonia (+3,4 pp), Austria (+3,3 pp) și Franța (+3,2 pp). Cele mai mari scăderi au fost observate în Grecia (-10,3 pp), Cipru (-8,6 pp), Croația (-4,3 pp), Spania (-3,3 pp), Portugalia (-2,8 pp), Danemarca (-2,5 pp) și Irlanda (-2,4 pp). Angajamentele României De amintit că România și-a asumat pentru acest an un deficit bugetar de 7%, angajament care va fi respectat până la sfârșitul lui 2025, după cum a anunțat Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, la începutul anului. Totodată, planul fiscal bugetar prevede o reducere progresivă a deficitului până la 3% în următorii șapte ani. Diferența dintre cheltuielile și veniturile statului a scăzut ușor în primele două luni din 2025, comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut, arată execuția bugetului general consolidat la 28 februarie 2025, publicată pe 26 martie de Ministerul Finanțelor Publice. Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 30,24 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 1,58% din Produsul Intern Brut (PIB), ccash, fonform metodologiei naționale, față de deficitul de 28,99 miliarde lei, respectiv 1,64% din PIB aferent celor două luni ale anului 2024, arată datele publicate miercuri. Anul 2024 s-a încheiat cu un deficit de 152,72 miliarde de lei, respectiv 8,65% din PIB cash față de deficitul de 90,06 miliarde de lei, respectiv 5,61% din PIB aferent anului 2023. Sursa foto: Envato Elements – caracter ilustrativ CITEȘTE ȘI: Marcel Ciolacu, despre RESTRUCTURAREA aparatului bugetar: Nu trebuie să speriem oameni / Zona mediului de afaceri încă absoarbe toată această forţă Tánczos Barna anunță reduceri de personal la Ministerul Finanțelor: „Sute de persoane vor pleca în 2025” Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Deficitul de cont curent a ajuns la 4,8 miliarde de euro, după două luni din 2025. Este cu 85% mai mare decât în același interval de anul trecut
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, în primele două luni din 2025, un deficit de 4,8 miliarde euro, ceea ce reprezintă în creștere cu aproape 85% față ce deficitul raportat în aceeași perioadă a anului trecut, de 2,6 miliarde euro, potrivit datelor transmise, vineri, de Banca Națională a României, printr-un comunicat de presă. Contul curent al balanței de plăți a rezultat din media balanțelor pe bunuri și servicii, venituri primare și venituri secundare. Cel mai mare deficit s-a înregistrat la bunuri, de 5,45 de miliarde de euro, cu aproximativ 1,5 miliarde de euro mai mult decât în ianuarie – februarie 2024, balanța serviciilor are un excedent mai mic cu 187 milioane euro (până la 1,61 miliarde de euro), balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 93 milioane euro (pana la 1 miliard de euro), iar balanța veniturilor secundare, un excedent mai mic cu 427 milioane euro (până la 40 de milioane de euro). La cât a ajuns datoria externă În ceea ce privește datoria externă, în primele două luni din 2025, datoria externă totală a crescut cu 3,39 miliarde euro, până la 208,28 miliarde euro. Mai bine de jumătate, 111,31 de miliarde de euro, este datoria externă a administrației publice, care a crescut față de ianuarie-februarie 2024 cu 3,95 de miliarde de euro. În structură, datoria externă pe termen lung (76,1% din totalul datoriei externe) a însumat 158,5 miliarde euro la 28 februarie 2025, în creștere cu 2,3% față de 31 decembrie 2024. Datoria externă pe termen scurt a ajuns la acea dată la 49,78 miliarde euro, în scădere cu 0,2% față de 31 decembrie 2024. Datele BNR arată că rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 10,6% în perioada ianuarie – februarie 2025, comparativ cu 19,6% în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 28 februarie 2025 a fost de 5,9 luni, în comparație cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 28 februarie 2025 a fost de 99,5%, comparativ cu 99,1% la 31 decembrie 2024. Citiți și: BNR menține dobânda-cheie în contextul incertitudinilor deosebit de ridicate. Membrii CA, îngrijorați de DETERIORAREA mediului economic internațional La cât au ajuns rezervele de AUR ale României. Evoluția cotațiilor internaționale aproape au dublat valoarea în ultimii cinci ani Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele