Expert: O activitate zilnică de 10 minute reduce riscul de demență, oricine poate să o facă
Deși nu există o modalitate garantată de a preveni demența, anumite activități zilnice pot susține sănătatea creierului pe termen lung și pot ajuta la reducerea riscului, indiferent de vârstă, a stabilit expertul în îngrijire Michael Berkley-Blezard de la Old Sarum Manor din Elmfield Care, potrivit Express. El a menționat cinci activități și hobby-uri simple care ajută la menținerea minții active și care pot duce la reducerea riscului de demență. Printre acestea este sfatul de a rezolva un puzzle rapid, cum ar fi un sodoku. „O modalitate de a vă menține creierul ascuțit și sănătos este să faceți puzzle-uri în mod regulat. Fie că este vorba de a juca Wordle înainte de a începe ziua de lucru, de a rezolva un sudoku în pat sau de a aborda o căutare de cuvinte în timp ce te uiți la televizor, antrenamentul zilnic al creierului îl ajută să se mențină în cea mai bună formă. Puzzle-urile solicită simultan mai multe părți ale creierului, inclusiv memoria, vizualul și zonele de procesare, ceea ce ajută la întărirea și menținerea conexiunilor neuronale”, a explicat Berkley-Blezard. Studiile confirmă sfatul expertului Sfatul său este susținut de două studii corelate realizate de Universitatea din Exeter și King’s College London, care au fost publicate în Jurnalul Internațional de Psihiatrie Geriatrică în 2019. Această cercetare, care a implicat peste 19.000 de participanți, a constatat că, pe măsură ce adulții cu vârsta de 50 de ani joacă mai des puzzle-uri precum cuvinte încrucișate și sudoku, funcția lor cerebrală este mai bună. „Am descoperit că, cu cât oamenii se implică mai des în puzzle-uri precum cuvinte încrucișate și sudoku, cu atât performanța lor este mai clară într-o serie de sarcini care evaluează memoria, atenția și raționamentul. Îmbunătățirile sunt deosebit de evidente în ceea ce privește viteza și acuratețea performanței lor. În unele domenii, îmbunătățirea a fost destul de dramatică – în ceea ce privește măsurătorile de rezolvare a problemelor, persoanele care rezolvă în mod regulat aceste puzzle-uri au avut performanțe echivalente cu o medie de opt ani mai tinere în comparație cu cele care nu le fac”, a declarat Anne Corbett, de la Facultatea de Medicină a Universității din Exeter, care a condus cercetarea. Cu toate acestea, ea a subliniat că rezolvarea puzzle-urilor nu poate garanta un risc redus de demență. „Nu putem spune că rezolvarea acestor puzzle-uri reduce neapărat riscul de demență la o vârstă mai înaintată, dar această cercetare susține descoperirile anterioare care indică faptul că utilizarea regulată a puzzle-urilor cu cuvinte și numere ajută la menținerea unei funcționări mai bune a creierului nostru pentru mai mult timp”, a adăugat Corbett. Michael Berkley-Blezard a împărtășit și alte sfaturi pentru menținerea sănătății creierului. La loc de frunte, pe listă sunt menținerea conexiunilor sociale, ascultarea de muzică și citirea a cel puțin 20 de pagini pe zi.
De ce somnul prost și hipertensiunea arterială cresc riscul de demență
Cercetătorii de la Universitatea din Cambridge au descoperit că sistemul glimfatic al creierului, responsabil cu eliminarea deșeurilor și toxinelor, este afectat de factorii de risc cardiovasculari și de lipsa somnului, crescând astfel riscul de boli precum Alzheimer și demența vasculară. Într-un creier sănătos, sistemul glimfatic elimină toxinele și deșeurile prin curățarea lichidului cefalorahidian, lichidul limpede care protejează creierul. Acest lichid curge prin creier, de-a lungul unor canale minuscule din jurul vaselor de sânge, colectează toxinele și le elimină din creier, menținându-l curat și sănătos. Dar dacă acest proces nu funcționează corect, riscul de demență mai târziu în viață crește semnificativ. Somnul redus și problemele cardiovasculare afectează funcționarea sistemului glimfatic, potrivit studiului publicat în revista Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association, citat de Independent. Autorul studiului, Hui Hong, a explicat că perturbarea sistemului glimfatic poate afecta capacitatea creierului de a elimina proteinele care cauzează boala Alzheimer. Există deja dovezi că boala vaselor mici din creier accelerează boli precum Alzheimer, iar acum există o explicație probabilă pentru acest lucru, a declarat cercetătoarea. Tipuri de demență Boala Alzheimer, cel mai frecvent tip de demență, este legată de acumularea proteinelor amiloid și tau în creier. În cazul bolii Alzheimer, amiloidul se lipește și formează plăci în creier, provocând în cele din urmă moartea celulelor cerebrale, în timp ce tau se încurcă în interiorul neuronilor creierului, ambele ducând la apariția simptomelor demenței. Studiul a folosit inteligența artificială pentru a analiza scanările RMN ale aproximativ 40.000 de adulți din Marea Britanie. Analiza a relevat mai mulți factori de risc care preziceau demența, inclusiv cât de bine curgea lichidul cefalorahidian în creier. Analize suplimentare au arătat că mai mulți factori de risc cardiovasculari afectează funcția glimfatică și, ca urmare, cresc riscul de demență. Acest lucru a fost cauzat în parte de boala vaselor cerebrale mici, care este vizibilă în scanările RMN. O altă formă comună de demență este demența vasculară, care este cauzată de reducerea fluxului sanguin către creier și afectează aproximativ 180.000 de persoane în Marea Britanie, potrivit NHS. Cercetătorii au dorit să afle dacă boala vaselor cerebrale mici și alți factori de risc cardiovasculari afectează sistemul glimfatic și dacă acest lucru crește riscul de demență. Cercetătorii au sugerat mai multe modalități de reducere a riscului de demență Una dintre ele este îmbunătățirea somnului. Acest lucru se datorează faptului că somnul joacă un rol important în funcția glimfatică, iar autorii studiului au sugerat că perturbarea tiparelor de somn afectează capacitatea creierului de a elimina toxinele și deșeurile. O altă abordare este tratarea problemelor vasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială, care s-a dovedit a crește riscul de boală a vaselor mici și demență vasculară. Profesorul Markus, care conduce grupul de cercetare în domeniul accidentelor vasculare cerebrale de la Universitatea din Cambridge, a declarat că cel puțin un sfert din riscul de demență este reprezentat de factori de risc comuni, cum ar fi tensiunea arterială și fumatul.
Poluarea aerului poate cauza forme agresive ale Demenței
Potrivit unui studiu citat de The Guardian, expunerea la particule în suspensie poate cauza ca proteinele din creier să se dezvolte incorect, formând aglomerări specifice demenței cu corpuri Lewy, a doua formă cea mai comună a demenței, după boala Alzheimer. Descoperirea are implicații profunde în prevenția bolii neurodegenerative, care afectează milioane de oameni în lume, în timp ce oamenii de știință îndeamnă la concentrarea eforturilor pentru a îmbunătăți calitatea aerului, prin reducerea emisiilor cauzate de fabricile industriale, emisiile de noxe ale mașinilor, dar și îmbunătățirea gestionării incendiilor forestiere și reducerea arderii lemnului în locuințe. „Spre deosebire de vârstă sau genetică, acesta este un aspect pe care îl putem schimba. Cea mai directă implicație este că politicile privind aerul curat sunt politici privind sănătatea creierului”, a precizat dr. Xiaobo Mao, neurolog la Universitatea Johns Hopkins din SUA și cercetător principal al studiului. Cercetătorii au analizat dosarele medicale ale 56,5 milioane de pacienți din SUA, care au fost internați pentru prima dată între 2000 și 2014 cu boli neurodegenerative asociate corpilor Lewy. Oamenii de știință au estimat, folosindu-se de codurile poștale ale pacienților, că aceștia au fost expuși pe termen lung la poluarea cu PM 2,5 – particule din aer cu dimensiuni mai mici de 2,5 milimetri. Acestea pot ajunge adânc în plămâni prin inhalare, intrând în sânge și răspândindu-se în creier, dar și alte organe. Savanții au descoperit că expunerea pe termen lung la acest timp de particule crește riscul de demență cu corpuri Lewy, dar are un impact mai mic asupra ratei unei alte boli neurodegenerative a creierului care nu este cauzată de proteine toxice.
Studiu: Somnul agitat dăunează vaselor de sânge din creier și crește riscul de demență
Cercetarea, publicată în revista Brain, condusă de neurologul Andrew Lim de la Sunnybrook Health Sciences Centre, este prima care oferă dovezi celulare și moleculare despre cum somnul perturbat afectează vasele sanguine cerebrale și fluxul sanguin. Studiul a inclus peste 600 de persoane în vârstă care au purtat senzori portabili pentru măsurarea somnului. După decesul participanților, cercetătorii au analizat creierele donate folosind tehnologii avansate de secvențiere genetică. Ce arată rezultatele Rezultatele arată că persoanele cu somn fragmentat prezentau modificări ale pericitelor – celule din vasele sanguine cerebrale care reglează fluxul sanguin și trecerea substanțelor între sânge și creier. Aceste modificări au fost asociate cu o scădere mai rapidă a funcțiilor cognitive în ultimul deceniu de viață. „Știm că tulburările de somn pot precede cu ani de zile apariția problemelor cognitive, dar până acum nu aveam dovezi suficiente despre mecanismele din spatele acestor legături”, explică Lim, care este și profesor la Universitatea din Toronto. Studiul sugerează că tratarea somnului ar putea îmbunătăți sănătatea vasculară cerebrală și ar putea preveni efectele dăunătoare asupra bolii Alzheimer și altor forme de demență.
Mit demontat: declinul cognitiv apare indiferent de nivelul de educație
„Până acum se credea că educația te protejează de declinul cognitiv odată cu înaintarea în vârstă și că traiectoriile sunt diferite – cei cu mai puțină educație ar avea un declin mai accentuat. Dar studiul nostru arată că nu este așa”, a declarat pentru EFE Javier Solana, director de cercetare la Institutul Guttmann. Acestea sunt concluziile unui studiu publicat în revista Nature Medicine, coordonat de Universitatea din Oslo (Norvegia), în cadrul consorțiului european Lifebrain, cu participarea Institutului Guttmann și a Universității din Barcelona (UB). Potrivit cercetătorilor, educația oferă doar un avantaj la start – o „rezervă cognitivă” mai mare – dar nu împiedică apariția declinului cognitiv. „Traiectoriile sunt paralele: atât persoanele cu studii superioare, cât și cele cu studii mai puține ajung, în final, la un nivel similar de deteriorare cognitivă”, a adăugat Solana. Unul dintre cele mai ample studii privind îmbătrânirea cognitivă Studiul, intitulat „Reevaluarea rolului educației în declinul cognitiv și îmbătrânirea cerebrală”, a analizat date longitudinale de la peste 170.000 de persoane din 33 de țări occidentale – una dintre cele mai mari cercetări realizate până acum în acest domeniu, potrivit Institutului Guttmann, un centru de referință în sănătatea cerebrală și neuroreabilitare. Au fost procesate peste 420.000 de teste neuropsihologice și imagistice, provenite de la participanți din cohortele europene, americane, asiatice și australiene. Au fost incluși 170.795 de participanți cu vârste peste 50 de ani, monitorizați până la 28 de ani. UB a contribuit cu 161 de subiecți, iar cohorta BBHI cu alți 966. Participanții au fost supuși unor teste de memorie, raționament, viteză de procesare și limbaj. În plus, 6.472 dintre ei au fost evaluați și prin RMN cerebral, pentru a analiza volumul total al creierului și dimensiunea unor regiuni cheie, cum ar fi hipocampul sau cortexul prefrontal. Așadar, rezultatele arată că un nivel educațional mai ridicat este asociat cu o memorie mai bună, un volum intracranian mai mare și dimensiuni puțin mai ridicate ale regiunilor cerebrale implicate în memorie. Totuși, declinul cognitiv și îmbătrânirea creierului s-au produs în mod similar în toate grupurile analizate, indiferent de nivelul de educație. Așadar, un nivel educațional ridicat nu oferă o protecție absolută în fața declinului cognitiv, dar oferă o poziție de avantaj inițial în procesul de îmbătrânire, conchide Solana.
Problemele oftalmologice pot arăta semne ale declinului cognitiv cu 12 ani înainte de diagnosticare – studiu
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 8.623 de persoane sănătoase din Norfolk, Anglia, care au fost urmărite timp de mai mulți ani. Până la sfârșitul studiului, 537 de participanți au dezvoltat demență, iar cercetătorii au putut vedea ce factori ar fi putut preceda acest diagnostic. La începutul studiului, cercetătorii le-au cerut participanților să facă un test de sensibilitate vizuală. Pentru acest test, ei trebuiau să apese un buton imediat ce vedeau un triunghi formându-se într-un câmp de puncte în mișcare. Persoanele care au dezvoltat demență au văzut mult mai lent acest triunghi pe ecran decât celelalte. Problemele de vedere pot fi un indicator timpuriu al declinului cognitiv, deoarece plăcile amiloide toxice asociate cu boala Alzheimer pot afecta mai întâi zonele creierului asociate cu vederea, părțile creierului asociate cu memoria fiind afectate pe măsură ce boala progresează, spun cercetătorii. Prin urmare, testele de vedere pot descoperi deficite înainte de testele de memorie. Există mai multe alte aspecte ale procesării vizuale care sunt afectate în boala Alzheimer, cum ar fi capacitatea de a vedea conturul obiectelor (sensibilitatea la contrast) și de a discerne între anumite culori (capacitatea de a vedea spectrul albastru-verde este afectată la începutul demenței). Acestea pot afecta viața oamenilor fără ca aceștia să fie imediat conștienți.
Ciclismul reduce cu 19% riscul de demență, arată un studiu pe jumătate de milion de persoane
Cercetarea, condusă de specialiști de la Universitatea de Știință și Tehnologie Huazhong din China și Universitatea din Sydney, a analizat datele din registrele de sănătate publică britanice pentru persoane cu vârsta medie de 56 de ani, transmite Science Alert. Comparativ cu persoanele inactive care folosesc mașina sau transportul public, bicicliștii au înregistrat: – Risc cu 19% mai mic de demență – Risc cu 22% mai mic de boala Alzheimer – Risc cu 40% mai mic de demență precoce (înainte de 65 ani) – Risc cu 17% mai mic de demență tardivă. Participanții au fost împărțiți în patru grupe după mijlocul de transport preferat: inactive (mașini și transport public), mersul pe jos, mersul pe jos combinat cu mijloace inactive și cei care se deplasau cu bicicleta sau o combinau cu alte mijloace de transport. Analizele cu neuroimagistică au arătat că bicicliștii au un volum mai mare al hipocampului, zona creierului asociată cu memoria și orientarea spațială. Această descoperire se aliniază cu studii anterioare care leagă abilitățile de orientare spațială de volumul creierului. Cercetătorii sugerează mai multe motive pentru care ciclismul ar putea proteja împotriva demenței: activitatea fizică necesară, efortul mental de a alege drumuri și de orientare, necesitatea de a rămâne alert în trafic sau expunerea mai mare la aer curat. Demența reprezintă o problemă în creștere la nivel mondial. Numărul cazurilor este estimat să crească de la 55 de milioane în 2019 la 139 de milioane până în 2050, pe măsură ce populația îmbătrânește.
Demența și genetica: de ce unii bărbați au risc dublu de demență
Bărbații care moștenesc două copii ale unei variante genetice comune au un risc dublu de a face demență comparativ cu femeile. Cercetarea, publicată în revista Neurology, a folosit date din studiul ASPREE pentru a explora legătura dintre demență și variante ale genei hemochromatozei (HFE). Gena HFE joacă un rol crucial în reglarea nivelului de fier din organism, dar anumite modificări ale acesteia pot avea consecințe majore pentru sănătatea creierului. Profesorul John Olynyk de la Curtin Medical School spune că aproximativ una din trei persoane poartă o singură copie a variantei numite H63D, dar doar una din 36 de persoane are două copii. „Având doar o copie a acestei variante genetice nu afectează sănătatea sau nu crește riscul de demență. Însă având două copii ale variantei dublează riscul de demență la bărbați, dar nu la femei”, a declarat profesorul Olynyk. Cercetătorii nu au găsit o legătură directă între nivelurile de fier din sânge și creșterea riscului de demență la bărbații afectați, sugerând că sunt în joc alte mecanisme, posibil inflamația și deteriorarea celulară.
Studiu: Un nou set de proteine ar putea ajuta la detectarea timpurie a demenței
Un studiu recent, publicat în revista Nature Aging, a identificat un grup de proteine din lichidul cefalorahidian care ar putea permite depistarea demenței frontotemporale (FTD) înainte de apariția simptomelor, dar și monitorizarea evoluției acesteia. Cercetătorii au analizat peste 4.000 de proteine la persoane cu forme ereditare de FTD și au descoperit că expresia genetică dereglată și deteriorarea conexiunilor neuronale sunt caracteristici-cheie ale bolii, oferind noi direcții pentru diagnostic și tratament. Demența este o afecțiune neurodegenerativă progresivă care afectează în principal lobii frontal și temporal ai creierului, zone responsabile de comportament, personalitate, limbaj și mișcare. Spre deosebire de boala Alzheimer, care debutează cu tulburări de memorie, FTD începe adesea cu schimbări de comportament, dificultăți de comunicare sau decizii iraționale. Demența poate apărea și la persoanele fără istoric familial Persoanele afectate pot deveni inadecvate social, detașate emoțional sau pot avea probleme de vorbire și înțelegere. În unele cazuri, apar și tulburări de mișcare similare cu cele din boala Parkinson. FTD poate fi cauzată de mutații genetice moștenite, dar apare și la persoane fără istoric familial. În prezent, nu există tratamente aprobate care să oprească sau să încetinească evoluția bolii. „Demența Frontotemporală este cea mai frecventă formă de demență la persoanele sub 60 de ani și are efecte devastatoare asupra personalității, comportamentului și limbajului,” a explicat Rowan Saloner, neurolog la Universitatea din California, San Francisco. „Cu toate acestea, boala nu are tratamente eficiente și duce lipsă de biomarkeri fiabili. Studiind formele ereditare, putem observa modificările cerebrale chiar înainte de debutul clinic, ceea ce ne oferă un model valoros pentru înțelegerea modificărilor biologice timpurii.” Cercetarea a inclus 116 persoane purtătoare ale unor mutații genetice cunoscute că provoacă FTD – C9orf72, GRN și MAPT – comparate cu 39 de rude apropiate care nu prezentau aceste mutații. Pentru toate, s-au recoltat probe de lichid cefalorahidian prin puncție lombară. Sursa: Pixabay Folosind o tehnologie avansată (proteomică bazată pe aptameri), cercetătorii au măsurat nivelurile a peste 4.000 de proteine. Apoi, printr-o analiză de rețea, au grupat proteinele în 31 de „module” care reflectau diferite procese biologice. Mai multe dintre aceste module s-au dovedit legate de severitatea bolii și de progresul ei. Un rezultat important a fost identificarea unor niveluri anormale de proteine implicate în procesul de splicing al ARN-ului – esențial pentru transformarea informației genetice în proteine. Aceste modificări erau mai pronunțate la purtătorii mutațiilor C9orf72 și GRN și au fost observate chiar înainte de apariția simptomelor la unii participanți. „Modificările moleculare pot fi detectate cu ani înainte de apariția simptomelor” „Am fost surprinși cât de devreme apar unele dintre aceste modificări proteice la purtătorii mutațiilor,” a spus Saloner. „Anumite proteine implicate în metabolismul ARN-ului și transportul ionilor sinaptici erau dereglate la persoane care erau încă clinic normale. În unele cazuri, semnătura proteică din lichidul cefalorahidian a prezis declinul cognitiv viitor. Asta sugerează că modificările moleculare pot fi detectate cu ani înainte de apariția simptomelor și ar putea fi folosite pentru urmărirea evoluției bolii sau chiar pentru tratamente preventive”.
Studiu: Tehnologia digitală poate reduce riscul de declin cognitiv
Utilizarea tehnologiei digitale poate reduce riscul de declin cognitiv la vârste mijlocii și înaintate, potrivit unui studiu publicat în revista Nature Human Behavior. Conform cercetării, angajarea activă în activități digitale este asociată cu un risc cu 58% mai mic de apariție a tulburărilor cognitive. Studiul a fost realizat printr-o analiză sistematică a 57 de cercetări anterioare, cu scopul de a evalua dacă interacțiunea cu tehnologia are un efect pozitiv sau negativ asupra cogniției în rândul adulților care au fost expuși pe termen lung la dispozitive digitale precum telefoane inteligente, tablete și computere. În total, au fost incluși peste 411.000 de participanți, cu o vârstă medie de 69 de ani. Rezultatele au arătat că, departe de a deteriora funcțiile cerebrale, tehnologia ar putea contribui la menținerea acestora, susțin autorii studiului Jared Benge, neuropsiholog clinic la Dell Medical School (Universitatea Texas din Austin), și Michael Scullin, profesor asociat de psihologie și neuroștiințe la Universitatea Baylor. Sursa: Pixabay „Nu am identificat dovezi convingătoare în studiile pe termen lung sau în analiza generală care să susțină ideea unei degradări cognitive generalizate sau a ceea ce se numește uneori „demență digitală”, ca urmare a utilizării obișnuite a tehnologiei”, au subliniat cercetătorii. Printre explicațiile posibile oferite de studiu se numără faptul că utilizarea constantă a tehnologiei și adaptarea la noile aplicații și dispozitive reprezintă o formă de stimulare mentală, benefică pentru sănătatea cognitivă. De asemenea, tehnologia poate facilita interacțiunile sociale, un aspect recunoscut ca favorizând o minte mai ageră la persoanele în vârstă. Într-un comunicat emis de Universitatea Baylor, profesorul Scullin i-a îndemnat pe membrii familiilor să-i sprijine pe cei în vârstă în procesul de apropiere de tehnologie: „Dacă aveți un părinte sau bunic care evită complet tehnologia, poate ar fi momentul să reconsiderați. Ar putea învăța să folosească aplicații simple de fotografii, mesagerie sau calendar pe telefon sau tabletă.”