Cafeaua și ceaiul cu cofeină ar putea ajuta împotriva instalării demenței
Cei care au savurat două până la trei cești de cafea sau una până la două cești de ceai pe zi au înregistrat cel mai mare impact, potrivit unui studiu citat de CNN. Consumatorii de cafea la vârsta mijlocie aveau un risc cu aproximativ 18% mai mic de a dezvolta demență mai târziu, în timp ce consumatorii de ceai aveau un risc cu 14% mai mic, a declarat autorul principal al studiului, Dr. Daniel Wang, profesor asistent în cadrul departamentului de nutriție de la Harvard TH Chan School of Public Health Medical School din Boston. Wang și echipa nu au observat același beneficiu în cazul opțiunilor decofeinizate, pe baza datelor obținute de la peste 130.000 de persoane înscrise în Studiul privind sănătatea asistentelor medicale și în Studiul de urmărire a profesioniștilor din domeniul sănătății. Alte cercetări au susținut ideea că o cafea cu cofeină poate fi legată de o îmbătrânire mai sănătoasă și că o cafea și o ceai cu cofeină pot reduce riscul de afecțiuni precum bolile de inimă . Deși ar putea avea sens să presupunem că este o idee bună să adăugăm sau să creștem aportul de cofeină, pe baza unor studii recente de acest gen, Kao a spus că dovezile nu sunt suficient de puternice pentru a sugera că oamenii trebuie să își schimbe comportamentele. „Mai mult nu înseamnă neapărat mai bine”, a declarat Dr. Sara Mahdavi, profesor asociat în cadrul departamentului de științe nutriționale de la Universitatea din Toronto, într-un e-mail. Ea nu a fost implicată în cercetare. „Nimeni nu ar trebui să înceapă să bea cafea doar pentru a-și proteja creierul.” Persoanele cu anxietate, insomnie sau tulburări de ritm cardiac sau care au avut reacții adverse la cofeină ar trebui să fie deosebit de precaute, a adăugat ea.
Demența ucide mai rapid decât se aștepta: 68.000 de decese în Anglia în 2025
Peste 68.000 de persoane au murit în Anglia din cauza demenței, anul trecut. Aproximativ unul din șase decese a fost cauzat de această boală devastatoare a creierului, scrie Daily Mail. Se împlinesc zece ani de când demența a depășit bolile de inimă ca principală cauză de deces în Marea Britanie. Un titlu sumbru pe care îl deține din 2015, cu excepția pandemiei Covid din 2020 și 2021. Cifrele Biroului Național de Statistică (ONS) arată schimbarea dramatică. În 2014, bolile cardiace erau responsabile pentru aproximativ 66.000 de decese. Demența și Alzheimerul ucideau puțin sub 60.000 de persoane. Până în 2015, balanța s-a înclinat. Demența a devenit responsabilă pentru aproximativ 61.700 de decese. A depășit bolile cardiace, asociate cu puțin peste 61.000 de decese. Creștere peste previziuni Noua cifră măsoară excesul de decese. Datele iau în calcul tendințele anterioare, creșterea populației și îmbătrânirea acesteia. Ele arată dacă mortalitatea crește peste previziunile experților. În cazul demenței, anul trecut în Anglia au murit cu 2.588 de persoane mai mult decât se aștepta. Bolile de inimă și cancerul, în scădere În contrast, numărul persoanelor decedate din cauza bolilor cardiace și cancerului a fost mai mic decât se preconiza. Diferența reflectă îmbunătățiri în finanțare, cercetare și opțiuni de tratament. Cifrele oficiale estimau peste 135.700 de decese din boli cardiovasculare în 2025. Au fost înregistrate 124.218 decese – cu 8% mai puține. Decesele cauzate de cancer au scăzut cu 2% față de cifrele preconizate. În total, 391.538 de decese din cele șase cauze principale. Cu aproximativ 4% mai puține decât se preconiza. Creșterea deceselor cauzate de demență este o excepție îngrijorătoare. NHS: Diagnosticarea îmbunătățită explică creșterea Un purtător de cuvânt NHS England sugerează că creșterea se datorează tehnicilor de diagnosticare mai bune. Se identifică mai multe persoane decât oricând cu această boală. „În spatele fiecărei statistici se află o familie. Suntem hotărâți să îmbunătățim îngrijirea persoanelor cu demență”, a adăugat acesta. 900.000 de britanici cu demență, jumătate nediagnosticați În prezent, aproximativ 900.000 de persoane din Marea Britanie suferă de demență. Se preconizează că acest număr va crește la 1,4 milioane până în 2040. Potrivit Alzheimer’s Society, mai mult de o treime dintre persoanele afectate nu au încă un diagnostic. NHS insistă că diagnosticul este un prim pas crucial. „Obținerea unui diagnostic de demență este primul pas în sprijinirea persoanelor”, a declarat purtătorul de cuvânt. „Dacă ați observat că cineva prezintă simptome, încurajați-l să meargă la medicul de familie. Cu cât persoana este consultată mai repede, cu atât NHS poate ajuta mai rapid”. Loteria îngrijirii medicale continuă O analiză recentă arată că pacienții cu demență se confruntă cu o loterie a îngrijirii medicale. NHS nu reușește să atingă obiectivele de diagnosticare în mai mult de jumătate din autoritățile locale din Anglia. Activiștii susțin că persoanele cu demență se confruntă cu o „nedreptate crudă”. Plătesc facturi mai mari pentru îngrijire, în timp ce NHS nu pune la dispoziție medicamente pentru a vindeca sau încetini semnificativ boala. În 2024, pacienților NHS li s-a refuzat accesul la Lecanemab, un medicament mult așteptat pentru Alzheimer. Oficialii au decis că nu este rentabil. Londra, cele mai slabe performanțe NHS nu reușește să îndeplinească ambiția guvernului de a diagnostica 66,7% din cazurile de demență. Media națională se situează la 66,5%. Londra are cele mai slabe performanțe. Doar aproximativ unul din trei cazuri este diagnosticat. Mai puțin decât orice altă regiune din țară. Guvernul promite îmbunătățiri Ministrul sănătății Stephen Kinnock a declarat: „Obținerea unui diagnostic în timp util poate schimba viața. Oamenii pot avea acces la îngrijirea de care au nevoie pentru a trăi bine mai mult timp”. Guvernul elaborează un nou Cadru modern de servicii pentru fragilitate și demență. Scopul: standarde naționale și îmbunătățirea calității îngrijirii. Experți de renume mondial au prezentat 56 de recomandări pentru reducerea riscului de demență. Acestea includ control mai bun al hipertensiunii și mesaje mai puternice de sănătate publică. Kieran Winterburn de la Alzheimer’s Society: „Diagnosticul precoce este esențial pentru a debloca tratamentul și sprijinul. Solicităm ca noul cadru să fie îndrăzneț și ambițios”.
Consumul zilnic al unui aliment poate reduce riscul de demență, arată un studiu
Un studiu publicat în luna decembrie a concluzionat că persoanele care consumă cel puțin 50 de grame de brânză cu conținut ridicat de grăsimi pe zi par să-și reducă riscul de a dezvolta demență cu 13%. Pe de altă parte, consumul a 20 de grame sau mai mult de smântână pe zi este asociat cu o reducere de 16%. „Timp de decenii, dezbaterea privind dietele bogate în grăsimi versus cele cu conținut redus de grăsimi a modelat recomandările în materie de sănătate, uneori chiar clasificând brânza ca un aliment nesănătos care trebuie limitat”, a declarat Emily Sonestedt de la Lund, care a făcut parte din echipa studiului publicat în revista American Academy of Neurology. Studiul a avut la bază un istoric medical pe o perioadă de 25 de ani în rândul a aproape 28.000 de suedezi Potrivit DPA, echipa a analizat istoricul medical pe o perioadă de 25 de ani în rândul a aproape 28.000 de suedezi. Dintre aceștia, 3.208 au dezvoltat demență în această perioadă. Participanții au ținut evidența a ceea ce au mâncat și a modului în care și-au preparat mesele, iar aceste informații au fost transmise cercetătorilor. „Studiul nostru a descoperit că unele produse lactate cu conținut ridicat de grăsimi pot reduce riscul de demență, punând sub semnul întrebării unele ipoteze de lungă durată despre grăsimi și sănătatea creierului”, a adăugat Sonestedt, solicitând mai multe cercetări în acest domeniu. Potrivit The New York Times, recomandările nutriționale prevăd de mai mult timp limitarea consumului acestor grăsimi, întrucât acestea ar crește nivelul colesterolului LDL, sau „rău”, și riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral. Brânzeturile cu conținut ridicat de grăsimi sunt cele care conțin cel puțin 20% grăsimi, în timp ce pentru smântână, orice conținut sub 30% este considerat scăzut în grăsimi. Nu înseamnă că oamenii trebuie să mănânce mai multă brânză În contextul rezultatelor studiului, dar și a faptului că acesta a avut mai multe limitări, ar trebui „interpretat cu prudență”, a afirmat dr. Tian-Shin Yeh, medic și epidemiolog nutrițional la Universitatea Medicală din Taipei, Taiwan, potrivit sursei citate. În plus, oamenii nu ar trebui neapărat să mănânce mai multă brânză pe baza rezultatelor acestui studiu, a spus dr. Sonestedt. Totuși, consumată cu moderație, brânza poate face parte dintr-o dietă sănătoasă. Dieta sănătoasă include consumul de multe fructe, legume, leguminoase, cereale integrale, nuci și semințe, precum și grăsimi sănătoase, cum ar fi cele din uleiul de măsline și pește.
Expert: O activitate zilnică de 10 minute reduce riscul de demență, oricine poate să o facă
Deși nu există o modalitate garantată de a preveni demența, anumite activități zilnice pot susține sănătatea creierului pe termen lung și pot ajuta la reducerea riscului, indiferent de vârstă, a stabilit expertul în îngrijire Michael Berkley-Blezard de la Old Sarum Manor din Elmfield Care, potrivit Express. El a menționat cinci activități și hobby-uri simple care ajută la menținerea minții active și care pot duce la reducerea riscului de demență. Printre acestea este sfatul de a rezolva un puzzle rapid, cum ar fi un sodoku. „O modalitate de a vă menține creierul ascuțit și sănătos este să faceți puzzle-uri în mod regulat. Fie că este vorba de a juca Wordle înainte de a începe ziua de lucru, de a rezolva un sudoku în pat sau de a aborda o căutare de cuvinte în timp ce te uiți la televizor, antrenamentul zilnic al creierului îl ajută să se mențină în cea mai bună formă. Puzzle-urile solicită simultan mai multe părți ale creierului, inclusiv memoria, vizualul și zonele de procesare, ceea ce ajută la întărirea și menținerea conexiunilor neuronale”, a explicat Berkley-Blezard. Studiile confirmă sfatul expertului Sfatul său este susținut de două studii corelate realizate de Universitatea din Exeter și King’s College London, care au fost publicate în Jurnalul Internațional de Psihiatrie Geriatrică în 2019. Această cercetare, care a implicat peste 19.000 de participanți, a constatat că, pe măsură ce adulții cu vârsta de 50 de ani joacă mai des puzzle-uri precum cuvinte încrucișate și sudoku, funcția lor cerebrală este mai bună. „Am descoperit că, cu cât oamenii se implică mai des în puzzle-uri precum cuvinte încrucișate și sudoku, cu atât performanța lor este mai clară într-o serie de sarcini care evaluează memoria, atenția și raționamentul. Îmbunătățirile sunt deosebit de evidente în ceea ce privește viteza și acuratețea performanței lor. În unele domenii, îmbunătățirea a fost destul de dramatică – în ceea ce privește măsurătorile de rezolvare a problemelor, persoanele care rezolvă în mod regulat aceste puzzle-uri au avut performanțe echivalente cu o medie de opt ani mai tinere în comparație cu cele care nu le fac”, a declarat Anne Corbett, de la Facultatea de Medicină a Universității din Exeter, care a condus cercetarea. Cu toate acestea, ea a subliniat că rezolvarea puzzle-urilor nu poate garanta un risc redus de demență. „Nu putem spune că rezolvarea acestor puzzle-uri reduce neapărat riscul de demență la o vârstă mai înaintată, dar această cercetare susține descoperirile anterioare care indică faptul că utilizarea regulată a puzzle-urilor cu cuvinte și numere ajută la menținerea unei funcționări mai bune a creierului nostru pentru mai mult timp”, a adăugat Corbett. Michael Berkley-Blezard a împărtășit și alte sfaturi pentru menținerea sănătății creierului. La loc de frunte, pe listă sunt menținerea conexiunilor sociale, ascultarea de muzică și citirea a cel puțin 20 de pagini pe zi.
De ce somnul prost și hipertensiunea arterială cresc riscul de demență
Cercetătorii de la Universitatea din Cambridge au descoperit că sistemul glimfatic al creierului, responsabil cu eliminarea deșeurilor și toxinelor, este afectat de factorii de risc cardiovasculari și de lipsa somnului, crescând astfel riscul de boli precum Alzheimer și demența vasculară. Într-un creier sănătos, sistemul glimfatic elimină toxinele și deșeurile prin curățarea lichidului cefalorahidian, lichidul limpede care protejează creierul. Acest lichid curge prin creier, de-a lungul unor canale minuscule din jurul vaselor de sânge, colectează toxinele și le elimină din creier, menținându-l curat și sănătos. Dar dacă acest proces nu funcționează corect, riscul de demență mai târziu în viață crește semnificativ. Somnul redus și problemele cardiovasculare afectează funcționarea sistemului glimfatic, potrivit studiului publicat în revista Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association, citat de Independent. Autorul studiului, Hui Hong, a explicat că perturbarea sistemului glimfatic poate afecta capacitatea creierului de a elimina proteinele care cauzează boala Alzheimer. Există deja dovezi că boala vaselor mici din creier accelerează boli precum Alzheimer, iar acum există o explicație probabilă pentru acest lucru, a declarat cercetătoarea. Tipuri de demență Boala Alzheimer, cel mai frecvent tip de demență, este legată de acumularea proteinelor amiloid și tau în creier. În cazul bolii Alzheimer, amiloidul se lipește și formează plăci în creier, provocând în cele din urmă moartea celulelor cerebrale, în timp ce tau se încurcă în interiorul neuronilor creierului, ambele ducând la apariția simptomelor demenței. Studiul a folosit inteligența artificială pentru a analiza scanările RMN ale aproximativ 40.000 de adulți din Marea Britanie. Analiza a relevat mai mulți factori de risc care preziceau demența, inclusiv cât de bine curgea lichidul cefalorahidian în creier. Analize suplimentare au arătat că mai mulți factori de risc cardiovasculari afectează funcția glimfatică și, ca urmare, cresc riscul de demență. Acest lucru a fost cauzat în parte de boala vaselor cerebrale mici, care este vizibilă în scanările RMN. O altă formă comună de demență este demența vasculară, care este cauzată de reducerea fluxului sanguin către creier și afectează aproximativ 180.000 de persoane în Marea Britanie, potrivit NHS. Cercetătorii au dorit să afle dacă boala vaselor cerebrale mici și alți factori de risc cardiovasculari afectează sistemul glimfatic și dacă acest lucru crește riscul de demență. Cercetătorii au sugerat mai multe modalități de reducere a riscului de demență Una dintre ele este îmbunătățirea somnului. Acest lucru se datorează faptului că somnul joacă un rol important în funcția glimfatică, iar autorii studiului au sugerat că perturbarea tiparelor de somn afectează capacitatea creierului de a elimina toxinele și deșeurile. O altă abordare este tratarea problemelor vasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială, care s-a dovedit a crește riscul de boală a vaselor mici și demență vasculară. Profesorul Markus, care conduce grupul de cercetare în domeniul accidentelor vasculare cerebrale de la Universitatea din Cambridge, a declarat că cel puțin un sfert din riscul de demență este reprezentat de factori de risc comuni, cum ar fi tensiunea arterială și fumatul.
Poluarea aerului poate cauza forme agresive ale Demenței
Potrivit unui studiu citat de The Guardian, expunerea la particule în suspensie poate cauza ca proteinele din creier să se dezvolte incorect, formând aglomerări specifice demenței cu corpuri Lewy, a doua formă cea mai comună a demenței, după boala Alzheimer. Descoperirea are implicații profunde în prevenția bolii neurodegenerative, care afectează milioane de oameni în lume, în timp ce oamenii de știință îndeamnă la concentrarea eforturilor pentru a îmbunătăți calitatea aerului, prin reducerea emisiilor cauzate de fabricile industriale, emisiile de noxe ale mașinilor, dar și îmbunătățirea gestionării incendiilor forestiere și reducerea arderii lemnului în locuințe. „Spre deosebire de vârstă sau genetică, acesta este un aspect pe care îl putem schimba. Cea mai directă implicație este că politicile privind aerul curat sunt politici privind sănătatea creierului”, a precizat dr. Xiaobo Mao, neurolog la Universitatea Johns Hopkins din SUA și cercetător principal al studiului. Cercetătorii au analizat dosarele medicale ale 56,5 milioane de pacienți din SUA, care au fost internați pentru prima dată între 2000 și 2014 cu boli neurodegenerative asociate corpilor Lewy. Oamenii de știință au estimat, folosindu-se de codurile poștale ale pacienților, că aceștia au fost expuși pe termen lung la poluarea cu PM 2,5 – particule din aer cu dimensiuni mai mici de 2,5 milimetri. Acestea pot ajunge adânc în plămâni prin inhalare, intrând în sânge și răspândindu-se în creier, dar și alte organe. Savanții au descoperit că expunerea pe termen lung la acest timp de particule crește riscul de demență cu corpuri Lewy, dar are un impact mai mic asupra ratei unei alte boli neurodegenerative a creierului care nu este cauzată de proteine toxice.
Studiu: Somnul agitat dăunează vaselor de sânge din creier și crește riscul de demență
Cercetarea, publicată în revista Brain, condusă de neurologul Andrew Lim de la Sunnybrook Health Sciences Centre, este prima care oferă dovezi celulare și moleculare despre cum somnul perturbat afectează vasele sanguine cerebrale și fluxul sanguin. Studiul a inclus peste 600 de persoane în vârstă care au purtat senzori portabili pentru măsurarea somnului. După decesul participanților, cercetătorii au analizat creierele donate folosind tehnologii avansate de secvențiere genetică. Ce arată rezultatele Rezultatele arată că persoanele cu somn fragmentat prezentau modificări ale pericitelor – celule din vasele sanguine cerebrale care reglează fluxul sanguin și trecerea substanțelor între sânge și creier. Aceste modificări au fost asociate cu o scădere mai rapidă a funcțiilor cognitive în ultimul deceniu de viață. „Știm că tulburările de somn pot precede cu ani de zile apariția problemelor cognitive, dar până acum nu aveam dovezi suficiente despre mecanismele din spatele acestor legături”, explică Lim, care este și profesor la Universitatea din Toronto. Studiul sugerează că tratarea somnului ar putea îmbunătăți sănătatea vasculară cerebrală și ar putea preveni efectele dăunătoare asupra bolii Alzheimer și altor forme de demență.
Mit demontat: declinul cognitiv apare indiferent de nivelul de educație
„Până acum se credea că educația te protejează de declinul cognitiv odată cu înaintarea în vârstă și că traiectoriile sunt diferite – cei cu mai puțină educație ar avea un declin mai accentuat. Dar studiul nostru arată că nu este așa”, a declarat pentru EFE Javier Solana, director de cercetare la Institutul Guttmann. Acestea sunt concluziile unui studiu publicat în revista Nature Medicine, coordonat de Universitatea din Oslo (Norvegia), în cadrul consorțiului european Lifebrain, cu participarea Institutului Guttmann și a Universității din Barcelona (UB). Potrivit cercetătorilor, educația oferă doar un avantaj la start – o „rezervă cognitivă” mai mare – dar nu împiedică apariția declinului cognitiv. „Traiectoriile sunt paralele: atât persoanele cu studii superioare, cât și cele cu studii mai puține ajung, în final, la un nivel similar de deteriorare cognitivă”, a adăugat Solana. Unul dintre cele mai ample studii privind îmbătrânirea cognitivă Studiul, intitulat „Reevaluarea rolului educației în declinul cognitiv și îmbătrânirea cerebrală”, a analizat date longitudinale de la peste 170.000 de persoane din 33 de țări occidentale – una dintre cele mai mari cercetări realizate până acum în acest domeniu, potrivit Institutului Guttmann, un centru de referință în sănătatea cerebrală și neuroreabilitare. Au fost procesate peste 420.000 de teste neuropsihologice și imagistice, provenite de la participanți din cohortele europene, americane, asiatice și australiene. Au fost incluși 170.795 de participanți cu vârste peste 50 de ani, monitorizați până la 28 de ani. UB a contribuit cu 161 de subiecți, iar cohorta BBHI cu alți 966. Participanții au fost supuși unor teste de memorie, raționament, viteză de procesare și limbaj. În plus, 6.472 dintre ei au fost evaluați și prin RMN cerebral, pentru a analiza volumul total al creierului și dimensiunea unor regiuni cheie, cum ar fi hipocampul sau cortexul prefrontal. Așadar, rezultatele arată că un nivel educațional mai ridicat este asociat cu o memorie mai bună, un volum intracranian mai mare și dimensiuni puțin mai ridicate ale regiunilor cerebrale implicate în memorie. Totuși, declinul cognitiv și îmbătrânirea creierului s-au produs în mod similar în toate grupurile analizate, indiferent de nivelul de educație. Așadar, un nivel educațional ridicat nu oferă o protecție absolută în fața declinului cognitiv, dar oferă o poziție de avantaj inițial în procesul de îmbătrânire, conchide Solana.
Problemele oftalmologice pot arăta semne ale declinului cognitiv cu 12 ani înainte de diagnosticare – studiu
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 8.623 de persoane sănătoase din Norfolk, Anglia, care au fost urmărite timp de mai mulți ani. Până la sfârșitul studiului, 537 de participanți au dezvoltat demență, iar cercetătorii au putut vedea ce factori ar fi putut preceda acest diagnostic. La începutul studiului, cercetătorii le-au cerut participanților să facă un test de sensibilitate vizuală. Pentru acest test, ei trebuiau să apese un buton imediat ce vedeau un triunghi formându-se într-un câmp de puncte în mișcare. Persoanele care au dezvoltat demență au văzut mult mai lent acest triunghi pe ecran decât celelalte. Problemele de vedere pot fi un indicator timpuriu al declinului cognitiv, deoarece plăcile amiloide toxice asociate cu boala Alzheimer pot afecta mai întâi zonele creierului asociate cu vederea, părțile creierului asociate cu memoria fiind afectate pe măsură ce boala progresează, spun cercetătorii. Prin urmare, testele de vedere pot descoperi deficite înainte de testele de memorie. Există mai multe alte aspecte ale procesării vizuale care sunt afectate în boala Alzheimer, cum ar fi capacitatea de a vedea conturul obiectelor (sensibilitatea la contrast) și de a discerne între anumite culori (capacitatea de a vedea spectrul albastru-verde este afectată la începutul demenței). Acestea pot afecta viața oamenilor fără ca aceștia să fie imediat conștienți.
Ciclismul reduce cu 19% riscul de demență, arată un studiu pe jumătate de milion de persoane
Cercetarea, condusă de specialiști de la Universitatea de Știință și Tehnologie Huazhong din China și Universitatea din Sydney, a analizat datele din registrele de sănătate publică britanice pentru persoane cu vârsta medie de 56 de ani, transmite Science Alert. Comparativ cu persoanele inactive care folosesc mașina sau transportul public, bicicliștii au înregistrat: – Risc cu 19% mai mic de demență – Risc cu 22% mai mic de boala Alzheimer – Risc cu 40% mai mic de demență precoce (înainte de 65 ani) – Risc cu 17% mai mic de demență tardivă. Participanții au fost împărțiți în patru grupe după mijlocul de transport preferat: inactive (mașini și transport public), mersul pe jos, mersul pe jos combinat cu mijloace inactive și cei care se deplasau cu bicicleta sau o combinau cu alte mijloace de transport. Analizele cu neuroimagistică au arătat că bicicliștii au un volum mai mare al hipocampului, zona creierului asociată cu memoria și orientarea spațială. Această descoperire se aliniază cu studii anterioare care leagă abilitățile de orientare spațială de volumul creierului. Cercetătorii sugerează mai multe motive pentru care ciclismul ar putea proteja împotriva demenței: activitatea fizică necesară, efortul mental de a alege drumuri și de orientare, necesitatea de a rămâne alert în trafic sau expunerea mai mare la aer curat. Demența reprezintă o problemă în creștere la nivel mondial. Numărul cazurilor este estimat să crească de la 55 de milioane în 2019 la 139 de milioane până în 2050, pe măsură ce populația îmbătrânește.